Inima de Mama

[maria_andreea]

15. Iar dupa ce ingerii au plecat de la ei la cer, pastorii vorbeau unii catre altii: Sa mergem dar pana la Betleem, sa vedem cuvantul acesta ce s-a facut si pe care Domnul ni l-a facut cunoscut.
17. Si vazandu-L, au vestit cuvantul grait lor despre acest Copil.
18. Si toti cati auzeau se mirau de cele spuse lor de catre pastori.
19. Iar Maria pastra toate aceste cuvinte, punandu-le in inima sa.
48. Si vazandu-L, ramasera uimiti, iar mama Lui a zis catre El: Fiule, de ce ne-ai facut noua asa? Iata, tatal Tau si eu Te-am cautat ingrijorati.
49. Si El a zis catre ei: de ce era sa Ma cautati? Oare nu stiati ca in cele ale Tatalui meu trebuie sa fiu?
50. Dar ei n-au inteles cuvantul pe care l-a spus lor
51. Si a coborat cu ei si a venit in Nazaret si le era supus. Iar mama Lui pastra in inima ei toate aceste cuvinte

Ce pot invata mamele si nu numai din aceasta "punere la inima" ? Mi se pare extraordinar de profund gestul si totusi nu ii gasesc o corespondenta in practica vietii de familie si a crestinului, poate ma ajuati voi.

[maria_andreea]

Sa fie oare ca desi nu intelegem unele lucruri, semnificatii ale cuvintelor duhovnicesti trebuie sa le pastram totusi in inima pentru ca intr-o zi ele sa se desluseasca ?

[Ioan Cr]

Sa fie oare ca desi nu intelegem unele lucruri, semnificatii ale cuvintelor duhovnicesti trebuie sa le pastram totusi in inima pentru ca intr-o zi ele sa se desluseasca ?

Foarte frumos subiect, Maria!

Eu cred ca, intr-un sens, Fecioara pastra cuvintele in inima ei pentru noi. Uitati-va ce pasaj surprinzator gasim in acelasi capitol:

Luca 2:34 Şi i-a binecuvântat Simeon şi a zis către Maria, mama Lui: Iată, Acesta este pus spre căderea şi spre ridicarea multora din Israel şi ca un semn care va stârni împotriviri.
Luca 2:35 Şi prin sufletul tău va trece sabie, ca să se descopere gândurile din multe inimi.

Cuvintele lui Simeon, cu siguranta profetice, impresioneaza prin contrastul lor - aparent pesimist - fata de binecuvarea la fericire pregustata de Sfanta Fecioara la intalnirea ei cu Sf. Elizaveta. Despre ce "sabie" este vorba? Ce este acest efect pe care il va produce - "ca să se descopere gândurile din multe inimi"? Ce misiune a vrut sa insemne aceasta "sfasiere sufleteasca" pentru Maria?

Primul lucru pe care il putem observa, este natura cuvintelor pe care le lua la inima ei. Ca Pruncul este Hristos, ca cu El este Dumnezeu, ca El este Fiul lui Dumnezeu. Or, tocmai aceasta este temelia mantuirii noastre - "Si aceasta este viata vesnica, ca sa Te cunoasca pe Tine, Singurul Dumnezeu adevarat, si pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis".

Al doilea moment, il culegem din acele putine episoade in care Iisus si Mama Lui intra in dialog, observand in special chipul adresarii, mai rece decat ne-am fi asteptat de la un Fiu, cat si deznodamantul ce le-a urmat: minunea la nunta din Cana Galileei - primul Sau miracol; marea Taina de la picioarele Crucii - prin care s-a incheiat misiunea Fiului pe pamant (si rostul venirii Lui, de altfel - prin moartea sa calce moartea). Si aceasta sunt marturiile despre viata sacramentala - toate tainele, de la cea mai mica la cea mai mare, de Hristos Dumnezeu sunt lucrate. "Fara Mine nimic nu puteti". Iata semnificatia vietii noastre in Hristos.

In al treilea rand, profetul intrevede poate, lupta dogmatica pentru cinstirea binemeritata a Maicii Domnului, care peste veacuri va cunoaste atacuri atat de departate de la adevar: pentru ceea ce noi ortodocsii o fericim (ca cea care a nascut fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul), tot pentru asta o necinstesc sectarii si hulitorii. "Numai Iisus" inseamna pentru ei "fara Maica Sa". Si daca fara ea - fara Biserica cu atat mai putin. Iisus nu vine Singur in lume, ci S-a intrupat din Fecioara. Fecioara asista la cele mai minunate lucrari ale Fiului Sau, participand mai mult decat oricine si demonstrand cea mai mare smerenie, ascultare si rabdare.

Ar fi poate si altele de adaugat...

[maria_andreea]

Al doilea moment, il culegem din acele putine episoade in care Iisus si Mama Lui intra in dialog, observand in special chipul adresarii, mai rece decat ne-am fi asteptat de la un Fiu, cat si deznodamantul ce le-a urmat: minunea la nunta din Cana Galileei - primul Sau miracol; marea Taina de la picioarele Crucii - prin care s-a incheiat misiunea Fiului pe pamant (si rostul venirii Lui, de altfel - prin moartea sa calce moartea).

Aş îndrăzni să spun că viaţa în Hristos este mucenicie nesângeroasă îndurată zi de zi, fără să par pesimistă...pentru toate nevoinţele, slujirea necontenită omul nu trebuie să îndrăznească să ceară nici măcar un pai de la Dumnezeu cum că ar fi îndreptăţit de acesta, el trebuie să muncească şi să-ţi obţină meritele cu sudoarea frunţii la fel ca ultimul considerat în împărăţia cerurilor pt că ştie Tatăl nostru că avem trebuinţă de multe. Eu cred că Iisus a vrut să ne spună prin atitudinea Sa rece faţă de Mama Lui că nu trebuie să aşteptăm "dulcegării" de la El (deşi vai ce multe ne oferă) ci să ne luăm crucea în fiecare zi şi să-i urmăm pe Golgota, numai atunci ne vom asemăna Lui.

[Anahi]

Intr-adevar, asa e...ai mare dreptate si nu, chiar nu pari pesimista.