La ce bun textul masoretic?

Studiul şi Exegeza Vechiului şi Noului Testament. Probleme de traducere şi intelegere a textului biblic
Petre C
Mesaje: 606
Membru din: 24 Noi 2008, 21:42
Confesiune: ortodox
Localitate: Bucuresti
Contact:

La ce bun textul masoretic?

Mesaj necititde Petre C » 25 Mar 2010, 12:44

Articol in Ziarul Lumina
Masoreţii nu sunt un tip de biscuiţi, ci învăţaţii biblici care s-au ocupat de critica textuală a Bibliei ebraice. Există însă opinii după care textul masoretic, fiind produsul iudaismului care se opunea Bisericii creştine emergente, nu ar trebui folosit drept normativ în cercetarea biblică ortodoxă. Vechiul Testament al Bisericii este Septuaginta, traducerea în limba greacă, pe care au folosit-o Sfinţii Părinţi, scriitorii bisericii şi la care se raportează cântările liturgice. Nu ar trebui atunci exclus textul masoretic din preocupările teologice ortodoxe?


Întâi de toate, problema este foarte delicată. Noi vorbim despre Sfânta Scriptură drept canon al credinţei, totuşi unele texte au mai multe forme. De pildă, un pasaj poate arăta într-un fel în forma ebraică masoretică, dar altfel în Septuaginta. Care este canonic? Care inspirat?

Citările Vechiului Testament în Cel Nou

Dacă Noul Testament ar fi arbitrul, atunci am observa că majoritatea pasajelor vechi-testamentare sunt citate după Septuaginta (uneori cu modificări interesante voite, în scop teologic), lucru de înţeles pentru că Noul Testament a fost scris în greacă, iar Septuaginta reprezenta traducerea iudaică existentă la vremea aceea, fiind realizată în sec. III-II î.Hr. în Alexandria Egiptului. Totuşi, unele pasaje mesianice sunt preluate după varianta ebraică. De exemplu, în Ioan 19, 37 este invocată împlinirea profeţiei "Vor privi la Cel pe care L-au împuns" din Zaharia 12, 10. Evanghelia lui Ioan citează însă nu după Septuaginta, care are "Cel pe care L-aţi batjocorit", ci după textul masoretic. Se poate observa că textul masoretic profeţeşte mai bine patimile Mântuitorului, inclusiv răstignirea pe cruce, pe când Septuaginta, doar umilinţele.

De asemenea, Osea 11, 1 este citat ca o profeţie care se împlineşte în Matei 2, 15 după textul masoretic ("din Egipt am chemat pe Fiul Meu"), nu după Septuaginta, care are "din Egipt am chemat pe fiii Mei". Septuaginta a tradus, aplicând textul ieşirii din Egipt, pe când textul masoretic are singularul, Fiul Meu, fiind mult mai potrivit interpretării hristologice din Noul Testament.

Elemente mesianice

Pe lângă citările Noului Testament, unele variante masoretice sunt mai mesianice prin felul în care formulează elementele respective. Isaia 9, 5 sună în felul următor în Septuaginta: "Se cheamă numele Lui Înger de mare sfat, căci Eu voi aduce pace peste stăpânitori, pace şi sănătate Lui", pe când în textul masoretic: "Şi va fi numele Lui Minune, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părinte veşnic, Domn al păcii". Avem de-a face cu patru perechi de denumiri, unele omeneşti (Sfetnic, tare ş"viteaz"ţ, Părinte, Domn ş"stăpânitor"ţ), iar altele dumnezeieşti (Minune, Dumnezeu, Veşnic, Pace). Ulterior, chiar manuscrise importante ale Septuagintei vor prelua şi varianta ebraică tradusă (ca de exemplul Codex Alexandrinus sec. al V-lea sau adaosul din sec. al VII-lea la Codexul Sinaiticus), deşi ajung practic să dubleze versetul respectiv (ca în Biblia din 1914 şi cea a IPS Anania). Biblia sinodală românească a folosit atât tradiţia Septuagintei, cât şi pe cea masoretică. Aici combină cele două variante, păstrând ce este mai important în fiecare: "se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Sfetnic minunat, Dumnezeu tare, biruitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie".

Un alt caz când textul masoretic este mai mesianic decât Septuaginta îl constituie Isaia 53, 10, în care acesta vorbeşte despre jertfa Robului lui Iahve ca despre o jertfă pentru păcat: "Dar Iahve a binevoit să-L zdrobească, să aducă suferinţă şasupra Luiţ. Dacă sufletul Lui va face (lit. va pune) jertfă pentru păcat, El Îşi va vedea sămânţa, Îşi va lungi zilele şi voia lui Iahve va propăşi în mâna Lui". Textul este puţin confuz în partea de mijloc, care poate fi citită şi "dacă tu vei pune viaţa Lui ca jertfă pentru păcat" (de ex. King James Version). Deşi textul consonantic masoretic este atestat aşa şi în Qumran, unii comentatori folosesc traducerea Vulgatei (făcută după textul ebraic) pentru a corecta în: "Dacă Îşi va pune şElţ sufletul Lui ca jertfă pentru păcat" (deci "sufletul" este înţeles ca obiect direct, nu ca subiect). Alţii preferă să schimbe vocalizarea, citind "Dacă va fi pusă viaţa Lui ca jertfă pentru păcat" (de ex. Joseph Blenkinsopp, Isaiah 40-55, Yale University Press, New Haven / London, 2002, Anchor Bible 19A, p. 348). Oricum, textul masoretic îi atribuie Slugii care suferă foarte clar, în orice citire, jertfa pentru păcat, punând-o în legătură cu viaţa (sufletul) Acestuia.

Septuaginta citeşte oarecum diferit: "Şi Domnul voieşte să-L cureţe de rana Lui. Dacă voi veţi da şjertfăţ pentru păcat, sufletul vostru va vedea o sămânţă cu viaţă lungă…". A se observa că ideea este complet diferită. Nu mai este vorba de "viaţa Lui" ca jertfă pentru păcat, ci de jertfa pentru păcat pe care o oferă credincioşii. IPS Anania traduce fidel: "Dacă veţi da prinos pentru păcat, sufletul vostru va vedea sămânţă cu viaţăândelungată". Biblia sinodală de la 1914 traduce însă incorect: "Şi Domnul va săâl cureţe pre el de rane, de se va da pentru păcat; sufletul vostru va vedea sămânţă îndelungată".

Există şi cazuri inverse, când Septuaginta păstrează forme textuale care slujesc mai bine mesianismului nou-testamentar. Este celebrul caz din Isaia 7, 14, care sună după Septuaginta: "Iată Fecioara va avea în pântece şi va naşte Fiu şi Îi va chema numele Emanuel". Textul masoretic foloseşte în loc de "fecioară" un termen neutru, "fată", care nu ne spune nimic despre starea virginală, dar nici nu o neagă (de exemplu în Facere 24, 43 alma "fată" este tradus de Septuaginta tot prin parthenos, "fecioară", sens cerut de context).

Aşadar, avem de-a face cu cazuri şi de o parte, şi de alta cu elemente mai pronunţate mesianice într-una dintre variante faţă de cealaltă. Situaţia arată mai degrabă că trebuie să considerăm normative ambele tradiţii textuale. La fel cum istoria Mântuitorului este oglindită în patru evanghelii diferite, dar toate canonice şi inspirate, la fel textul biblic vechi-testamentar este reprezentat de două mari tradiţii biblice, textul masoretic şi Septuaginta, ambele canonice şi inspirate.

Părinţii şi textul ebraic

Nici Sfinţii Părinţi, deşi au preferat să folosească Septuaginta, nu au exclus recursul la textul ebraic (care în timpul lor devenise apanajul iudaismului rabinic) făcut eventual prin intermediul celor trei traduceri iudaice din sec. II d. Hr. făcute fidel după textul ebraic (ale lui Aquila, Symmachus şi Theodotion).

Comentând începutul Facerii, Sf. Ioan Gură de Aur aminteşte de unii care considerau că există mai multe ceruri. Aceştia comparau textul grecesc din Facere 1, 1 şi 6, unde apare "cer" la singular cu Psalmul 148, 4, unde apare pluralul "ceruri". Ca să rezolve problema, Sf. Ioan Gură de Aur recurge la autoritatea textului original, amintind că Scripturile au fost scrise în limba ebraică, iar apoi traduse în lb. greacă. "N-am istorisit dragostei voastre fără rost acestea ştraducerea Septuagintei din ebraică sub Ptolemeuţ, ci ca să puteţi şti că dumnezeiasca Scriptură n-a fost scrisă în limba aceasta, adică în limba noastră şgreacăţ, ci în limba ebraică. Cei care cunosc bine limba ebraică spun că cuvântul cer este de numărul plural la evrei ş…ţ Nimeni dintre iudei n-ar spune în limba lor cer, ci ceruri" (Omilii la Facere (I), trad. D. Fecioru, EIBMBOR, Bucureşti, 1987, PSB 21, p. 61). Se vede clar că Sf. Ioan nu cunoaşte ebraică, dar rămâne deschis la soluţii venite din textul ebraic. Într-adevăr, în ebraică "cer" (şamaim) este un substantiv cu formă plurală, defectiv de singular. Septuaginta traduce însă inconsecvent, atât prin singular, cât şi prin plural. Cunoscând însă aceasta, pretenţia celor care interpretau literalist Septuaginta şi vorbeau de "ceruri" se prăbuşeşte automat.

Sf. Vasile cel Mare discutând sensul verbului "se purta" din Facere 1, 2 arată: "Nu-ţi voi spune cuvântul meu, ci al unui bărbat sirian ş…ţ Acesta spunea că în limba siriană, cuvântul "se purta" arată mai mult decât cuvântul grec, pentru că limba siriană este înrudită cu limba ebraică şi deci mai apropiată de ceea ce Scripturile au vrut să spună. Înţelesul acestui cuvânt ar fi următorul: Cuvântul "se purta", spune el, se interpretează prin: "încălzea şi dădea viaţă apelor", după chipul găinii, care cloceşte şi dă putere de viaţă ouălor. ş…ţ Încât din acest text se poate vedea ceea ce se căuta de unii, anume că nici Duhul cel Sfânt nu este lipsit de putere creatoare" (Omilii la Hexaemeron, trad. D. Fecioru, EIBMBOR, Bucureşti, 1986, PSB 17, p. 92). Nici Sf. Vasile nu cunoştea limba ebraică. Explicaţia sirianului este foarte pertinentă, pentru că verbul respectiv nu mai apare la acea formă din Facere 1, 2 în Biblia ebraică decât în Deuteronom 32, 11, unde se vorbeşte de exemplul vulturului care îşi apără puii având deasupra lor aripile deschise. Cu siguranţă, sirianul cunoştea acest lucru evident doar pentru cunoscătorii de ebraică.

De asemenea, Sf. Vasile în Comentariul la profetul Isaia foloseşte masiv variantele textuale ale lui Aquila, Symmachus şi Theodotion, menţionându-i explicit (Sf. Vasile numeşte "ediţii" traducerile lor), deşi Septuaginta rămâne pentru Sf. Vasile "ediţia comună".

Discutând despre cazurile când Sf. Apostol Pavel nu citează un text vechi-testamentar după Septuaginta, Sf. Vasile scrie: "Schimbând puţine cuvinte, Apostolul se foloseşte de acest text în Epistola către Romani ş9, 27-28ţ. Dacă ar cerceta cineva cauza pentru care Apostolul pe unele le omite, iar pe altele le schimbă, acela să ştie că, fiind evreu, nu s-a slujit de traducerile de care noi ne-am folosit, ci tâlcuind textul cum i se prezintă, aşa îl redă. Căci şi ceilalţi şAquila, Symmachus şi Theodotionţ par să meargă în paralel mai degrabă cu relatarea apostolică" (Comentariu la cartea profetului Isaia, Basilica, Bucureşti, 2009, PSB noua serie 2, p. 289).

Recursul la textul ebraic devine astfel obligatoriu pentru teolog, nu doar din perspectiva instrumentală a studiului biblic, ci chiar ca izvor al credinţei. Faptul că anumite aspecte mesianice sunt păstrate doar în textul masoretic certifică importanţa lui, iar ceva atât de preţios nu trebuie deloc neglijat
"Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti." Ps. 22,4

Petre

AUREL
Mesaje: 54
Membru din: 01 Ian 2009, 16:59
Confesiune: ortodox "stilist"

Re: La ce bun textul masoretic?

Mesaj necititde AUREL » 30 Mar 2010, 11:59

Unicul text de incredere al Sfintei Scripturi vetero-testamentarede de care Biserica Ortodoxa se foloseste de la inceputuri si pana astazi este traducerea greceasca numita Septuaginta.
Sf Ioan Gura de Aur marturiseste:
"Sfantul Duh a randuit ca sfintele carti sa fie traduse de 70 de talmacitori...A venit Iisus Uristos si i-a primit. Iar apostolii le-au rapandit pretutindeni".
Sau :
"Cei 70 de talmacitori merita mai multa incredere decat toti ceilalti. Acestia din urma au facut talmacirea dupa venirea lui Hristos, ramanand iudei; de aceea se poate banui ca ei au spus astfel mai mult din ura si intentionat au pus in umbra prorocirile.."
La Sinoadele Ecumenice s-a folosit de asemenea traducerea celor 70, recunoscandu-se ca fiind inspirata de Dumnezeu.
Sfantul episcop Ioan Zavoratul, critic consecvent al textului masoretric alterat exemplifica:
"Nici vei da pe cel cuvios al Tau sa vada stricaciune" (Ps 15:10)
Iata si textul masoretic : "Nu vei da pe sfintii Tai (la plural) sa vada mormantul". No coment.
In traducerea celor 70 la proorocul Isaia (7.14) citim: "Iata Fecioara va lua in pantece si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel".
In traducerea masoretica insa, "FECIOARA" (talita) este inlocuita cu "alma", care inseamna "tanara femeie", de obicei casatorita.
O alta prorocire mesianica din Ps.39;9 in versiunea Septuagintei :
"Jertfa si prinosul nu ai voit, iar trupul mi-ai savarsit".
In traducerea masoretica cuvintele "iar trupul mi-ai savarsit" sunt inlocuite cu o expresie stranie : "mi-ai strapuns urechile" (!)
Din nefericire astazi se impune agresiv de catre C.E.B. traducerea masoretica a Vechiului Testament.
Traducerea masoretica este un text falsificat, deformat, inexact, care nu corespunde textului original al Bibliei, este o tentativa nelegiuita a iudeo-masonilor de a lipsi de sens Noul Testament, separand proorocirile mesianice de implinirea lor nou-testamentara in Persoana Dumnezeului-OM, Domnul nostru IISUS HRISTOS.
Iudeii din Evul Mediu au fost dusmani inversunati ai lui Hristos, iar actualii biblisti evrei sunt in majoritate masoni si discipoli fideli ai masoretilor si tamudistilor.
Este oare ingaduit sa apeleze crestinismul la explicarea unor pasaje dificile din Sfanta Scriptura la talmacitorii evrei, stiind ca ei sunt aceia care au pregatit ecumenismul masonic de azi !?
Urmarind ingrozitoarele abateri de la adevar ce se promoveaza fatis, sa ne amintim spusele unui influent ecumenist occidental :
"Catre sfarsitul secolului XX, crestinii vor citi de acum o noua biblie" !

georgedimoiu
Mesaje: 144
Membru din: 17 Mar 2010, 22:04
Confesiune: ortodox
Localitate: Timisoara, preot
Contact:

Re: La ce bun textul masoretic?

Mesaj necititde georgedimoiu » 30 Mar 2010, 20:09

Sunt cu totul de acord :!:
Mai mult BOR traduce în general VT după textul Masoretic ceea ce este o reșală imensă.
Parcă ultima ediție unde s-a tradus după Septuaginta a fost cea din 1936 și în zilele noastra Anania. A se vedea și ce scrie I.P.S.Anania în prefața Bibliei pe această temă. El spune, printre altele, că citatele vetero testamentale care apar în Noul Testament corespund textului Septuagintei și mai mult Mântuitorul când vorbește despre profeții sau învățături din VT le dă în forma Septuagintei. Deci...
Apărătoare Doamnă pentu biruinţă, mulţumim!
Vă iubesc pe toți!
Pace celor ce vin – Bucurie celor ce rămân – Binecuvântare celor ce pleacă

GeorgeChirita
Mesaje: 52
Membru din: 18 Apr 2012, 20:00
Confesiune: ortodox
Preocupări: Dumnezeu si oamenii
Localitate: Piatra Neamt

Re: La ce bun textul masoretic?

Mesaj necititde GeorgeChirita » 25 Apr 2012, 18:01

Recunosc si eu ca mai de curand am inceput sa folosesc mai serios textul Septuagintei. Cand mi-am dat licenta, am luat Psalmii verset cu verset, cuvant cu cuvant, si am voit sa utilizez Biblia Anania ca baza de trimitere, am numerotat versetele dupa ea, si amarnic m-am inselat, gasind greseli zdravene de traducere. M-am reorientat ca trimiteri spre Ed. Sinodala comuna, pentru a fi usor de urmarit, dar consider ca Textul Masoretic trebuie bine urmarit si fructificat, deoarece in ebraica, textul este foarte bogat in sens, iar ca modificari, rabinii n-au fost rau intentionati niciodata, cel putin cei mari, doar ingusti de multe ori si tare obositori in exegeza. Problema e ca n-avem suficient experti in Ebraica si aramaica dupa etalonul Bisericii, care este sfintenia. Oricat de inteligenti ar fi, nu vad sfinti printre ei. La noi in tara, este imposibil sa fii si carturar si preot in deplinul sens al cuvantului, adica un misionar si slujitor vrednic de Pateric romanesc. Probleme materiale, lipsa de promovare (unul e preot prin Scotia si livreaza mancare indiana), lipsa de burse platite full nu pentru a invata teologie, ci limba, preferabil la ei acasa, la evrei. Ma uit la mine, sunt biblist si ma contrazic cu parintele Petru, care e liturgist, deoarece m-am trezit cu o parohie misionara cu hipermajuscula si nu ma las pana nu ajunge Neckerman, iar Parintele Petru buchiseste Bible Works si face editii ale Bibliei pentru program, ca sa ne fie mai usor la toti. In stilul asta, cand mai vedem un biblist si lingvist pur-sange, preot si nevoitor, duhovnic si harismatic, in stare eventual sa-i puna sub nas lui Moise traducerea VT si Sf. Pavel, pe cea a NT?! :x1 Nu ca asta ar convinge pe toti ca e buna.

apasarar

Re: La ce bun textul masoretic?

Mesaj necititde apasarar » 27 Aug 2012, 02:12

Inainte de IIsus se folosea varianta Septuagint. Nu exista text Masoretic inainte de IIsus.

Vechiul Testament avea niste profetii pe care Mesia trebuia sa le indeplineasca. Odata niste profetii vorbeau de Mesia venind si suferind si oasele picioarelor nefiind sparte si soldati jucand zaruri pe camasa sa si altele si altadata Mesia venind ca un lider puternic. Profetiile vorbeau iata de 2 veniri ale lui Mesia. Iudaicii insa se gandeau ca Mesia va veni ca un lider si asteptau profetiile ca lider sa se indeplineasca.

Profetul Daniel a spus anul cand va veni mesia sau perioada. Dupa ce IIsus a venit iata ca perioada s-a terminat si atunci Iudaicii aveau o problema. Problema era ca ziceau Mesia va veni si Vechiul testament zicea ca Mesia a venit deja.

Interesant. Mesia va veni dar apropo perioada cand trebuia sa vina Mesia a trecut.

Si atunci au facut un consiliu secret la Jamria si au adus modificari . Deci calculul anilor s-a modificat. Timpul lumii se calcula adunand cand s-au nascut copiii vechilor oameni si apoi copiii copiiilor si tot asa. Acesti ani au fost modificati in Masoretic astfel ca perioada venirii lui Mesia sa cada mai tarziu pe la 1500 cand evident ca nu s-a intamplat nimic. Se va da un semn caci fecioara va naste s-a inlocuit cu o femeie tanara va naste. Uite iti dau un semn sa gasesti pe cineva si semnul e ca e nascut din femeie tanara, zice textul masoretic, gaseste persoana respectiva, in mod unic. Sunt si alte modificari. O femeie iudaica a zis ca a aflat ca modificarile sunt notate si stiute si sunt tinute sub obroc si nici persoanele din iudaism nu sunt anuntate decat marii invatati ai lor. Eu am intrebat pe Dumnezeu sa-mi arate adevarul si Dumnezeu mi-a aratat si lucrurile asa zis ascunse de parca poti ascunde ceva de Dumnezeu.

Deci Masoretica = Biblia cu greseli. A spune a luat si din Septuagint si din masoretic = a introduce greselile din Masoretic facute sa induca crestinismul in eroare. Cine nu crede sa se roage la Dumnezeu sa afle adevarul. Cere si ti se va da, bate si ti se va deschide, intreaba si vei afla.

ISTORIE:
TOATE DOCUMENTELE ISTORICE SUNT CU SEPTUAGINTUL . greselile intentionate aduse de Masoretic nu existau atunci.

Cand s-a tradus Septuagintul asta am inteles ca era povestea. Un rege grec vroia la Alexandria sa aiva toate cartile importante din lume. A adus iata si 70 invatati evrei sa traduca Vechiul testament in greaca. Cei mai straluciti din ei. asta era la 200-300 de ani inainte de IIsus deci crestinii nu pot fi acuzati de alterarea textului. Intre invatatii evrei era iata si dreptul Simeon. Cand a fost sa traduca Fecioara va naste s-a indoit cum va putea sa nasca fecioara, e gresala si a vrut sa scrie femeia tanara va naste dar iata ca ingerul a aparut si i-a zis in genul scrie fecioara va naste caci asa e bine, si i-a mai spus ca va mai trai 200-300 de ani sa vada pruncul nascut din fecioara si il aflam pe dreptul Simeon la templu cand a venit Sfanta Maria cu IIsus spunand iata am vazut . Deci s-au facut miracole acolo si un alt miracol este ca textele au fost identice.

Protestantismul a adoptat in ratacirea lor textul masoretic si se lauda cu asta.

DECI SA VEGHEM SA DAM ADEVARUL GENERATIILOR VIITOARE. Nu masoreticului, nu minciunii pentru nici o religie.

GeorgeChirita
Mesaje: 52
Membru din: 18 Apr 2012, 20:00
Confesiune: ortodox
Preocupări: Dumnezeu si oamenii
Localitate: Piatra Neamt

Re: La ce bun textul masoretic?

Mesaj necititde GeorgeChirita » 28 Noi 2012, 00:20

Vad multe opinii pasionate, dar nu documentate, nici teo-logic, nici duhovniceste, ori adevarul ramane in dragoste si dragostea intru adevar. Cati ati lucrat cu textul masoretic? Sa stiti ca spiritualitatea luata dupa textul ebraic este mai patristica, mai bogata si mai profunda decat dupa Septuaginta.
Cati ati observat metoda de lucru a Sfintilor Parinti, cand aveau la dispozitie mai multe versiuni ale Septuagintei si textul ebraic? Macar comentariul la Psalmi al Sf. Ioan Gura de Aur, de care nici mie nu mi-a venit sa cred ca se uita pe textul masoretic? Se uita pe el, si de multe ori duhovnicia l-a facut sa talcuiasca intuind sensul dupa textul ebraic; zicea si el ca LXX dar talcuia dupa TM, ca un profet care spunea ce a auzit, dar totusi insera profetii care sareau in ochi de la o posta ca nu se refereau la perioada lui. Mai usurel va rog, asadar. Problema este poate la profetiile mesianice, dar Sfintii Parinti spun sa vezi si sa nu crezi, iar porunca de a nu judeca este absoluta. Noi romanii avem o traducere tare aproximativa pe alocuri si lipsa banilor ne impiedica sa facem una mai buna.
Care ar fi argumentul duhovnicesc de care vorbesc? Sa cheme cineva pe Moise la rugaciune sau pe Sf. Pavel, sau Sf. Petru, sa-i talcuiasca, sau sa-i indrepte traducerea pe care a facut-o el, si ma duc ucenic la el.
Ultima oară modificat 24 Aug 2013, 18:23 de către GeorgeChirita, modificat de 2 ori în total.

Toma
Mesaje: 47
Membru din: 03 Dec 2012, 23:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: Dumnezeu

Re: La ce bun textul masoretic?

Mesaj necititde Toma » 03 Dec 2012, 23:51

Recunosc si eu ca mai de curand am inceput sa folosesc mai serios textul Septuagintei. Cand mi-am dat licenta, am luat Psalmii verset cu verset, cuvant cu cuvant, si am voit sa utilizez Biblia Anania ca baza de trimitere, am numerotat versetele dupa ea, si amarnic m-am inselat, gasind greseli zdravene de traducere. M-am reorientat ca trimiteri spre Ed. Sinodala comuna, pentru a fi usor de urmarit, dar consider ca Textul Masoretic trebuie bine urmarit si fructificat, deoarece in ebraica, textul este foarte bogat in sens, iar ca modificari, rabinii n-au fost rau intentionati niciodata, cel putin cei mari, doar ingusti de multe ori si tare obositori in exegeza. Problema e ca n-avem suficient experti in Ebraica si aramaica dupa etalonul Bisericii, care este sfintenia. Oricat de inteligenti ar fi, nu vad sfinti printre ei. La noi in tara, este imposibil sa fii si carturar si preot in deplinul sens al cuvantului, adica un misionar si slujitor vrednic de Pateric romanesc. Probleme materiale, lipsa de promovare (unul e preot prin Scotia si livreaza mancare indiana), lipsa de burse platite full nu pentru a invata teologie, ci limba, preferabil la ei acasa, la evrei. Ma uit la mine, sunt biblist si ma contrazic cu parintele Petru, care e liturgist, deoarece m-am trezit cu o parohie misionara cu hipermajuscula si nu ma las pana nu ajunge Neckerman, iar Parintele Petru buchiseste Bible Works si face editii ale Bibliei pentru program, ca sa ne fie mai usor la toti. In stilul asta, cand mai vedem un biblist si lingvist pur-sange, preot si nevoitor, duhovnic si harismatic, in stare eventual sa-i puna sub nas lui Moise traducerea VT si Sf. Pavel, pe cea a NT?! :x1 Nu ca asta ar convinge pe toti ca e buna.
Sunt de acord, mai ales cu partea ingrosata.. La nivel de mirean am mai studiat si eu acestea si intradevar e bogat mai bogat textul masoretic.

Din ceea ce am auzit eu sunt mai multe versiuni(traduceri) ale Septuagintei.

Cred ca ar trebui o programa mai erudita,mai scolastica si mai filologica in facultatile de teologie din Romania.

Nathan

Re: La ce bun textul masoretic?

Mesaj necititde Nathan » 29 Sep 2013, 03:33

Odata niste profetii vorbeau de Mesia venind si suferind si oasele picioarelor nefiind sparte si soldati jucand zaruri pe camasa sa si altele si altadata Mesia venind ca un lider puternic. Profetiile vorbeau iata de 2 veniri ale lui Mesia. Iudaicii insa se gandeau ca Mesia va veni ca un lider si asteptau profetiile ca lider sa se indeplineasca.

Profetul Daniel a spus anul cand va veni mesia sau perioada. Dupa ce IIsus a venit iata ca perioada s-a terminat si atunci Iudaicii aveau o problema. Problema era ca ziceau Mesia va veni si Vechiul testament zicea ca Mesia a venit deja.

Interesant. Mesia va veni dar apropo perioada cand trebuia sa vina Mesia a trecut.

Si atunci au facut un consiliu secret la Jamria si au adus modificari . Deci calculul anilor s-a modificat. Timpul lumii se calcula adunand cand s-au nascut copiii vechilor oameni si apoi copiii copiiilor si tot asa. Acesti ani au fost modificati in Masoretic astfel ca perioada venirii lui Mesia sa cada mai tarziu pe la 1500 cand evident ca nu s-a intamplat nimic. Se va da un semn caci fecioara va naste s-a inlocuit cu o femeie tanara va naste. Uite iti dau un semn sa gasesti pe cineva si semnul e ca e nascut din femeie tanara, zice textul masoretic, gaseste persoana respectiva, in mod unic. Sunt si alte modificari. O femeie iudaica a zis ca a aflat ca modificarile sunt notate si stiute si sunt tinute sub obroc si nici persoanele din iudaism nu sunt anuntate decat marii invatati ai lor. Eu am intrebat pe Dumnezeu sa-mi arate adevarul si Dumnezeu mi-a aratat si lucrurile asa zis ascunse de parca poti ascunde ceva de Dumnezeu.
...............................................................................................................................................................................................
DECI SA VEGHEM SA DAM ADEVARUL GENERATIILOR VIITOARE. Nu masoreticului, nu minciunii pentru nici o religie.

care sunt sursele informatiilor dumitale de mai sus ? .. vrei sa le postezi aici te rog !


Înapoi la “SFÂNTA SCRIPTURĂ / BIBLIA”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 5 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron