FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Ce părere aveţi despre scăldatul în ziua de Bobotează, nu vi se pare că se exagerează cu săritul în apă pe timp aşa de rece mai ales cum a fost anul asta?

Eu zic ca e o dovada de curaj şi credinţă, din ce in ce mai rar întalnit...

Eu zic ca e o dovada de curaj şi credinţă, din ce in ce mai rar întalnit...

1. a te pune în orice stare de pericol, pentru a salva pe cineva = curaj;
2. a te pune în orice stare de pericol, doar pentru a demonstra/reconfirma ceva (curajul, credința, etc), cu excepțiile de rigoare = nesăbuință.

Ce părere aveţi despre scăldatul în ziua de Bobotează, nu vi se pare că se exagerează cu săritul în apă pe timp aşa de rece mai ales cum a fost anul asta?

E cea mai mare prostie. Unii, tocmai cei care nu merg la biserică, cred că asta e o înnoire a botezului şi le iartă păcatele, dar e o prostie şi un risc pentru sănătate, care nu ajută la nimic.
Deci acest scăldat nu are nici o legătură cu Botezul Domnului sau al nostru.

E cea mai mare prostie. Unii, tocmai cei care nu merg la biserică, cred că asta e o înnoire a botezului şi le iartă păcatele, dar e o prostie şi un risc pentru sănătate, care nu ajută la nimic.
Deci acest scăldat nu are nici o legătură cu Botezul Domnului sau al nostru.

Eu nu m-am referit la sensul ăsta. De exemplu eu am fost anul acesta în Grecia, unde în zi de Bobotează în fiecare an se aruncă şi la ei crucea în mare (de la mal), iar de obicei copii o prind şi sunt răsplătiţi cu câte ceva. Ei pt acei copii care nu au în vedere vreo iertare de păcate e o experienţă frumoasă.
Când am spus credinţă m-am referit la cea mai simplă formă: accepţi un obicei deci şi mijloacele prin care el se înfăptuieşte.
Când am spus curaj: să te expui vremii din ianuarie pt a căuta o Sf. Cruce e o mică dovadă de curaj ,

1. a te pune în orice stare de pericol, pentru a salva pe cineva = curaj;
2. a te pune în orice stare de pericol, doar pentru a demonstra/reconfirma ceva (curajul, credința, etc), cu excepțiile de rigoare = nesăbuință.

Şi în cel de-al 2-lea caz e vorba de salvarea ta, preventivă dacă vrei, prin consolidarea convingerilor pe care le mărturiseşti public.

De exemplu eu am fost anul acesta în Grecia, unde în zi de Bobotează în fiecare an se aruncă şi la ei crucea în mare (de la mal), iar de obicei copii o prind şi sunt răsplătiţi cu câte ceva. Ei pt acei copii care nu au în vedere vreo iertare de păcate e o experienţă frumoasă.

Şi vi se pare normal să arunci Crucea în apă? Ce valoare teologică o mai fi având şi asta? Şi ce dacă X sau Y o prinde? La ce-i ajută? Şi-apoi în Grecia de Bobotează cred că au fost vreo 10 grade +, pe când la ruşi e 30 cu minus.

În scăldatul ăsta şi chiar în aruncarea Crucii în apă, chiar şi dacă e făcută de ierarhi, uu o văd un obicei păgân infiltrat în creştinism şi nimic mai mult!

În scăldatul ăsta şi chiar în aruncarea Crucii în apă, chiar şi dacă e făcută de ierarhi, uu o văd un obicei păgân infiltrat în creştinism şi nimic mai mult!

Atunci şi colindele alături de alte astfel de obiceiuri care însoţesc sărbătorile sunt păgâne, nu !? De acord, însă eu le susţin pentru că aduc un punct de culoare vieţii, sunt prilejuri de a aduce oamenii împreună pt a cânta (colindele), pt a găti un anumit fel de mâncare (de ex. miel la Paşti), pt a lumina casele (instalaţia sau lumânările de Crăciun).
Dacă unii nu înţeleg sau înţeleg prost valoarea unui obicei asta nu înseamnă că obiceiul nu este bun. Că e păgân, cine ştie şi la urma urmei păgânii cine sunt, tot "o femeie cananeancă", "un samarinean milostiv" sau "un lepros de alt neam"!?