Inmormantarea sinucigasilor

Tot ce e legat de domeniile de mai sus...
Nuica Stefan
Mesaje:83
Membru din:17 Mar 2009, 00:07
Confesiune:ortodox
Localitate:Targoviste
Contact:
Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde Nuica Stefan » 12 Iun 2010, 20:38

Sunt niste ambiguitati in legatura cu aceste randuieli. Pe de o parte se spune ca celor `iesiti din minti` fie li se face slujba completa fie numai o anumita parte, pe cand celor `intregi la minte` li se face un Trisaghion la mormant! Pana la urma , cum se fac aceste randuieli? Sarut mana!
'Un intelept chiar sclav, e liber; de unde rezulta ca, rege fiind un prost, tot sclav ramane' Sfantul Ambrozie al Milanului

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde protosinghel » 12 Iun 2010, 21:23

Sunt niste ambiguitati in legatura cu aceste randuieli. Pe de o parte se spune ca celor `iesiti din minti` fie li se face slujba completa fie numai o anumita parte, pe cand celor `intregi la minte` li se face un Trisaghion la mormant! Pana la urma , cum se fac aceste randuieli? Sarut mana!
Celor ieşiţi din minţi (dar nu cu certificatul cumpărat) li se face tot. Celorlalţi - nimic! Asta-i rânduiala, iar restul sunt rabaturi consolatoare.

Avatar utilizator
presviter
Mesaje:592
Membru din:24 Noi 2010, 09:30
Confesiune:ortodox
Preocupări:istorie, liturgică, pastorală
Localitate:București

Re: Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde presviter » 09 Oct 2012, 16:59

Iată o altfel de sinucidere:
Tot în aceasta zi, 8 octombrie, Sfânta Pelaghia fecioara.

Aceasta a fost de la Antiohia Siriei de neam mare; si aflând conducatorul tarii aceleia ca este crestina, a trimis ostasi sa o prinda. Deci ei mergând acolo i-au înconjurat casa, vrând sa o rapeasca; iar sfânta prinzând de veste i-a rugat sa-i îngaduie putin si ei au ascultat-o; deci stând ea catre rasarit, la locul unde-si facea rugaciunea, ridicându-si mâinile în sus si înaltându-si ochii la cer, s-a rugat multa vreme lui Dumnezeu ca sa nu o lase sa cada în mâinile ostasilor, ci sa ridice catre Dânsul curata si sfintita jertfa fara prihana; apoi suindu-se deasupra casei, s-a aruncat pe sine în prapastie si si-a dat sufletul lui Dumnezeu. Pe aceasta Sfântul Ioan Gura de Aur cu laude a cinstit-o pentru curatia fecioriei ei si pentru multa ei nevointa.
Nu este singura din această categorie. Iată cât de mare este valoarea curăției !
Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale. ps.118,63

Avatar utilizator
Floryan
Mesaje:652
Membru din:15 Ian 2010, 07:59
Confesiune:ortodox
Preocupări:Viata la tara
Localitate:Bacau

Re: Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde Floryan » 11 Oct 2012, 07:40

Iată o altfel de sinucidere:
Tot în aceasta zi, 8 octombrie, Sfânta Pelaghia fecioara.

Aceasta a fost de la Antiohia Siriei de neam mare; si aflând conducatorul tarii aceleia ca este crestina, a trimis ostasi sa o prinda. Deci ei mergând acolo i-au înconjurat casa, vrând sa o rapeasca; iar sfânta prinzând de veste i-a rugat sa-i îngaduie putin si ei au ascultat-o; deci stând ea catre rasarit, la locul unde-si facea rugaciunea, ridicându-si mâinile în sus si înaltându-si ochii la cer, s-a rugat multa vreme lui Dumnezeu ca sa nu o lase sa cada în mâinile ostasilor, ci sa ridice catre Dânsul curata si sfintita jertfa fara prihana; apoi suindu-se deasupra casei, s-a aruncat pe sine în prapastie si si-a dat sufletul lui Dumnezeu. Pe aceasta Sfântul Ioan Gura de Aur cu laude a cinstit-o pentru curatia fecioriei ei si pentru multa ei nevointa.
Nu este singura din această categorie. Iată cât de mare este valoarea curăției !
Habar nu aveam ca au existat astfel de sfinti. Am fost surprins cand am vazut sfintii cu cap de caine dar acum sunt uimit.
Va rog, puteti sa dezvoltati? Adica sa mai dati citeva exemple si sa faceti diferenta intre sinucidere si aceasta jerfa? Va cer asta pentru ca eu nu pot sa le deosebesc.
Multumesc. Doamne ajuta
Dumnezeu este totul întru toate si întru nimenea nimic

Avatar utilizator
Cosmina
Mesaje:64
Membru din:24 Sep 2011, 19:52
Confesiune:ortodox
Preocupări:////

Re: Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde Cosmina » 11 Oct 2012, 09:36

de Sfantul Hristofor cred va zici ca avea cap de caine. Nu era chiar asa... facea parte dintr-un trib care practicau modificari corporale extreme. Apostolii au desfiintat aberatiile astea, dar si astazi mai intalnim triburi care recurg la modificari de-astea ciudate- leaga capul copiilor sa aiba o anumita forma, isi pilesc dintii sa para ca de animal, isi cresteaza pielea in modele, etc. Sf.Hristofor avea niste modificari corporale normale pt tribul lui, socante insa pt restul lumii si pe atunci si in ziua de azi. Dintii ascultiti, urechile modificate sa para ca de caine (si azi unii mai fac chestia asta, ca sa arate nu ca vreun animal, ci la elfii pe care-i vad in filme), capul de o forma ciudata, dintii ascutiti si colturile gurii taiate pana unde se termina dantura, astfel incat avea aspect de caine. Dar nu era la propriu caine. In fine... existenta unui astfel de sfant da speranta cred celor care si-au facut astfel de modificari din prostie in tinerete si acum nu mai pot reveni la infatisarea normala. Poate multi s-ar descuraja sa vina pe drumul mantuiirii, dar prin Sf. Hristofor, Dumnezeu arata clar ca se poate.

p.s.- da numai un image search pe google cu "facial modifications" sa vezi cati inca practica asa ceva...
Nici un păcătos, oricât de mare ar fi, să nu se piardă, dacă Maica Domnului îl apără. (Parintele Arsenie Papacioc)

Constantinos

Re: Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde Constantinos » 11 Oct 2012, 13:09

Floryan , alt exemplu ar fi: Sfintele muceniţe Domnina, Virina şi Prosdochia ; prezentat in cartea sa de Sf. Ioan Hozevitul . Jertfa pentru Hristos , credinta si curatie , este in cazul monahilor de lunga durata. Cu toate ca Sfantul Simeon noul Teolog recomanda o grija in asceza ( o dreapta socoteala ) astfel incat monahul sa nu se faca sinucigas, la alti parinti ai pustiei care erau luptati puternic de desfranare se vede o inclinatie de postire aspra sau punerea unor animale veninoase pe trup spre a muri decat sa faptuiasca pacatul.
Cosmina , viewtopic.php?f=22&t=242 . Acum vreo 7-8 ani , noaptea, de sarbatoarea Sfantului Dimitrie Basarabov s-a aratat un ozn pe cer pe care l-au vazut cel putin o suta de mii de oameni care asteptau la rand. Cine crede doar pe Serafim Rose ,ca extraterestrii sunt demoni, nu are decat sa presupuna gresit ca nimeni de acolo nu a incercat sa-l izgoneasca facand Cruce si zicand rugaciunea : "Sa se scoale Dumnezeu si sa se risipeasca vrajmasii Lui..."

Avatar utilizator
Cosmina
Mesaje:64
Membru din:24 Sep 2011, 19:52
Confesiune:ortodox
Preocupări:////

Re: Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde Cosmina » 11 Oct 2012, 13:46

Sunt mai grea de cap ceatodata. Deci vreti sa spuneti ca Sf.Hristofor a fost dintr-un fel de neam de extraterestri si cu fatza aia se nascuse, nu era modificata? Sau ca era o fiara a padurii din "restul" cel mai rau de prin Babilon?

Nu stiu sigur sigur ce sa cred, deocamdata cred ca extraterestrii sunt diavoli pt ca se manifesta prea similar.
Si faptul ca in cazul de care ati pomenit diavolul n-a putut fi alungat cu rugaciunea poate a fost voia Domnului sa fie asa, o dezlegare data acelui demon...stim cu totii ca teama la rugaciune, desi este un sentiment oribil, face ca rugaciunea sa fie mai intensa si gandurile mai adunate. Deci oamenii aceia au avut un beneficiu duhovnicesc de pe urma acelei aparitii.
Nici un păcătos, oricât de mare ar fi, să nu se piardă, dacă Maica Domnului îl apără. (Parintele Arsenie Papacioc)

Constantinos

Re: Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde Constantinos » 11 Oct 2012, 14:16

Extraterestrii sunt demoni sau oameni modificati genetic de catre Dumnezeu ; daca Dumnezeu nu poate modifica atat de mult un om ( dupa cum spun " specialistii " ) nici sa scape pe cineva de patimi si pacate nu poate. Orice patima modifica anumite particele din ADN . O singura tigara " produce " destule celule canceroase care pot fi detectate de aparatura performanta .

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde protosinghel » 11 Oct 2012, 14:50

Aveţi grijă ce fumaţi sau beţi înainte de a scrie pe acest forum... :x6

Constantinos

Re: Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde Constantinos » 11 Oct 2012, 19:44

Cam este off topic , dar poate aduce cineva mai multe argumente pentru care sa nu fie in modul prezentat despre legatura dintre patima , suflet si trup . Despre un parinte din muntele Athos care are jumatate de barba alba si jumatate neagra se zice ca a patit acest lucru in urma unei mari lupte cu sine insusi , batranul sau i-a interzis sa plece la Ierusalim, iar el s-a luptat o noapte intreaga cu gandul daca sa faca ascultare sau nu si asa i-a ramas barba si in ziua de azi. Mai era o istorioara , pacat ca nu gasesc link , despre unul care cade in desfranare si a doua zi fugea toata lumea de el fiindca avea fata urata. Ceva , cat de putin , tot se modifica in interiorul celulei, dar nu ma pricep , probabil o distanta intre anumiti atomi . Mai este si un iridiolog in Romania care se uita cu lupa in ochii oamenilor si poate sa le zica cand au fost ultima oara la bordel sau daca au fost fideli sotiei lor . Pe strada este raiul , cand voi ajunge in iad voi vedea si "oameni" prefacuti in animale .

Avatar utilizator
dimitrie
Mesaje:984
Membru din:03 Dec 2010, 01:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:preoţie, familie
Localitate:Craiova

Re: Inmormantarea sinucigasilor

Mesaj necititde dimitrie » 11 Oct 2012, 23:49

Iată o altfel de sinucidere:
Tot în aceasta zi, 8 octombrie, Sfânta Pelaghia fecioara.

Aceasta a fost de la Antiohia Siriei de neam mare; si aflând conducatorul tarii aceleia ca este crestina, a trimis ostasi sa o prinda. Deci ei mergând acolo i-au înconjurat casa, vrând sa o rapeasca; iar sfânta prinzând de veste i-a rugat sa-i îngaduie putin si ei au ascultat-o; deci stând ea catre rasarit, la locul unde-si facea rugaciunea, ridicându-si mâinile în sus si înaltându-si ochii la cer, s-a rugat multa vreme lui Dumnezeu ca sa nu o lase sa cada în mâinile ostasilor, ci sa ridice catre Dânsul curata si sfintita jertfa fara prihana; apoi suindu-se deasupra casei, s-a aruncat pe sine în prapastie si si-a dat sufletul lui Dumnezeu. Pe aceasta Sfântul Ioan Gura de Aur cu laude a cinstit-o pentru curatia fecioriei ei si pentru multa ei nevointa.
Nu este singura din această categorie. Iată cât de mare este valoarea curăției !
Habar nu aveam ca au existat astfel de sfinti. Am fost surprins cand am vazut sfintii cu cap de caine dar acum sunt uimit.
Va rog, puteti sa dezvoltati? Adica sa mai dati citeva exemple si sa faceti diferenta intre sinucidere si aceasta jerfa? Va cer asta pentru ca eu nu pot sa le deosebesc.
Multumesc. Doamne ajuta
Am subliniat ce era de subliniat. Domnul hotărăște cine, ce și cum.
Ceva asemanător s-a petrecut pe Capul Kaliakra din Bulgaria, după cum spune legenda despre cele 40 de fecioare care s-au aruncat de pe stănci în mare, spre a nu fi spurcate de otomani.
Dar despre omul acela care și-a ucis soția si copiii cu sabia (la rugămintea stăruitoare a soției) spre a nu fi siliți de către saracinii care-i invadaseră să-ș lepede credința, ce sa mai zicem? Citiți despre aceasta pe larg la Sf.Ioan Iacob Hozevitul în "Hrană duhovnicească".

După părerea mea, excepțiile nu pot fi luate ca regulă, deoarece înșiși "protagoniștii" acestor istorisiri au cerut și așteptat confirmare de la Dumnezeu mai înainte de a se jertfi în moduri atăt de neobișnuite precum cele puse in discuție de noi aici. Cu toate acestea, ele sunt îngăduite și primite de Dumnezeu, date fiind condiții deosebite, extreme (părerea mea), în care au avut loc evenimentele.
Vă invit în continuare sa citiți istorisirea Sf.Ioan Iacob Hozevitul, la care am făcut referire mai sus (aici am adresa de unde am copiat-o):
CUVÂNTUL 14
Odinioară, când după judecata cea dreaptă a lui Dumnezeu au năvălit asupra țărilor creştineşti,
păgânii agareni au ajuns până la Muntele Sinai prădând toate în calea lor şi silind pe creştini să-şi
lepede credința şi să primească rătăcirea lui Mohamed. Cum au aflat de aceasta, creştinii cari
locuiau aproape de castru (cetatea mânăstirii) şi aproape de sfântul Rug, au fugit împreună cu
familiile lor aşezându-se tocmai în vârful Muntelui Sinai, spre a fi mai feriți de năvălirea păgânilor
şi ca să se poată apăra mai uşor. Dar năpustindu-se mulțime mare de agareni au învins pe creştini şi
silindu-i ca să se lepede de credință i-au făcut supuşii lor. Unul din creştini, fiind mai temător de
Dumnezeu, văzând pierzarea care venise asupra nației sale a apucat în grabă deasupra unei culmi de
munte spre a se arunca în prăpăstie ca ori să moară zdrobindu-se, ori de va cădea teafăr, să poată
fugi din calea păgânilor, căci ar fi ales mai degrabă să moară, decât să trădeze credința. Iar femeia
lui cum a văzut că el fuge spre prăpastia cea înfricoşată, s-a aruncat îndată pe umerii lui şi
apucându-l de haină l-a oprit, rugându-l cu lacrimi fierbinți şi zicându-i: "Unde te duci iubitul meu
soț, cum te grăbeşti să scapi numai tu iar pe mine şi pe copii ne laşi pierzării? Adu-ți aminte că în
patul tău eu n-am făcut vicleşug, martor este Domnul pentru aceasta. Deci să nu mă laşi ca să mă
spurce păgânii trupeşte şi sufleteşte, căci eu fiind femeie slabă de fire, voi fi silită ca să mă lepăd de
credință dimpreună cu copiii. Şi acum pentru că ai cugetat ca să scapi cu fuga, izbăveşte-ne mai
întâi pe mine şi pe copii de pierzare, şi apoi pleacă unde crezi că-ți vei mântui sufletul. Căci altfel
nu cumva să ceară de la tine Dumnezeu sufletele noastre în ziua judecății. Deci jertfeşte-ne mai
întâi pe noi, ca să nu cădem în mâinile păgânilor, şi apoi mergi cu bine. Fă-te următor lui Avraam,
şi adu-ne jertfă lui Dumnezeu în locul acesta sfânt, ca să te izbăvească Dumnezeu prin sângele
nostru; căci mai bine este să fim jertfiți lui Dumnezeu de mâna ta, decât să fim înşelați de păgâni
spre pierzare. Nu te las să pleci, ci ori rămâi împreună cu noi, ori taie-ne singur pe toți, apoi du-te
p.420

încotro vei putea". Acestea şi altele asemenea zicând femeia şi vărsând pâraie de lacrimi, l-a
înduplecat pe bărbat să-i asculte rugămintea. Scoțând sabia a tăiat singur femeia şi copiii, apoi
aruncându-se la vale în prăpastia dinspre amiază a muntelui, s-a izabăvit de pierzarea care îl aştepta
de la păgâni.
Ceilalți păgâni de o natie cu el, arabi, s-au lepădat de credința creştinească, şi numai el singur a
scăpat fugind, precum oarecând Sf. Prooroc Ilie, care a fugit de mânia Izabelei în muntele Horeb.
Asemenea şi el s-a ascuns în pustietate printre munți, locuind prin peşteri şi prin crăpăturile
pământului dimpreună cu fiarele sălbatice, izbăvindu-se astfel de fiarele cele gândite.
De atunci el n-a mai intrat în vreo locuință omenească, în cetate ori în sat. După ce a petrecut mulți
ani de zile în singurătate, a început de la o vreme să-l muncească gândul dacă oare plăcut este lui
Dumnezeu ceea ce a făcut el, jertfindu-şi femeia şi copiii, devreme ce lucrul acesta era cu totul
străin şi nemaipomenit. Preabunul Dumnezeu voind să-l încredințeze de aceasta, ca să fie şi altora
pildă,
i-a descoperit acolo în pustie despre vremea morții lui cu multe zile înainte. Deci luând
înştiințare despre mutarea lui, a mers în Mânăstirea Sinai, și închinându-se sfântului Rug s-a împărtășit cu sfintele Taine. Apoi, îmbolnăvindu-se, a rămas în spitalul Mânăstirii.
Când a sosit ceasul mutării lui din această viață, vedea cuvioşii Părinți ce s-au sfințit în Muntele
Sinai şi pe cei cari au fost omorâți de barbari. Pe aceştia îi vedea ca pe nişte prieteni ai lui şi
cunoscuți pe cari de multă vreme nu-i văzuse; îi heretisea şi îi săruta şi primea ca oarecare
blagoslovenii de la dânşii. Cei cari se aflau lângă patul lui îl vedeau că heretiseşte şi se bucură ca şi
cum ar fi fost în biserică cu nişte prieteni. Pe unii din ei îi heretisea zicându-le pe nume şi îşi mişca
buzele ca şi cum iar săruta. Şi atâta bucurie se vedea la el, parcă l-ar fi chemat la o prăznuire
luminată, căci avea pe Sfinții Părinți drept însoțitori către lăcaşurile cereşti, după cum mărturisea
singur. Şi aşa cu bucurie şi-a dat sufletul, fericitul.
Dragostea unește și străbate lumile... Răsari odată, viață veșnică!


Înapoi la “CANOANE şi REGULI BISERICEŞTI”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 9 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX