Pagina 1 din 1

Iconomia si contraceptivele

Scris: 05 Mar 2013, 18:57
de phronimaphoros
Nu sunt preot si nu sunt teolog. Va rog deci sa ma iertati daca spun ceva nepotrivit, nu intentionez sa smintesc pe nimeni.

Oikonomia este o practica cu o lunga traditie in Biserica noastra (ma refer la biserica Ortodoxa, universala, nu precis la BOR). Uneori ea se manifesta in moduri insolite ori chiar frapante. Cunosc un caz al unui preot din Romania care era in pericol sa-si piarda casnicia din cauza ca respecta cu deosebita rigoare calendarul zilelor in care ar fi trebuit sa posteasca de la actul conjugal, in vreme ce sotia sa ar fi fost "doritoare". Pana la urma au mers impreuna la Episcopul locului (preotul si preoteasa), explicandu-i acestuia problema, preotul insistand ca vrea sa "tina" zilele cu pricina iar Episcopul le-a spus, verbatim, "Pai, zilele! Zilele, da' noptile? Unde spune de nopti?" Evident, nu a fost vorba si de noptile dinaintea si de dupa Euharistie, dar trebuie sa marturisesc ca daca as fi fost eu Episcopul nu mi-ar fi trecut prin cap 1000 de ani sa raspund asa ceva (poate de asta nici n-am sa fiu vreodata episcop).

Ceea ce banuiesc eu este ca Episcopul a avut in vedere ca nunta nu are numai scopul nasterii de prunci (scop care e in mod legitim subliniat de Biserica) ci si scopul pazirii de desfranare si precurvie, scop care este, dupa parerea mea in mod ilegitim minimizat de multi.

Din pacate, as spune, BOR astazi nu prea trateaza subiectul planificarii familiale in aceeasi nota, nu numai in cazul cuplulilor preotilor mireni, ci si in cazul mirenilor in genere.

Am auzit de exemplu urmatoarea propozitie: "Contraceptivele provoaca avortul." Aceasta fraza este... cum sa spun eu ca sa fie mai putin brutal, este pur si simplu o minciuna. Este o gogorita. Nu este doar factual gresita (si ESTE factual gresita), este o minciuna de tapa acelor gogorite care sustin ca Sf. Imparat Constantin ar fi modificat Credinta ori Biserica. Acest gen de neadevaruri au tendinta sa tina la cei ce nu cunosc domeniul, insa pt cei care cunosc problematica ele tind sa provoace neincredere (de exemplu eu personal nu cred o iota ce iese din gura diverselor grupuri ateiste ori new age ace promoveaza gogomaniile cu Imparatul Constantin, ori cu echivalarea scrierilor apocrife se secol 2-4 cu Sf. Scripturi ce provin, dovedit si prin credinta dar si stiintific, din primul secol; in fine cand cineva debiteaza astfel de enormitati nu pot decat sa trag concluzia ca nu are nici cea mai mica idee despre ce vorbeste).

La fel, cand un ortodox mai radical si mai putin... literat spune ceva de genul "contraceptivele provoaca avortul", multi dintre cei care cunosc chestiunea vor reactiona prin pierderea increderii in orice fel de ortodox si in Biserica. Bineinteles, exista contraceptive care chiar provoaca avortul. Avortul este o crima si ar trebui interzis prin lege. Insa tratarea de catre multi ortodocsi, asa, otova, a tuturor contraceptivelor si a avorturilor laolalta nu face altceva decat sa ingreuneze munca celor care incearca sa promoveze scoaterea in afara legii a avorturilor.

Pt ca de examplu pilula hormonala ori prezervativul nu au nimic a face cu avortul si nu provoaca moarte nimanui deoarece ele previn ovulatia (pilula) si fertilizarea (pilula si prezervativul). Asadar fertilizarea nu are loc si nu ia nastere o noua viata care sa fie omorita. De ce sa tratam aceasta la olalta cu o crima (avortul)? Nu e nici drept nici moral si e contraproductiv pt cei ce incearca a limita avorturile in tara asta.

Contraceptivele sunt, de buna seama, un pacat. Biserica are deja un nume pt acest pacat: onania. Adica impiedicarea spermei de a ajunge la ovul si de a fecunda. (Onania nu e masturbarea, in cazul in care cineva mai putin imbisericit va citi acestea. Aceea se numeste malahie).

As avea cateva INTREBARI pt cei care cunosc viata bisericii mai bine ca mine, din interior:

1. Credeti ca nu exista preoti (si ma refer la preoti buni, care isi iau cat de cat in serios menirea, nu la cei - de fapt, nu foarte multi - care vand si cumpara harul pe bani) care nu folosesc uneori metode contraceptive care nu provoaca avortul (gen prezervativ) in propria lor viata intima? Este onania un pacat mai mare decat a avea relatii sexuale miercurea si vinerea ori in post? Cu cat mai mare? Pana unde merge iconomia?

2. In cazul mirenilor "de rand" (ma refer nu musai la cei ce nu-s preoti ci la cei care nu-s prea sporiti duhovniceste ori doar pe jumatate imbisericiti), nu credeti ca ar fi ideala aplicarea unei intelepte iconomii in acest sens, mai ales in cazul tinerilor?

Ma gandesc in special ca tratarea otova a unei crime (avortul) cu un pacat minor (onania) e de natura sa alunge de la biserica datorita impresiei pe unii care ar fi putut fi salvati altminterea; si ca acest gen de prea mare radicalism, care uneori iese si din spiritul ortodoxiei e de natura sa impiedice eforturile celor care vor sa vada avortul scos in afara legii. Cred ca putem sa cadem de acord ca ar fi de mare ajutor mana forte a statului in cazurile in care niste oameni (mama, medicul) omoara un alt om (pruncul nenascut). Acelasi lucru nu se poate spune despre manifestari de genul masturbarii, onaniei, minciunii, nerespectarii posturilor, care in nici un caz nu ar putea fi scoase in afara legii (deoarece, de buna seama, moralitatea privata este diferita de cea publica)

As aprecia mai ales raspunsul preotilor de mir (fara suparare, pre cuviosi ieromonahi, dar experienta m-a invatat ca cei mai intelepti calugari ii indeamna pe mirenii de rand sa se spovedeasca la preoti de mir). As vrea sa mai mentionez, pt ca discutia sa nu se transforme in argumente ad personam, ca personal sunt fecior, nu am intentia de a deveni preot vreodata etc.

De asemenea as tine sa precizez ca iconomia e iconomie. Biserica trebuie sa tina la adevarul de credinta. Nu poate "da drumul" la contraceptive, evident. Dar tinand cont de lumea in care traim cred ca e folositoare o mai buna si mai inteleapta administrare a exceptiilor personale.

Re: Iconomia si contraceptivele

Scris: 15 Mar 2013, 23:56
de dimitrie
În primul rând, nicăieri Biserica (prin sfintele canoane) nu se amestecă în administrarea relațiilor conjugale. Însă, este necesară înfrânarea, dacă nu și în ziua, măcar în seara dinaintea împărtășirii. În Liturghier i se recomandă preotului "să se înfrâneze de cu seară" înaintea zilei când are a face Liturghie.

În al doilea rând, onania (vărsarea sămânței) face parte dintre păcatele de moarte, care-l despart pe om de Dumnezeu, și implicit de Euharistie. Folosirea anticoncepționalelor neavortive, intră în aceeași categorie, deoarece intenția și rezultatul sunt aceleași - irosirea sămânței. De avort nici nu mai amintesc.

În al treilea rând, episcopul acela nu i-a lămurit, ci i-a "liniștit" cu răspunsul său. :lol: :x2

În al patrulea rând, nu trebuie să fii preot de mir pentru a da răspuns aici, deoarece harul duhovniciei și cunoștințele din domeniu sunt suficiente. Uite, cel mai frumos a vorbit despre căsătorie unul necăsătorit - Sfântul Ioan Gură de Aur.

Dacă a mai rămas ceva nelămurit, poate vă va mai lămuri și altcineva. :x22

Re: Iconomia si contraceptivele

Scris: 19 Mar 2013, 06:53
de phronimaphoros
este necesară înfrânarea, dacă nu și în ziua, măcar în seara dinaintea împărtășirii. În Liturghier i se recomandă preotului "să se înfrâneze de cu seară" înaintea zilei când are a face Liturghie.
Evident inainte, la fel ca si in ziua cu pricina (Duminica sau care o fi), macar pana la sfarsitul zilei liturgice (momentul Vecerniei, aprox. ora 6 -- de fapt ziua liturgica, daca imi mai amintesc bine, se incheie odata cu o anumita rugaciune din timpul Vecerniei
În al doilea rând, onania (vărsarea sămânței) face parte dintre păcatele de moarte, care-l despart pe om de Dumnezeu, și implicit de Euharistie. Folosirea anticoncepționalelor neavortive, intră în aceeași categorie, deoarece intenția și rezultatul sunt aceleași - irosirea sămânței. De avort nici nu mai amintesc.
Ahem, din Catehism: Pacate de moarte:
I) Capitale - 1) Mandria; 2) Iubirea de arginti; 3) Desfranarea; 4)Invidia; 5) Lacomia; 6) Mania (furia); 7) Lenea (daca imi amintesc eu bine Sf. Parinti, mai era unul care lipseste din Catehism)
II) Impotriva Sf. Duh - 1) Impotrivirea fata de adevarul credintei, erezia si apostazia; 2) Increderea prea mare in mila lui Dumnezeu; (asta-s eu, clar) 3) Increderea prea mica in mila lui Dumnezeu, deznadejdea; 4) din nou pizmuirea; 5) Neindrumarea celor "rataciti" la credinta; 6) Nepocainta pana la moarte;
III) Strigatoare la cer - 1) Uciderea cu voie; 2) Sodomia (si Gomoria implicit); 3) Asuprirea celor slabi (vaduve, orfani, saraci); 4) Oprirea platii lucratorilor (i.e. nerespectarea contractelor); 5) Lipsa de cinstire fata de parinti.
Evident, se adauga si nerespectarea celor 10 Porunci. Si cam atat. (Imi cer scuze ca ma arat precum imi este numele de forum)

Exista, intr-adevar o Epistola a Sf. Apostol Pavel unde se spune ceva de genul: "Fratilor ... nu va amagiti... nici onanistii, nici malaheeni, nici... - se enumera mai multe pacate- ... nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu". Insa daca te uiti in canoanele Sf. Vasile se observa ca onania si malahia sunt canonisite prin canoane foarte blande (relativ la celelalte - adica: post aspru si rugaciune un anumit numar de zile). Daca ne gandim mai apoi ca astazi prin - din nou - iconomie, preotii rar dau canoane mai mari de 3-4 ani, pe cand Sf. Vasile vorbea si de canoane de 20 de ani fara Euharistie...

Apoi, exista atat de multe familii de preoti cu 2 copii. Si eu cunosc una, si e vorba de un preot cu foarte multa daruire, care isi ia foarte in serios menirea. Sincer, nu cred ca toate aceste familii de preoti duc vieti de calugari. De asemenea toti acesti preoti liturghisesc. Se spovedesc, unii la Episcopul lor, si apoi liturghisesc (ca sa nu mai vorbim ca unii se spovedesc doar lunar, uneori chiar la insistentele ori chiar porunca duhovnicului lor).

Este clar ca exista iconomie ori ca multi duhovnici o aplica in cazul contraceptivelor ne-avortive. In aceste conditii, cred ca este gresit ca noi oricine am fi (preoti ori ne-preoti, activisti ori nu, ofrumisti ori badea de pe camp), sa tratam otova toate contraceptivele alaturi de avort. Si asta pentru ca e musai necesar in tara noastra sa se scoata in afara legii avortul. De aceea pacatul acesta greu de ucidere ar trebui abordat separat, pt ca e vorba de o alta viata, e o chestiune de morala publica. Pe cand onania, etc. sunt chestiuni de viata duhovniceasca privata ce in principiu se discuta intre confesant si duhovnic, fiecare cere sfatul duhovnicului sau, dar nu poate da statul lege. Eu nu spun sa ne tradam convingerile spunand ca e ok onania. Dar putem spune: contraceptivele neavortive sunt parte a vietii private care priveste doar pe individ (iar in cazul ortodocsilor) si pe duhovnic, deci nu avem ce discuta; avortul e o crima care ne priveste pe toti, intreaga societate, de aceea trebuie interzis prin lege.
În al treilea rând, episcopul acela nu i-a lămurit, ci i-a "liniștit" cu răspunsul său. :lol: :x2
Sincer, nu stiu mai multe detalii, pt ca mi-a fost rusine sa intreb mai in amanun (va dati seama), insa m-a surprins pana unde poate merge iconomia. Nu cunosc exact ce fel de pogoramant a fost ori alte asemenea detalii, de altfel nici nu cred ca e ok sa ma intereseze prea tare - e intre acea familie de preoti si Episcopul lor.
În al patrulea rând, nu trebuie să fii preot de mir pentru a da răspuns aici, deoarece harul duhovniciei și cunoștințele din domeniu sunt suficiente. Uite, cel mai frumos a vorbit despre căsătorie unul necăsătorit - Sfântul Ioan Gură de Aur.
Ai dreptate intr-un fel, insa intr-o Biserica normala ar trebui sa fie un echilibru intre sfera monahala si cea de mir. La noi cei ce-am suferit sub comunisti, cinul monahal a devenit centrul vietii religioase, pt ca cinul preotesc de mir era asa de dur tinut in chingi de catre stat. Manastirile au pastrat vie credinta tare a neamului nostru. Acum, insa, in libertate (asa cum e ea), parca se mentine dominatia in viata publica si spirituala a Bisericii a monahilor. Insa cu toate ca exista monahi Sfinti precum Chrysostomul carora Dumnezeu le-a descoperit multe, ori altii foarte intelepti care stiu sa judece foarte bine lucrurile, foarte multi monahi vorbesc despre viata de familie si despre alte subiecte pur si simplu fara sa stie despre ce e vorba. Si atunci, pt ca oricine pe pamantul asta poate gresi, ei pot gresi in sfaturile duhovnicesti pe care le dau, si in loc sa progreseze fiii lor duhovnicesti pe calea credintei, se deznadajduiec si se pierd. Exercitiile spirituale, cred eu, ca si cele fizice, trebuie luate usor si progresiv si modelate in functie de fiecare individ in parte. Exista monahi care din necunoastere nu reusesc sa faca asta bine pt fiii lor duhovnicesti care nu-s calugari. Sper sa nu se supere nimeni ca mi-am exprimat aceasta umila parere.