FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Posibila in Biserica Ortodoxa o "organizare pe neamuri" asa cum ar spune Canonul Apostolic 34?

In romana canonul suna asa: "Se cade ca episcopii fiecărui neam să cunoască pe cel dintâi dintre dânşii..."
In rusa asa: "Епископам всякого народа подобает знать первого в них..."

Ce notiune se foloseste in textul original? Demos, ethnos?

În greceşte apare termenul de ethnie - neam, dar nu ştim exact ce însemna aceste termen la vremea respectivă, mai ales că, unii consideră canoanele chiar fiind apostolice (deci din sec. I), iar alţii zic că sunt din a doua jumătate a sec. IV, şi doar urmează unor principii apostolice anterioare.
De ce interpretarea este dificilă? Pentru că avem un neam (ethnos) grec, care are mai mulţi întâi stătători: la Constantinopol, Alexandria, Antiohia (acum sunt arabi), Ierusalim şi Cipru. Din sec. 19 avem întâistătător şi la Athena.
În cazul acesta ce au înţeles grecii prin ethnie - ei care au formulat canonul şi înţeleg cel mai bine terminologia?
De ce în cele 3 ţări româneşti, unde toţi se considerau un neam şi vorbeau o limbă, existau practic 3 Mitropolii Autonome şi doar unirile politice au dus şi la unirea bisericească? De ce Biserica de Răsărit nu a impus Biserica de Apus, înainte de 1054, să adopte acelaşi sistem de împărţire pe neamuri a Bisericilor Locale, ci recunoşteau un singur centru eclesial la Roma?
Înseamnă că lucrurile erau şi sunt mult mai complicate decât par ele la prima vedere.
Se pare că cuvântul neam are aici sensul de populaţie a unei unităţi teritoriale administrative extinse, aşa cum sunt ţările astăzi, iar apartenenţa la un anumit "neam" însemna probabil un fel de "cetăţenie" şi nu apartenenţa la etnie. Dacă ar fi ethnie în sensul strict de neam, ar trebui să avem chiar în Moldova o Biserică Găgăuză, una Rromă (ţigănească) şi poate şi altele.
Problema rămâne deschisă.
Ştiu că dumneata ai pus-o cu referire la situaţia din R. Moldova, unde Mitrolia Basarabiei ţine de Bucureşti, iar Mitropolia Moldovei ţine de Moscova.
Cred că cel mai corect dpdv canonic, ar fi ca Biserica Ortodoxă din Moldova să fie cel puţin autonomă (sau poate chiar autocefală), aşa cum este şi Statul. Dar asta e o părere personală şi ea, practic, nu are nicio valoare, mai ales că un astfel de statut se obţine foarte greu, căci sinodalitatea ortodoxă este aproape nefuncţională.

Multumesc pentru raspuns.
Intrebarea nu era legata nemijlocit de problema Mitropoliei Basarabiei, ma interesa in general criteriul dupa care se organizeaza Biserica: politice sau etnice.
Aveam senzatia ca nu exista nici un fel de criterii, de aici si probleme de interpretare.
Nu stiu daca putem accepta in mod absolut nici unul din criterii existente, ci acceptarea episcopiilor ca unitati separate de unitatile statale si comunitatile etnice.

19 mai 1993 - Scrisoarea Prea Fericitului Patriarh Teoctist către Sanctitatea Sa Alexei II

http://istoria.web-studio.md/articol/54

Este o scrisoare care lamureste foarte bine lucrurile, si da o solutie problemei date! Octavian, iti cunosc pozitita si te sustin! Ma bucur sa te intilnesc si aici!

Cunosc textul şi interpetarea. După cum te poţi convinge şi singur, nu am negat-o niciodată. Am spus doar că Biserica însăşi, în organizarea ei administrativă, de foarte multe ori a trecut-o cu vederea. Canonul 34 Apostolic poate fi folosit în acest context foarte bine, dar prea multele excepţii de la el, îl fac puţin eficient în disputele canonice între Biserici.
Şi la urma urmei, bazându-ne pe acest Canon, BOR trebuia să facă eforturi, împreună cu BORusă să atragă întreaga Mitropolie a Moldovei la BOR, ceea ce deja se întâmpla, întru-un ritm firesc (chiar dacă prea lent), dar nu să instituie jurisdicţii paralele, care chiar că nu au fost niciodată admise în Ortodoxie, spre deosebire de nenumăratele abateri de la Canonul 34 Apostolic.