FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Când un mirean în urma desfrânării soţiei sale a lăsat-o, poate el să fie înaintat la preoţie, în timp ce nu este scos din preoţie clericul care-şi lasă soţia preadesfrânată?

Când un mirean în urma desfrânării soţiei sale a lăsat-o, poate el să fie înaintat la preoţie, în timp ce nu este scos din preoţie clericul care-şi lasă soţia preadesfrânată?

1. Eu cred că astfel de situaţii trebuie analizate în particular. Chiar dacă Biserica a dat nişte Canoane generale cu privire la aşa ceva, interzicând hirotonia într-o astfel de situaţie, cred că pot exista şi excepţii pt simplul motiv că păcatul este legat nu de candidatul la hirotonie, ci de soţia acestuia. Trebuie bine cercetatea starea duhovnicească a acestui candidat...
2. Urmând principiului biblic: "cel ce se alipeşte de desfrânate este un singur trup cu ea" (1 Cor. 6:16), bărbatul dacă a trăit măcar o singură dată cu soţia sa după ce aceea a preacurvit, este şi el într-o anumită măsură "necurat". E straniu şi chiar neclar, dar aşa spune Scriptura. De aceea canoanele cer curăţie trupească atât de la bărbat, cât şi de la femeie.
3. Diferitele excepţii care pot apărea, trebuie să fie "judecate" de arhiereul care urmează să facă hirotonia. Trebuie însă să nu se uite că vechile Canoane rămân în vigoare şi ele sunt "de Dumnezeu insuflate".

Trei tratate despre preoţie: a Sf. Ioan Gură de Aur, a Sf. Grigore Teologul ("Despre fuga sa în Pont") şi a Sf. Efrem Sirul.

in cazul in care sotia a mai fost casatorita, sotul mai poate primi taina hirotoniei?

in cazul in care sotia a mai fost casatorita, sotul mai poate primi taina hirotoniei?

Nu! În cazul perspectivei de hirotonie, Canoanele cer ca ambii soţi să fie feciorelnici la căsătorie.

Dar de unde ştiţi voi dacă lucrurile stau aşa? Nu mă refer la un caz ca acel de mai sus unde lucrurile sunt verificabile, ci la alte cazuri unde se poate verifica mai greu. Dacă unul este hirotonit la 40 de ani, însă la 20 a „călcat strâmb” înainte de a se căsători la aceeaşi vârstă şi nu neapărat cu aceeaşi fată? Astea cum le mai verificaţi? Cine ştie după 20 de ani ce a făcut ăla în tinereţe? Şi pe cine mai interesează spre exemplu după 20 de ani?

Şi în definitiv care este raţiunea unui asemenea canon, şi mai ales în ziua de astăzi când se ştie cât de „mult se respectă”? Poate este cumva vreo sperietoare pentru adolescenţii cu coşuri pe faţă sau pentru vreun masturbator în clandestin? Sau în definitiv pe cine încercaţi să fraieriţi?

Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici! călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila!

Dionysie, ori eşti obosit, ori chiar tu ai vreo problemă de genul acesta. În orice caz, limbajul tău este unul "problematic".

Dar de unde ştiţi voi dacă lucrurile stau aşa? Nu mă refer la un caz ca acel de mai sus unde lucrurile sunt verificabile, ci la alte cazuri unde se poate verifica mai greu. Dacă unul este hirotonit la 40 de ani, însă la 20 a „călcat strâmb” înainte de a se căsători la aceeaşi vârstă şi nu neapărat cu aceeaşi fată? Astea cum le mai verificaţi? Cine ştie după 20 de ani ce a făcut ăla în tinereţe? Şi pe cine mai interesează spre exemplu după 20 de ani?

Nimeni nu-şi propune să verifice ceva sau pe cineva. Orice candidat la hirotonie trebuie să facă o Spovedanie pt toată viaţa şi dacă are conştiinţa curată şi nu are de gând să-şi bată joc de preoţie, va recunoaşte, va înţelege şi se va resemna. Dacă însă vrea să devină popă cu orice preţ, călcând în picioare principiul "fără prihană" (Cf. 1 Timothei, cap. 3), atunci îşi ia mare osândă. E una când candidatul recunoaşte, iar duhovnicul şi episcopul consideră că poate fi făcută o excepţie în acel caz, şi e cu totul altceva când se merge pe viclenie şi minciună.

Şi în definitiv care este raţiunea unui asemenea canon, şi mai ales în ziua de astăzi când se ştie cât de „mult se respectă”? Poate este cumva vreo sperietoare pentru adolescenţii cu coşuri pe faţă sau pentru vreun masturbator în clandestin? Sau în definitiv pe cine încercaţi să fraieriţi?

Pe un fraier ca dumneata nimeni nu vrea să te frăierească. Şi mă mir că chiar dumneata, care de cele mai multe ori te-ai manifestat ca un "ortodox fundamentalist", consideri că Canoanele se dau în funcţie de prostia timpului.

Vai vouă, cărturari şi farisei făţarnici! călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul şi înghiţiţi cămila!

Curvia este ţânţar? Atunci ce mai este cămila?

Hristos a inviat! prin urmare, inteleg ca se pot da dispense? cuoasteti cazuri? nu vreau sa smintesc, sa nu ma intelegeti gresit.
cunoasteti?

Hristos a inviat! prin urmare, inteleg ca se pot da dispense? cuoasteti cazuri? nu vreau sa smintesc, sa nu ma intelegeti gresit.
cunoasteti?

Cazuri sunt multe, dar nu toate fericite. În primul rând, ca răspund şi la una din întrebările (3) de aici, vreau să dau un răspuns puţin mai extins şi privit dintr-un alt punct de vedere. Cred că e greşit şi periculos să spunem doar DA sau NU. Deci,
1. Pe vremea când s-au dat acele Canoane, oamenii se botezau la maturitate şi după Botez, de obicei, duceau o viaţă creştină mai conştientă. Acum, când toţi sunt botezaţi în pruncie, dar nu li se asigură o educaţie necesară, unii ajuns să-şi conştientizeze Botezul mult mai târziu sau deloc.
2. În acest caz, dacă un tânăr a curvit pe când încă nu ştia prea multe despre Dumnezeu şi Biserică, iar de când a cunoscut astea nu a mai făcut păcatul şi se pocăieşte fierbinte pt trecutul său, acesta poate fi hirotonit. Dacă dacă un tânăr a săvârşit păcatul conştient, mai ales pe când era student sau absolvent de teologice, ştiind că merge spre preoţie, acesta nu poate fi hirotonit. Deci problema trebuie pusă nuanţat.
3. Nu sunt deacord ca un teolog bine pregătit teoretic să fie hirotonit indiferent de impedimente ca, chipurile, să punem în valoare darurile lui Dumnezeu. Aceste daruri pot şi trebuie puse în lucrare prin alte slujiri în cadrul Bisericii, dar preoţia e altceva. Dacă condamnăm doctrina papistaşă "ex opere operato", de ce ne facem captivi ei prin pretexte ieftine?
4. Există însă şi cazuri foarte speciale, când un candidat cu anumite impedimente (pe care şi le asumă şi se pocăieşte) poate fi hirotonit. Dar aceasta o poate face numai după ce i-a spus personal ierarhului situaţia sa, iar ierarhul consideră că acesta poate fi totuşi hirotonit. Dacă se ascunde păcatul, atunci preoţia este furată. Hirotonia şi Tainele săvârşite sunt valabile, dar fiecare lucrare în Biserică a unui astfel de preot este "osândă peste osândă"...

Asta e părerea mea personală.

Hristos a inviat! Sunt student la teologie si am o prietena cu care ma inteleg foarte foarte bine si avem ganduri de casatorie; da ea si-a inceput viata sexuala inainte sa ne cunoastem iar eu sunt fecior. Pe mine nu ma deranjeaza lucrul asta: am altele in vedere (intelegere, comunicare, credinta, etc) care conteaza. Probabil ne vom casatori. Credeti ca voi putea fi hirotonit pe viitor avand in vedere ca m-am casatorit cu o fata care...nu a fost fecioara? Astept un raspuns lamuritor! Toate cele bune!

Viitorul preotul trebuie să se casatoreasca numai cu o fecioara.
Ai grija ca este un canon verificat in sute de generatii.

Viitorul preotul trebuie să se casatoreasca numai cu o fecioara.
Ai grija ca este un canon verificat in sute de generatii.

Da, dar este cu mult mai important ca el însuşi să fie feciorelnic. Despre acest canon se cam uită...

deci, daca nu au fost feciori amandoi la casatorie dar dupa le pare rau si sau spovedit,mai poate sa devina el preot?da sau nu?

După cum s-a vorbit și s-a răspuns mai înainte rămâne la latitudinea episcopului care hirotonește candidatul la preoție.Mă intrigă profund însă faptul că puțini episcopi își cunosc bine candidatul înainte de hirotonie!

Episcopii nu-i cunosc nici pe preoţii hirotoniţi, ce să mai vorbim de candidat. Mi-ar plăcea să fie un episcop la 50-70 de preoţi şi el să le fie şi duhovnic. Protopopii trebuie să dispară definitiv şi iremediabil.

DOAMNE AJUTA! PARINTE! CUNOSC UN CAZ MAI DE APROAPE SA SPUN (PRIETEN)CARE PE LA VARSTA DE 12 ANI A CAZUT IN PACAT CU UN ALT BAIAT{PACATUL BARBAT CU BARBAT},DAR EL MARTURISESTE CA NU IA FOST INTINAT TRUPUL DEOARECE ERAU MICI SI NESTIUTORI. IN ACEST CAZ LUAND IN CONSIDERARE FAPTUL CA NU A FOST INTINAT ,SE MAI POATE HIROTONI/HIROTESI FIIND ACUM SI TEOLOG ???

Vedeţi ce spune aici Canonul 30 al Sf. Ioan Postitorul/Ajunătorul. Conform acestui canon, dacă a fost doar i mimare a relaţiei sexuale, dar nu s-a ajuns la sex anal sau oral, tânărul poate deveni preot. Să ştiţi că sunt foarte multe cazuri de astea. Le-am întâlnit chiar personal la spovedanie. Nu ştiu ce e de făcut, căci copii devin tot mai curioşi şi mai "cunoscători" ai acestor chestiuni, tramumându-se nu doar duhovniceşte, ci şi psihic şi chiar fizic.

Dacă soția nu a mai fost căsătorită dar nici nu a fost fecioară la căsătoria cu un teolog, pierzându-și fecioria cu un alt băiat înainte de a-l cunoaște pe el, acest lucru îl împiedică să fie hirotonit? Dacă cei doi au trăit în curăție până la căsătorie, iar păcatul vechi al fetei a fost mărturisit și nu s-a mai repetat, s-a ținut canonul dat de duhovnic și a primit binecuvântarea de a se împărtăși, poate totuși să fie o piedică pentru el?

Dacă soția nu a mai fost căsătorită dar nici nu a fost fecioară la căsătoria cu un teolog, pierzându-și fecioria cu un alt băiat înainte de a-l cunoaște pe el, acest lucru îl împiedică să fie hirotonit? Dacă cei doi au trăit în curăție până la căsătorie, iar păcatul vechi al fetei a fost mărturisit și nu s-a mai repetat, s-a ținut canonul dat de duhovnic și a primit binecuvântarea de a se împărtăși, poate totuși să fie o piedică pentru el?

CANONUL 18 apostolic (CLERICII SĂ SE CĂSĂTOREASCĂ CU FECIOARE)
Cel ce a luat în căsătorie văduvă, sau lepădată (alungată) sau desfrâ­nată, sau sclavă, sau vreuna dintre cele de pe scenă (actriţă) nu poale să fie episcop sau presbiter sau diacon, sau peste tot orice din rândul clerului (din catalogul stării preoţeşti).
(17, 3, 26 Trul.; 27 Vasile cel Mare)
(Nov. 6, 1, 3; Nov. 22, 42 şi în Pravila cea Mare, an 1652 - glavele 61 şi 68)

Eu aş pune totuşi un accent mai mare pe fecioria viitorului preot, decât pe cea a soţiei lui, care s-a şi pocăit apoi a dat dovadă de abstinenţă. Până la urmă, cine va sluji la altar? Am auzit de mai multe cazuri când studenţii la teologie, deja în deplină cunoştinţă de cauză, îşi permitea diferite păcate, dar căutau să-şi ia de soţii fete virgine. Să nu uităm că regula fecioriei îl vizează în primul rând pe candidatul la hirotonie.
Iar cu ce privire la soţia viitorului preot cred că e mai mult pentru imagine, ca să nu fie defăimat preotul pentru soţia care şi-a luat-o, căci în trecut tot satul ştia dacă fata a fost sau nu virgină la nuntă. Şi acum n-aş merge pe ideea că un viitor preot se poate căsători cu oricine - Doamne, fereşte! - dar pentru cazul descris mai sus chiar aş da o dispensă.
Dumnezeu să mă ierte dacă greşesc.
Până la urmă, episcopul hotărăşte...