Parintele Arsenie Boca

Despre marele personalitatii din lumea ortodoxa: ierarhi, duhovnici, preoti, monahi şi chiar laici
Arsenie
Mesaje: 3
Membru din: 29 Apr 2008, 22:02
Confesiune: ortodox
Localitate: Romania

Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde Arsenie » 15 Iul 2008, 20:48

Unul din marii duhovnici pe care i-a avut Romania in secolul XX:
http://www.arsenieboca.ro/

A trait o viata intru slava lui Dumnezeu,
A scris o carte unica, plina de intelepciune (Cararea Imparatiei),
A pictat cu mult har biserica din Draganescu.

unsuflet
Mesaje: 198
Membru din: 05 Apr 2008, 16:46
Confesiune: ortodox
Contact:

Rugaciune a parintelui Arsenie Boca

Mesaj necititde unsuflet » 10 Dec 2008, 18:47

Rugaciune a parintelui Arsenie Boca

"DUMNEZEU S-a facut purtator de trup pentru ca omul sa poata deveni purtator de DUH"

danadoina
Mesaje: 471
Membru din: 01 Apr 2008, 22:26
Confesiune: ortodox

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde danadoina » 10 Dec 2008, 23:36

........
A pictat cu mult har biserica din Draganescu.
Mantuitorul pictat de P. Arsenie Boca m-i se pare "ciudat", voua nu ? :? (oare de ce l-a pictat fara barba si cu par de culoare deschisa ?)

Avatar utilizator
Victor
Mesaje: 187
Membru din: 02 Apr 2008, 19:28
Confesiune: ortodox
Localitate: Bucuresti

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde Victor » 06 Apr 2009, 19:09

Fapte ale Parintelui Arsenie
Fişiere ataşate
Parintele Arsenie Boca.rar
(907.79 KiB) Descărcat de 892 ori

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde maria_andreea » 14 Iun 2011, 20:02

Imagine
Din învăţăturile Părintelui Arsenie Boca.

Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngrădite cu suferinţe şi numai la atâtea daruri ajungem, prin câtă mulţime de suferinţe putem răzbi cu bucurie. Numai atâta bine putem face, câtă suferinţă putem ridica de pe el. Numai atâta mângâiere putem aduce printre oameni, câtă amărăciune putem bea în locul celor ce vrem să-i mângâiem. Atâta strălucire va arăta iubirea de Dumnezeu şi de oameni în noi sau atât de puternice vor fi mila şi adevărul în noi, câtă văpaie de ură înfruntăm bucuroşi pentru Dumnezeu şi oameni.

E bine de ştiut şi aceea că darurile lui Dumnezeu dau o mare putere de a suferi, cu seninătate, orice potrivnicie în calea darului şi răbdându-le cu linişte, toate piedicile cad rând pe rând, printr-o nevăzută rânduială dumnezeiască.
Ultima oară modificat 22 Sep 2011, 09:00 de către maria_andreea, modificat 1 dată în total.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
Florina
Mesaje: 515
Membru din: 02 Apr 2008, 06:16
Confesiune: ortodox
Preocupări: profesor de religie
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde Florina » 15 Iun 2011, 21:28

Mantuitorul pictat de P. Arsenie Boca mi se pare "ciudat", voua nu ? :? (oare de ce l-a pictat fara barba si cu par de culoare deschisa ?)
Ba da, pictura este ciudata. Insa despre Pr Arsenie Boca prefer sa nu ma pronunt. Dar eu am ramas uimita si de pictura realista de la Manastirea Cernica, facuta chiar in timpul Sfantului Calinic. Mie imi place pictura bizantina, ce am vazut acolo nu e pe gustul meu. Si totusi, a fost facuta cu binecuvantarea Sfantului Calinic!

Avatar utilizator
Cosmina
Mesaje: 64
Membru din: 24 Sep 2011, 19:52
Confesiune: ortodox
Preocupări: ////

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde Cosmina » 07 Mar 2012, 19:05

Pe multi dintre sfinti i-a pictat asa cum i-a vazut cu ochii lui.

...si pruncul in haine de detinut de deasupra altarului nedescoperit atata timp... acolo e har si rugaciune...

Imi plac mult icoanele respective. Si am o fotocopie a icoanei Sfintei Parascheva pictata de el, inramata. Asa ne-bizantina cum e, am pus-o fara stres printre celelalte care sunt bizantine.

in erminii, printre altele, din cate stiu dau detalii despre chipurile sfintilor, cum aratau, ca pictorul sa se apropie de realitate. Nu poti picta, de ex, pe Sf.Ioan Hrisostom cu obraji durdulii si-o claie de par, nici pe Sf.Nicolae cu parul negru si fara barba... pictorii pe ce scrie in erminii se bazeaza cand picteaza un sfant.

Dar ce-ar fi ca pictorul sa picteze sfantul cum l-a vazut? ... daca pictura nu s-ar incadra intocmai in erminii, nu m-as supara.

... nici icoana Maicii Domnului de la Prodromu nu e in stil desavarsit bizantin, Arhanghelul Gavriil a pictat acolo un portret... sa-i criticam si lui stilul?..
Nici un păcătos, oricât de mare ar fi, să nu se piardă, dacă Maica Domnului îl apără. (Parintele Arsenie Papacioc)

Nicodim
Mesaje: 19
Membru din: 13 Mar 2012, 13:03
Confesiune: ortodox
Preocupări: mântuirea sufletului

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde Nicodim » 24 Mar 2012, 13:41

Sfantul Ardealului - parintele Arsenie Boca a fost arestat in anii 1945, 1948, 1952 si 1955, dar nu a fost judecat pentru ca nu i s-a gasit vre-o vina. A "prestat" un an la Canal pe motiv ca agita populatia.
A fost scos din manastire si i s-a interzis sa mai slujeasca si a dus 30 de ani de calugarie alba.
In fiecare an de 28 Noiembrie zeci de mii de credinciosi merg in pelerinaj la Manastirea Prislop pentru a-l comemora si a se ruga.
La Biserica Sf. Elefterie-Nou a pictat fresca Maicii Domnului cu Pruncul, unde acesta este reprezentat intr-o zeghe de detinut. Intr-o perioada in care preoţii, intelectualii şi taranii erau intemnitati de regimul ateu pentru „vina” de a-si fi iubit Credinţa, Mantuitorul nu putea fi decat alaturi de ei.

Avatar utilizator
dimitrie
Mesaje: 971
Membru din: 03 Dec 2010, 01:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: preoţie, familie
Localitate: Craiova

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde dimitrie » 28 Mar 2012, 13:05

Mantuitorul pictat de P. Arsenie Boca mi se pare "ciudat", voua nu ? :? (oare de ce l-a pictat fara barba si cu par de culoare deschisa ?)
Ba da, pictura este ciudata. Insa despre Pr Arsenie Boca prefer sa nu ma pronunt. Dar eu am ramas uimita si de pictura realista de la Manastirea Cernica, facuta chiar in timpul Sfantului Calinic. Mie imi place pictura bizantina, ce am vazut acolo nu e pe gustul meu. Si totusi, a fost facuta cu binecuvantarea Sfantului Calinic!
Mare lucru este evlavia! Mă bucur când văd că oamenii nu hulesc de îndată ce nu înţeleg ceva, ori au rezerve.
Nu este nimic ciudat în pictura Cuv. Arsenie Boca, dacă ţinem cont de următoarele, cu privire la chipul Mântuitorului, relatate atât în literatura aghiografică a Bisericii, cât şi în Sf.Scriptură. Astfel, chipul Domnului:
-fără barbă:
"...Atunci i s-a arătat Domnul în chip de tînăr preafrumos, avînd în mîna Sa un toiag. Apoi, dînd pace apostolului, a întins dreapta Sa, dîndu-i acel toiag şi poruncindu-i să se coboare din munte şi să înfigă toiagul înaintea uşii bisericii celei zidite, "căci degrab - i-a zis Domnul -, se va înrădăcina şi va creşte copac înalt cu puterea Mea şi va aduce multă roadă, întrecînd cu mărimea şi cu dulceaţa toate celelalte roade. Iar din rădăcina lui va curge izvor de apă curată şi, dacă mîncătorii de oameni se vor spăla, vor deveni albi, şi cei ce vor gusta din roada lui, vor lepăda năravurile cele de fiară şi vor fi oameni blînzi şi buni"." (din Viaţa Sf.Apostol şi Evanghelist Matei)

"Cum imi ziceti sa ma induplec la rugaciunile voastre si sa iert pe Arie, care nu a vrut sa asculte invatatura mea si sa-si vie in simtire? Iar daca l-am afurisit, aceasta n-am facut-o singur de la mine, ci prin voia lui Hristos Dumnezeul meu, Care mi S-a aratat in aceasta noapte. Caci, rugandu-ma, dupa obiceiul meu, fara de veste a stralucit in temnita o lumina mare si am vazut pe Domnul meu Iisus Hristos in chip de tanar ca de doisprezece ani, iar fata stralucea mai mult decat soarele, incat nu-mi era cu putinta a cauta spre slava cea negraita a fetei Lui. Si era imbracat cu o camasa alba de in, insa rupta de sus pana jos, pe care o strangea la piept cu amandoua mainile, acoperindu-si goliciunea Sa.

"...Vazand eu acestea, a cazut asupra mea frica si spaima si, cu multa temere, rugandu-ma Lui, am zis: "Mantuitorule, cine Ti-a rupt haina?" Iar Domnul a raspuns: "Arie cel fara de rusine mi-a rupt-o, caci a despartit de Mine pe poporul pe care l-am castigat cu sangele Meu! Pazeste-te ca sa nu-l primesti in sanul Bisericii, pentru ca are viclene si rele ganduri asupra Mea si asupra poporului Meu. Si iata ca vor sa te roage pentru el ca sa-l ierti. Dar tu sa nu-l asculti si sa nu primesti in turma un lup in loc de oaie. Porunceste lui Ahila si lui Alexandru, care vor fi episcopi dupa tine, sa nu-l primeasca...." (Vedenia Sf.Petru din Alexandria), etc.

-cu părul de culoare deschisă:
13. Şi în mijlocul sfeşnicelor pe Cineva asemenea Fiului Omului, îmbrăcat în veşmânt lung până la picioare şi încins pe sub sân cu un brâu de aur.
14. Capul Lui şi părul Lui erau albe ca lâna albă şi ca zăpada, şi ochii Lui, ca para focului. Apoc.1
Să-mi dea Dumnezeu ce "medicament" ştie El, numai să putem fi împreună, deplin, dincolo!

danadoina
Mesaje: 471
Membru din: 01 Apr 2008, 22:26
Confesiune: ortodox

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde danadoina » 28 Mar 2012, 13:30

Multumesc mult pentru explicatii ! Mai am o nedumerire, care ar fi explicatia faptului ca Francisc de Asissi este pictat printre sfinti si biserica catolica, ca ca parte a Bisericii ?

Avatar utilizator
dimitrie
Mesaje: 971
Membru din: 03 Dec 2010, 01:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: preoţie, familie
Localitate: Craiova

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde dimitrie » 29 Mar 2012, 13:26

O părere personală, legată de tema mesajului meu anterior:
Prin culoarea mult dechisă a părului Mântuitorului, cred că Părintele Arsenie a vrut să exprime apropierea Parusiei.
Să-mi dea Dumnezeu ce "medicament" ştie El, numai să putem fi împreună, deplin, dincolo!

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5376
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde protosinghel » 31 Mar 2012, 16:49

Dar ce părere aveţi despre cele spuse de părinţii Arsenie Papacioc, Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan despre Aresenie Boca?


Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde maria_andreea » 31 Mar 2012, 19:46

Dar ce părere aveţi despre cele spuse de părinţii Arsenie Papacioc, Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan despre Aresenie Boca?
Greu de comentat. Însă nu înţeleg atunci cum se explică minunile de la mormântul lui sau faptul că spunea oamenilor lucruri neştiute decât de ei şi de Dumnezeu?
Scrierile pr. Arsenie Boca mi se par de folos. Cu aceaste lucruri dezvăluite de pr. Arsenie Papacioc cred că nu o să le mai pot citi, mereu bântuindu-mă neîncrederea dacă sunt corecte sau nu.
Mi se întăreşte convingerea că a crede este cel mai mare risc şi chiar pr. Arsenie Boca a spus asta :( .
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
Cosmina
Mesaje: 64
Membru din: 24 Sep 2011, 19:52
Confesiune: ortodox
Preocupări: ////

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde Cosmina » 31 Mar 2012, 19:51

... stiam de inregistrarea asta, cred ca este autentica, am mai ascultat-o. Multe din ce spun acolo- despre rataciri- isi gasesc contrazicere in cartile scrise de Arsenie Boca, dar altele... par destul de plauzibile. Nu exclud nici posibilitatea sa aiba dreptate in totalitate despre rataciri cei 3 duhovnici, adica, e posibil in cartile lui sa fi scris unele lucruri in care nu credea, doar ca sa nu fie atacat, dar cei care-l stiau indeaproape stiau adevarul...

Chiar inainte sa ascult inregistrarea, uitati aspectele care mi se pareau mie dubioase:

-spunea cu prea multa siguranta ca el se duce in rai, ca o sa ne ajute de acolo,etc. Suna a mandrie, pai nici un sfant din cate stiu n-a zis vreodata asa ceva. Sf.Sisoe in momentul mortii a spus ca el nu se stie sa fi pus inceput bun... sa spui cu atata siguranta ca te duci in rai suna foarte deplasat.
-legatura cu maica Zamfira. Nu iese fum fara foc de obicei. Unii spun ca ar fi lansat el intentionat zvonurile astea ca sa il defaimeze lumea, si astfel el sa se smeresca... nu imposibil, totusi dificil de crezut. Un barbat si o femeie care petrec (dubios de) mult timp impreuna, chiar de ar vorbi numai de vietile sfintilor si s-ar ruga, sminteala tot ar interveni la un moment dat.
-parca prea multe proorocii a facut...unele s-au implinit, dar nu avem de unde sa stim care este sursa lor.

Pe mine m-au ajutat totusi scrierile lui.Este foarte categoric si aspru, si cred ca asta a atras foarte mult lumea cred, este un stil foarte convingator... Totusi sfant nu cred ca a fost. E doar parerea mea, poate fi gresita, ca n-am de unde sa stiu sigur.
Argumentul meu nu e unul logic, uitati... cand citesc scrierile unui sfant, simt si o legatura cu sfantul in suflet, aproape ca si cum m-as ruga. Dar daca sentimentul acela din timp ce citesc ma indeamna apoi sa ma rog la sfantul respectiv ( doar de cei canonizati vbesc ), eu cred ca e de bine, n-are ce sa fie rau. Oricum ...citind scrieri de-ale lui Arsenie Boca, aceasta legatura n-am simtit-o niciodata. Si nu l-am perceput niciodata ca sfant, nu inteleg pelerinajele la Prislop... pur si simplu nu indeamna parca la plecarea genunchilor...

Sa va dau un exemplu... cand citesti un sfat care suna asa "Cand inima ta e rece si n-ai chef sa te rogi opreste-te, incalzeste-ti inima"(spune mai departe cum, nu mai citez....). Deci persoana care a scris asta vorbeste din experienta proprie si porneste de la premisa ca acest sfat le va fi de folos tuturor, pt ca daca el e pacatos si pe el il ajuta, inseamna ca pe toti o sa-i ajute. Crede ca TOTI au totusi chef la un moment dat CURAND sa se roage. Doar nu vorbeste aici de zile/saptamani/luni, ci de cel mult ore. Majoritatea daca ne-am opri de fiecare data cand n-avem chef sa ne rugam, cine stie ce rar ne-am ruga... (spune parintele Cleopa o povatza pt cei pe treapta mai joasa a rugaciunii "tu sa citesti acolo rugaciunea, chiar daca e doar concentrarea mintii, ca rugaciunea simtita n-are sa vina stand" ) Deci cel care a scris sfatul pe acela, desi este evident un sfat pentru cei foarte avansati duhovniceste, el il da cu convingerea ca pe toti o sa-i ajute, pt ca se considera sincer pe sine un mare pacatos...
Cand cel care spune asta este descris de alt sfant ca fiind "atat de smerit incat niciodata nu pierdea harul", cum sa nu te indemne sa pleci genunchii si sa te rogi celui care da sfatul respectiv...
... unde in scrierile parintelui Arsenie Boca astfel de exemple de smerenie demne de un sfant?... eu n-am vazut nicaieri. Daca stiti, spuneti...
Nici un păcătos, oricât de mare ar fi, să nu se piardă, dacă Maica Domnului îl apără. (Parintele Arsenie Papacioc)

Avatar utilizator
Cosmina
Mesaje: 64
Membru din: 24 Sep 2011, 19:52
Confesiune: ortodox
Preocupări: ////

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde Cosmina » 31 Mar 2012, 20:01

Scrierile pr. Arsenie Boca mi se par de folos. Cu aceaste lucruri dezvăluite de pr. Arsenie Papacioc cred că nu o să le mai pot citi, mereu bântuindu-mă neîncrederea dacă sunt corecte sau nu.
.
De ce sa nu fie corecte? Citeste cu atentie, atata tot.
Pai rataciri au avut si u scriitori crestini incomparabil mai mari... ratacirile insa nu anuleaza scrierile care sunt corecte.
Nici un păcătos, oricât de mare ar fi, să nu se piardă, dacă Maica Domnului îl apără. (Parintele Arsenie Papacioc)

Pr Haralambie
Mesaje: 888
Membru din: 14 Ian 2010, 19:54
Confesiune: ortodox
Preocupări: Sensul vieţii
Localitate: BOR
Contact:

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde Pr Haralambie » 01 Apr 2012, 00:19

Chiar îmi plac şi mă distrează provocări din astea diplomate în care se aruncă, cum se spune în popor, sămânţa vrajbei, apoi se aşteaptă în spatele cortinei să se vadă ce se întâmplă, sper să nu se supere pr Petru pt aluzie, că n-o spun cu răutate. :) Dar ăsta este cel mai potrivit mod de da o lecţie, atunci când oamenii trag singuri concluzii, şi în acelaşi timp să fi ferit de scandal. Atunci când vine vremea să arăţi realităţi care înfruntă păreri ale unor autorităţi prea mari, inchipuite în mintea oamenilor, e bine să dinamitezi mai întâi temeliile care le susţin. Pe mine mă bufneşte râsul de fiecare dată când văd dezamăgiri din astea, dar imi pare rău pt cei care le suferă. Dar cum imi spunea cineva cunoscut de aici de pe forum, acum câtzeva zile, o dezamăgirea arată o amăgire anterioară. Realitatea este mai bună decât iluzia sau amăgirea precedentă chiar dacă doare la constatare . Trebuie să fim familiarizaţi cu promisiunea evanghelică, că, nimic nu este ascuns ca să nu iasă la lumină, de aceea nu trebuie să ne facem idoli din oameni. Aşa a rânduit Dumnezeu ca oameni cu autoritate să vorbească despre oameni cu autoritate, sfinţi să judece pe sfinţi, şi astea să iasă la iveală atunci când trebuie, spre folosul nostru.
Chiar am apreciat un episcop, la o sinaxă anuală a clericilor, cu ceva timp în urmă. Acolo la un moment dat s-au ridicat voci ale unor clerici în care au criticat sinodul învinuindu-l de lipsă de implicare în canonizarea unor sfinţi mai recenţi, cu faimă crescută în ochii oamenilor. Iar acel episcop bătrân a spus, e bine să aşteptăm ca timpul să lămurească cele despre unii care îi credem sfinţi, căci s-ar putea să nu fie chiar aşa, şi multe altele a mai spus, dar cam asta era ideea de bază. Şi într-adevăr mare dreptate a avut.
Însă nu înţeleg atunci cum se explică minunile de la mormântul lui sau faptul că spunea oamenilor lucruri neştiute decât de ei şi de Dumnezeu?
Cu minunile trebuie mare prudenţă şi nu credulitate, cele mai multe minuni nu sunt minuni, trebuie ştiut şi faptul că oamenii înfloresc povestirile şi unii chiar spun minciuni.
Apoi, poate chiar au mai fost şi minuni. Unele se pot întâmpla doar pt credinţa oamenilor. Cum este cunoscută o întâmplare, nu mai ţin minte pe unde este consemnată, dar se povesteşte că, un pelerin la locurile sfinte a fost rugat de mama lui, femeie simplă şi naivă dar cu credinţă, care era şi oarbă, ca la întoarcere, fiul, să-i aducă o bucată din lemnul sf Cruci. Fiul a vizitat şi s-a întors, dar fără lemnul sf Cruci, căci acela nu se poate obţine aşa uşor şi de oricine, ca la tarabă, dar ca să nu intristeze mama în naivitatea ei, a luat o bucată de lemn dintr-un gard şi i l-a dat zicând, uite mamă, ţi-am adus ceea ce ai dorit. Femeia cu atâta dragoste şi credinţă primi lemnul, încât , lipindu-l de ochi s-a rugat fierbinte şi din tot sufletul la Dumnezeu, să-i dea vindecare prin acel lemn al "sf Cruci", ceea ce s-a şi întâmplat pe loc, spe stupoarea şi uimirea fiului care a rămas blocat.
Deci , cui se datora minunea, lemnului? Nu! ci, credinţei femeii că Dumnezeu o va vindeca prin acel lemn, care credea ea că este al sf Cruci.
Aşa se poate întâmpla şi cu mormântul pr Arsenie, chiar dacă el nu este sfânt, să zic. Uneori se poate întâmpla o minune doar din rânduiala Lui Dumnezeu, fără credinţa şi implicarea cuiva, pt o anume raţiune doar de Dumnezeu cunoscută. Îmi vine în mine invierea unei fete, la rugăciunea unei desfrânate, care a fost rugată spontan şi în disperare de prietena ei care era mama fetei, să se roage pt fică. Iar aia la implorarea violentă chiar, a prietenei sale, a ridicat mâinile la cer şi a rostit o rugăciune ferbinte şi Dumnezeu a răspun chiar în acel moment. A cui era credinţa şi minunea? A nici uneia, era doar a Lui Dumnezeu, pt o anume raţiune de El preştiută, convertirea desfrânatei la viaţă curată, care s-a şi întâmplat, văzând ce s-a întâmplat. (Despre Înşelare, sf Ignatie Briancianinov). Mari sunt tainele Lui Dumnezeu.
Scrierile pr. Arsenie Boca mi se par de folos. Cu aceaste lucruri dezvăluite de pr. Arsenie Papacioc cred că nu o să le mai pot citi, mereu bântuindu-mă neîncrederea dacă sunt corecte sau nu.
Nu trebuie acum o repulsie totală. Scrierile lui sunt de folos, dar trebuie citite cu atenţie şi prudenţă căci mai conţin şi eroori. Semnele rătăcirii sale se văd încă din scrieri şi din pictură. Dar în mare parte sunt bune. Părinţii vorbesc despre o cădere spre sfârşitul vieţii, iar dacă scrierile au fost făcute pe când avea viaţă sfântă, atunci sunt bune.
Mi se întăreşte convingerea că a crede este cel mai mare risc şi chiar pr. Arsenie Boca a spus asta :( .
Aşa se poate trage concluzii că, nu este bună încrederea prea mare în sine şi în propria raţiune. Trebuie discernământ, rugăciune şi smerenie ca Dumnezeu să lumineze.

Părerea mea, cerută de pr Petru. În realitate este doar o critică a părinţilor şi doar nişte presupuneri şi nu se ştie cu siguranţă că a căzut sau nu. Numai Dumnezeu ştie viaţa lui, poate a fost sfântă până la capăt sau poate nu. Poate a fost conştient de faima sa şi a lucrat în mod voit la diminuarea ei. Chiar dacă să zic, poate a avut vreo cădere, nimeni nu ştie poate şi pocăinţa lui. Personal, nici pe departe nu am de gând să comentez viaţa pr Arsenie Boca, mai ales că n-o cunosc. În ochii mei nici nu a scăzut, nici nu a crescut, este acelaşi. Ceea ce pot să spun este că, scrierile lui, mai exact alte mărturii ale localnicilor despre el, în unele cărţi, la fel ca şi anumite tablouri din pictură ,conţin şi puţine referinţe ce exprimă o înşelare în credinţă. Eu îl consider un părinte cu autoritate, dar nu merg luat de valul actual al alurii de sfinţenie împinsă la extremă.
Mă dezgustă în realitate acel tip de oameni care dispreţuiesc pe părinţii actuali chiar dacă vorbesc adevărul, dar exagerază ridicând în slăvi pe cei care au faimă creată de către oameni, chiar dacă mai spun şi aberaţii grave.

Apreciez şi critica Cosminei.
Cu mult respect.

Avatar utilizator
dimitrie
Mesaje: 971
Membru din: 03 Dec 2010, 01:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: preoţie, familie
Localitate: Craiova

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde dimitrie » 01 Apr 2012, 01:57

Dar ce părere aveţi despre cele spuse de părinţii Arsenie Papacioc, Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan despre Aresenie Boca?
Eu nu prea aud ce spune Pr.Cleopa. Poate îmi indicaţi minutul unde vorbeşte.
Aş vrea totuşi dovezi palpabile, nu vorbe ale Pr.Arsenie Papacioc. El singur (P.A.Papacioc) spune că s-a "ferit" de P.A.Boca. Deci, cum rămâne cu exemplul dat de Dumnezeu în Fac.18:
20. Zis-a deci Domnul: "Strigarea Sodomei şi a Gomorei e mare şi păcatul lor cumplit de greu.
21. Pogorî-Mă-voi deci să văd dacă faptele lor sunt cu adevărat aşa cum s-a suit până la Mine strigarea împotriva lor, iar de nu, să ştiu"?

Dar acum, eu am o întrebare: Câţi din cei de aici aţi fost la mormântul Pr.Arsenie să vedeţi ce se întâmplă acolo?
Hmm, unii vorbesc din auzite iar nu din trăite.
Eu când am fost cu preoteasa mea acolo, ea nu putea să meargă singură 50 de metri din cauza slăbiciunii după a patra naştere. Dar când s-a întors de la mormânt, în drum spre biserica mânăstirii putea să şi fugă cu al treilea copil în braţe. Acolo s-a întărit cu trupul spre uimirea ei şi a mea. Până şi fetiţa noastră cea mare (avea 6-7 ani) a observat cu uimire pacea adâncă ce se revarsă în jurul mormântului (pe o rază de mai bine de 10 metri). Ehe, nu e unul cu care am fost acolo şi să nu dea mărturie despre harul deosebit simţit acolo!
Am dus acolo un preot şi pe nevastă-sa - certaţi de luni de zile la cuţite între ei; la mormânt, ea a izbucnit în plâns şia ţinut-o aşa un oarecare timp. Mai apoi, după ce s-a liniştit, ridicându-se, ne-a mărturisit că s-a limpezit la minte şi la suflet de tulburarea ce o stăpânea, făcându-ne să înţelegem că ea fusese înşelată duhohniceşte. Imediat s-a împăcat cu preotul-soţ dar şi cu situaţia ei materială ce până atunci o nemulţumea la culme.
Vi se pare puţin lucru? Mergeţi şi vedeţi, după care ....!

Mai avem mărturii pozitive despre Pr.Arsenie şi de la Mărturisitorul Virgil Maxim:
Vizite la Mânăstirea Sâmbăta şi la Mânăstirea Râmeţ

Într-o zi a postului Sfinţilor Apostoli, Valeriu Gafencu, Ion Ianolide şi Marin Naidim au hotărât să meargă la Mânăstirea Sâmbăta, la părintele Arsenie Boca, cel pe care părintele Stăniloaie în prefaţa primei ediţii a Filocaliei îl numeşte Ctitorul Filocaliei româneşti. M-au chemat, dar împreună cu Nicu Mazăre şi Bălan Iulian, hotărâserăm să mergem la Mânăstirea Râmeţ (Alba) la părintele Oţea, Stareţul Sfintei Mănăstiri. Şi părintele Oţea şi părintele Arsenie veniseră în urma unor revelaţii avute la Sfântul Munte Athos şi începuseră restaurarea mânăstirilor, aşa cum le descoperise Dumnezeu.

Ceea ce făceam noi era un fel de evadare, căci deplasarea ne era limitată la satele din jur. Sâmbăta, după ce Nicu Mazăre găsise o hartă topografică militară cu toate cotele de nivel şi toate potecile şi l-am convins pe Avram să ne însoţească, am plecat de cu noapte. Valeriu, Ion şi Marin au apucat în sens invers, spre Făgăraş.

De tânărul gardian Avram ne-a legat o prietenie strânsă, încât devenisem ca fraţii. Pentru a nu atrage atenţia se îmbrăcase civil şi pregătise un fel de delegaţie, confecţionată ad-hoc, care motiva transportarea noastră de la o colonie la alta. Ne-am rătăcit în apropierea Cheilor Geoagiului; dar, deşi cu greu, am ieşit în drumul care duce de la Teiuş, prin Stremţ şi Geoagiu, spre Râmeţ. În apropierea Cheilor am întâlnit o Biserică arsă şi părăsită şi o piatră mare înfiptă lângă drum, pe care era trecut actul de devastare, incendiere şi distrugere a 30 de Biserici şi Mânăstiri săvârşit de armatele conduse de generalul von Bukow. Am plâns în suflet batjocura şi umilirea la care a fost supus nu numai neamul nostru, ci chiar Hristosul lui Dumnezeu, gândindu-mă cum ştie satana să dezbine fraţii de acelaşi sânge şi aceeaşi credinţă. Am ajuns la Mânăstire spre amiază.

Părintele Oţea era în mijlocul câtorva zeci de oameni, în majoritate bărbaţi, care tocmai terminaseră lucrul pentru ziua aceea şi se pregăteau să ia masa şi apoi să plece acasă. Era de fel din Râmeţ, sat situat pe culmea care mărginea valea râului Geoagiu. Plecase la vârsta de 13-14 ani la Sfântul Munte Athos şi crescuse acolo, trăind în duhul marilor învăţători athoniţi. Era acum bărbat la 30-35 de ani. Figura lui cu ochi ageri exprima voinţă sfântă şi blândeţe înţeleaptă. În 1940 avusese o vedenie. I se arăta pe apa Geoagiului, aproape de satul lui natal, o mânăstire frumoasă, iar un glas îi poruncea să se întoarcă în România şi să o rezidească aşa cum i se arătase în vis.

Încercând să reconstituie imaginea din vis, nu-şi amintea să fi văzut nicăieri urmă de zid sau ruină a vreunei mânăstiri sau biserici, deşi se jucase şi se scăldase în apa Geoagiului cu toţi copiii satului. Descoperind duhovnicului său vedenia, acesta i-a spus să mai aştepte şi dacă visul se va repeta, să-l încunoştinţeze. Visul s-a repetat şi i-a fost descoperit duhovnicului. Acesta i-a amânat plecarea şi i-a spus:

- Dacă şi a treia oară se repetă, întreabă-l pe cel ce-ţi vorbeşte unde se află locul şi ce trebuie să faci.

Visul s-a repetat şi a primit răspuns că mânăstirea se află chiar în vadul apei, acoperită de pietre şi aluviuni, dar abătând cursul apei şi săpând va găsi temeliile fostei mânăstiri. Aşa s-a întors părintele Oţea în ţară şi a cerut aprobarea Patriarhiei şi Ministerului Cultelor să înceapă lucrarea. Erau la guvern legionarii când, după pierderea Basarabiei şi Bucovinei, a Ardealului şi Cadrilaterului ţara era plină de refugiaţi.

Părintele Oţea s-a dus în sat la Râmeţ, la rudele şi cunoscuţii dânsului şi le-a făcut cunoscută porunca Duhului, pentru care venise de la Athos. Satul s-a hotărât să participe la această lucrare. Abătând cursul apei pe un vad mai vechi, au început săpăturile, oamenii rânduindu-se zilnic în echipe de lucru, bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni. Au găsit temeliile Bisericuţei, au construit un dig puternic, au descoperit chiar în piciorul Sfintei Mese a altarului un izvor cu apă miraculoasă, dulce. Au zidit o clădire ca adăpost în caz de intemperii a celor ce munceau şi pentru odihna de peste noapte a bătrânilor care făceau mai greu drumul până în sat. De asemenea, o trapeză unde puteau lua masa 100 de persoane. Părintele a desenat şi zugrăvit în două tablouri mari vedenia de la Athos cu imaginea mânăstirii aşa cum i se arătase în vis.

Ne-am prezentat părintelui cine suntem şi de ce am venit; i-a rugat pe oameni să intre în trapeză şi să se pregătească de masă. Pe noi ne-a condus la Biserică; zidurile erau înălţate din piatra râului, dar netencuite. Făcându-ne istoria Mânăstirii, ne-a dat să gustăm din apa izvorului. La masă am cunoscut oamenii care reconstituiau, plini de bucurie sfântă, ceea ce cu două veacuri şi jumătate în urmă distruseseră vrăjmaşii neamului nostru, lăcaşurile de închinare şi vieţuire sfântă.

În dreapta şi stânga părintelui şedeau cei doi mari meşteri, zidarul şi dulgherul, apoi meseriaşii şi salahorii, apoi feciorii satului, destul de mulţi, spre bucuria Părintelui, la urmă femeile în ordinea vârstei. Ne aflam în rânduiala sfântă a bisericii primare. Părintele a mulţumit lui Dumnezeu pentru lucrul săvârşit, a binecuvântat masa şi poporul. Am gustat mâncarea: ciorbă de cartofi, fasole cu murături şi pâine, aflată din belşug pe masă. În timpul mesei, un călugăr tânăr, singurul care venise de curând la această Mânăstire, a citit din învăţăturile Sfinţilor Părinţi. Pe pereţii trapezei erau icoane ale multor sfinţi şi martiri. Doi dintre săteni angajaseră în şoaptă o mică discuţie:

- Ni mă, zicea unul, văz'tai ce păpuci are Sân Medru în picioare?

- Da' păi, că nu-i Sân Medru, mă!

- Da cine-i, mă?

- Că-i Sân Giorgiu, mă, că-i pă cal şi omoară balaurul!

- No, mă, că bine zâci!

- No, aşa papuci să am io!, zise un tânăr care trase cu urechea.

- No, că praf i-ai face mâini la joc, îi replică părintele zâmbind, făcând aluzie la pasiunea feciorului.

Am zâmbit toţi. Masa s-a încheiat cu binecuvântarea oamenilor care plecau în sat, ca să revină luni la muncă. Înainte de a ne lua rămas bun de la părintele Oţea, care ne-a dat multe sfaturi duhovniceşti, l-am întrebat dacă nu cumva a avut în vizită la Mânăstire pe un oarecare Tarnovschi? Auzisem că acest agent sovietic umbla prin mânăstiri pentru a depista călugării legionari. Ne-a spus că a fost un individ îmbrăcat în sutana călugărească care invoca protecţie şi ajutor, zicând că e persecutat şi urmărit de organele de stat, pentru credinţa lui legionară, dar a băgat de seamă că e farsor şi l-a alungat. Ne-a spus că puţin timp după aceea a venit şi Valeriu Gafencu cu alţi doi prieteni, care l-au prevenit în privinţa lui Tarnovschi. Aşa am aflat că Valeriu fusese înaintea noastră la Râmeţ.

Ne-am întors în colonie când se înnopta de-a binelea, obosiţi de marşul forţat peste atâtea culmi, dar cu inimile pline de bucurie pentru cele ce aflasem. Purta de grijă Dumnezeu pentru sufletul şi pământul neamului nostru românesc. Atunci când satana dezlănţuia urgia întunericului lui, Dumnezeu aprindea în ungherele minţilor opaiţe care să ardă până neamul se va umple de lumină.

Peste trei zile s-au întors şi Valeriu, Ion şi Marin de la Sâmbăta. Erau plini de bucurie pentru cuvântul sfânt cu care se împărtăşiseră din gura părintelui Arsenie Boca.
Dar Părintele Stăniloae, care l-a cunoscut mai bine ca Pr.Arsenie Papacioc, ce spune despre el? Interesant de urmărit aici.

PS
1. Uitaţi-vă ce discuţii au fost şi pe aici (câteva pagini, iar în pagina 6 au postat şi o grămadă de profeţii).
2. Cât despre pictarea împreună a celor două Biserici, Sf.Sofia - Istanbul şi Sf.Petru - Roma, greşeşte cine vede în asta ecumenism la P.Arsenie (el l-a condamnat dimpreună cu adepţii lui), deoarece uită că ambele Bisericii nu mai aparţin BO (nu ştiu dacă cea din Roma e din perioada dinaintea schismei), sunt căzute: una făcută moschee, alta "altar" al papei. Acolo este vorba mai-degrabă de o profeţie despre revenirea celor două locaşuri la origine - biserici iar nu capişti idoleşti.
Să-mi dea Dumnezeu ce "medicament" ştie El, numai să putem fi împreună, deplin, dincolo!

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5376
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde protosinghel » 01 Apr 2012, 09:45

Chiar îmi plac şi mă distrează provocări din astea diplomate în care se aruncă, cum se spune în popor, sămânţa vrajbei, apoi se aşteaptă în spatele cortinei să se vadă ce se întâmplă, sper să nu se supere pr Petru pt aluzie, că n-o spun cu răutate. :)
Părinte, drag. Dacă mă crezi, am citit doar câteva pagini din p. Arsenie Boca, cele cu referile la căsătorie/familie. În general mi-au plăcut. În rest nu mă pronunţ...
Şi despre viaţa p. Arsenie, mărturisesc că nu ştiu prea multe şi nici f. mult nu m-a interesat. Nu poate un om să le ştie pe toate şi să fie preocupat de toate.
La capitolul "părinţi ai sec. XX" recunosc că stau destul de prost (dar nu pt că nu i-aş recunoaşte sau respecta) şi n-am vrut să provoc pe nimeni cu acea înregistrare pe care am plasat-o. Am vrut să cer părerea celor care sunt mai pasionaţi de acest subiect.

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde maria_andreea » 01 Apr 2012, 11:31

Poate oi fi eu altfel nu ştiu, însă prefer să citesc (pentru îndrumare) doar pe acei care drept învăţând cuvântul adevărului Tău. Faptul că pr. Arsenie Papacioc, pe care îl respect nespus, a afirmat că pr. Arsenie Boca credea în reîncarnare, că a avut o legătură amoroasă cu Julieta încă când acesta era la Sâmbăta, deci timpuriu mă face să fiu pusă în dilemă. Nu e amăgire interioară dezamăgită ci e o încredere acordată cuiva în baza preoţiei, călăgăriei sale aflată în declin, deocamdată.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5376
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Parintele Arsenie Boca

Mesaj necititde protosinghel » 01 Apr 2012, 11:41

pr. Arsenie Papacioc, pe care îl respect nespus
Şi eu am un mare respect pentru pr. Arsenie Papacioc şi nu cred că arunca vorbele în vânt. Îl consider cel mai echilibrat şi aşezat duhovnic pe care l-au avut românii în ultima vreme, chiar mai bun ca pr. Cleopa.
Totuşi propun să nu judecăm lucrurile, că în ce judecăm, în aia cădem. Trebuie să fim atenţia înainte de a "canoniza" sau de a condamna pe cineva.
Cred că şi de la pr. Arsenie Boca putem lua multe lucruri bune, dar asta nu înseamnă nimic. Nici minunile pot să nu însemne nimic.

Mă uit la mine: şi de la mine unii oameni au învăţat multe; şi eu de câteva ori am spus lucruri care s-au împlinit, dar vă asigur că nici în pridvorul sfinţeniei n-am intrat. Nu o spun cu "smerenie", ci cu mult realism.


Înapoi la “Personalităţi ortodoxe”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron