Este totuși departe de realitate ceea ce afirmi, parcă ai fi în echipa ASUR! Eu merg cu icoana și cu agheasma tocmai pentru că îmi pasă, și este singura posibilitate de a mă întâlni cu o parte dintre oamenii parohiei cu care nu mai dau ochii un an de zile. Iar cu Biblia nu poți merge în asemenea circumstanțe pentru că te faci de râs. Rânduiala de a cânta troparul este foarte potrivită și inspirată și alături de prezența preotului care aduce în casă binecuvântarea lui Hristos, sugerează sfințenia sărbătorilor. Acolo unde este posibil, desigur că mai spun ceva de folos duhovnicesc, realitatea din teren însă este că nu poți vorbi oricum, oricând și cu oricine, orice. Pe alocuri văd că în afară de câteva amabilități, altceva este de prisos.Nici eu nu am auzit de un asemenea obicei. Este cumva o nouă "tradiţie strămoşească"? Sau este o nouă metodă de (falsă) pastoraţie de natură să substituie adevărata pastoraţie (cu care nu am văzut prea mulţi să se ia la trântă) şi să dea impresia că de fapt cuiva îi pasă de ce se întâmplă?
Înapoi la “ALTE SUBIECTE TEOLOGICE”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 10 vizitatori