În aşteptarea unor schimbări în viaţă

[Veronika]

Cum se pot trăi aceste momente de continuă aşteptare, fără să se vadă anumite schimbări în viaţa noastră?
Ştiu persoane concrete care se află în astfel de situaţii ajungînd şi la gînduri de deznădejde care sunt foarte periculoase, şi mi-e milă de ei, pentru că nu ştiu cum să-i ajut, şi am observat că multă teorie şi învăţătură nu ajută tot timpul.

[protosinghel]

Mdaaa, multă filosofie...

[OLGA]

Cum se pot trăi aceste momente de continuă aşteptare, fără să se vadă anumite schimbări în viaţa noastră?
Ştiu persoane concrete care se află în astfel de situaţii ajungînd şi la gînduri de deznădejde care sunt foarte periculoase, şi mi-e milă de ei, pentru că nu ştiu cum să-i ajut, şi am observat că multă teorie şi învăţătură nu ajută tot timpul.

Eu nu prea cred că există vreun om care nu aşteaptă şi cred că nicio aşteptare nu e uşoară.
Aşteptăm până învăţăm să ne păstrăm nădejdea, cred.

[maria_andreea]

Cum se pot trăi aceste momente de continuă aşteptare, fără să se vadă anumite schimbări în viaţa noastră? [... ] Ştiu persoane concrete care se află în astfel de situaţii ajungînd şi la gînduri de deznădejde

Cum ? Făcând ceva util, orice: citit, scris, muncă fizică şi rugându-se neîncetat (după exemplul monahilor, aşa cum citim prin paterice - cu rucodelia în mână şi cu rugăciunea pe buze).
Nu se arată schimbări pentru că nu ne urnim din loc, nu facem nimic.

[Xerofitic]

Cum se pot trăi aceste momente de continuă aşteptare, fără să se vadă anumite schimbări în viaţa noastră?
Ştiu persoane concrete care se află în astfel de situaţii ajungînd şi la gînduri de deznădejde care sunt foarte periculoase, şi mi-e milă de ei, pentru că nu ştiu cum să-i ajut, şi am observat că multă teorie şi învăţătură nu ajută tot timpul.

poate te va ajuta topicul asta

viewtopic.php?f=22&t=2040

[Veronika]

Întradevăr, cuvintele lui constanteanul, sunt foarte frumoase şi pătrunzătoare. Eu conştientizez lucrul ăsta, că uneori Dumnezeu amână îndeplinirea dorinţelor noastre, pt a ni le îndeplini la timpul potrivit, dar ca fire umană putem cădea uşor în stări de mîhnire şi nerăbdare, chiar de am citi sau lucra ceva.
Să ne ajute D-zeu pe toţi, să trăim în credincioşie şi răbdare.

[constanteanul]

sigur ca e buna rugaciunea , citirea cartilor sfinte, munca etc , dar astea trebuie sa aiba scop fapte bune, dintre care cea mai mare stim cu totii este milostenia . "Nu cine zice Doamne, Doamne va intra in Imparatia cerurilor ci cel care FACE voia Tatalui Meu " sau "Daca ma iubiti pe Mine faceti poruncile Mele" sau "Cine va face si va invata mare va fi in Imparatia Cerurilor " Sfantul Grigore spune : "Taci tu sa vorbeasca faptele tale!" etc... Parerea mea este ca trebuie sa ne rugam la Dumnezeu sa ne dea intelepciune sa facem fapte bune , sa citim carti sfinte ca sa invatam cum sa invingem pe cel rau pt ca sa ne lase sa facem fapte bune , mergem la biserica pentru a ne linisti si a L simti pe Dumnezeu in inima noasta , iar ca urmare trebuie sa fie fapte bune. Asadar eu cred ca ar trebui sa spui celor care vrei sa i ajuti sa si indrepte privirea spre milostenie . " Fericiti cei milostivi ca aceia se vor milui" . Daca vrem mila lui Dumnezeu sa ne ajute sa facem unele schimbari in viata hai sa facem noi mila cu aproapele ca in pilda samarineanului milostiv si apoi Dumnezeu ne va milui "garantat" . Oricum sfintii parinti spun ca cea mai mare milostenie e cu cuvantul lui Dumnezeu, adica sa inveti sau sa indemni aproapele tau sa se roage sa citesca carti sfinte dar si fapte , neaparat si fapte . Iertati ma daca mesajul meu poate pare dur , va rog nu l interpretati asa , oricum ma bucur mult ca exista astfel de discutii si astfel de oameni in ziua de azi . Doamne ajuta!

[Veronika]

Mulţumesc constanteanul, pentru sfaturi. Cîteodată contează şi un simplu cuvânt spus din partea altora, şi parcă te mai trezeşti puţin, şi-ţi dai seama în ce direcţie să porneşti, şi cum trebuie să procedezi.
M-am convins de lucrul ăsta, că omul cade singur, dar se poate îndrepta şi ridica numai cu ajutorul altora.

[maria_andreea]

constănţeanul, are dreptate. Lucrând, făcând milostenie, ajutând pe aproapele viaţa va căpăta sens, căci din iubire suntem făcuţi pentru a da iubire (milă), ori dacă firul se rupe la a da apar dezechilibre, depresii ...

[constanteanul]

Am sa fac un comantariu care imi cer scuze daca va supara pe cineva.Eu am scris despre aceste teme deoarece sunt multe persoane care au probleme referitor la acest subiect in ziua de azi si anume cel al indepartarii de Dumnezeu,al deznadajduirii,al depresiilor respectiv al bolilor psihice sau au atacurilor diavolului pe aceasta parte.Toata lumea trece prin asa ceva in vremurile astea dar multa lume nu stie ce sa faca sau nu vorbeste pe aceasta tema considerand ca este ceva foarte grav sau ca cei din jurul lor ii vor crede nebuni.De aceea am abordat acest subiect pt. ca stiu ce simtiti,uneori chiar fiiind insuportabil si mai rau este faptul ca nu poti vorbi pe aceasta tema cu persoane care nu au simtit asa ceva deoarece oricat ar vrea sa dea ajutor nu stiu cum sa faca acest lucru,netraind acele clipe.Daca cuiva i se pare "boring" sau ca este "multa filozofie",poate citi alt subiect sau poate scrie un articol mai bun si mai interesant decat al meu.Este simplu doar sa criticam munca altora dar noi sa nu facem nimic.Ceea ce am scris eu nu este filozofie,sunt clipe si experiente traite si de aceea vreau sa le scriu pt. a ajuta cat mai multa lume,daca se poate;pana la urma nu am nimic de pierdut,rau nu pot face.Uimitor este in ziua de azi ca cei care ar fi trebuit sa fie stalpii Ortodoxiei adica preoti,calugari,monahi etc.,au devenit de fapt cei ce smintesc cel mai mult lumea.De fapt nu este chiar asa uimitor deoarece Iisus Hristos a precizat de acest moment in Noul Testament in pilda nuntii cand a chemat la masa invitatii pregatiti (stalpii ortodoxiei) dar acestia nu au venit din diferite motive lumesti;atunci Iisus Hristos a chemat la nunta oamenii de pe ulite (oamenii de rand) deoarece cei invitati "nu au putut sa vina".In final,ceea ce vreau sa zic este ca nu vreau sa fac filozofie,din contra vreau sa dau niste solutii concrete din perspectiva unui om care a trait aceste clipe (de deznadejde respectiv depresie),acest lucru vrand sa il fac in primul rand din punct de vedere Ortodox si dupa aceea pe plan medical,genul de solutii care nu prea se mai gasesc in ziua de azi,fiind abordata doar partea medicala.Asa ca cine este interesat,sa se foloseasca de aici si cine nu poate citi altceva sau scrie ceva mai interesant sau mai complet decat sa scrie comentarii doar "pt.a se afla in treaba".
Referitor la acel subiect cu depresia si restul lucrurilor din acea tema,ceea ce am scris este doar o introducere si pe viitor am sa scriu un rezumat mai detaliat pt.cei interesati,asa ca va rog ,daca sunteti interesati,sa mai verificati acest forum si sa nu va suparati pe mine daca va dura pana o sa apara articolul dar vreau il scriu cum trebuie si sa va fie de folos.Inca o data sper sa nu supar pe nimeni cu acest comentariu.Doamne ajuta!

[maria_andreea]

Ceea ce am scris eu nu este filozofie,sunt clipe si experiente traite si de aceea vreau sa le scriu pt. a ajuta cat mai multa lume,daca se poate;pana la urma nu am nimic de pierdut,rau nu pot face.

Păi avem ajutor în Biserică numai că nu îl cerem şi nu urmăm sfatul pentru că este mai uşor să nu faci nimic, de aceea e "boring" (sau akedie). Atunci când cei deznădăjduiţi vor începe munca mântuirii vor deveni "captivanţi", activi, interesanţi.
Poţi să te foloseşti de învăţătura Bisericii pe această temă pentru a o scoate la lumină şi pentru a o suţine mai ales că ai şi partea practică. Nu cred că e bine să scrii în formă brută experienţele .

Referitor la acel subiect cu depresia si restul lucrurilor din acea tema,ceea ce am scris este doar o introducere si pe viitor am sa scriu un rezumat mai detaliat pt.cei interesati,asa ca va rog ,daca sunteti interesati,sa mai verificati acest forum si sa nu va suparati pe mine daca va dura pana o sa apara articolul dar vreau il scriu cum trebuie si sa va fie de folos.

Apreciez efortul tău, dar pentru subiecte în care scrie doar unul avem blogul.

[constanteanul]

Nu am sa scriu doar experienta bruta.Am sa abordez subiectul atat din punct de vedere ortodox cat si lumesc pt.a se vedea legaturile dintre ele si nu va fi ca o simpla teorie,va fi mai mult ca un medicament pt. depresie.Tin sa mai precizez ca nu va fi genul de carte care atunci cand o citesti zici "asa este tot ce scrie aici si cred in Dumnezeu dar cand e vorba de practica devine mult mai greu,uneori aproape imposibil" ;va fi ceva adaptat acestor vremuri in care stim destula teorie dar cu practica stam cam prost.Voi posta rezumatul unde doresti,si aici si pe blog,ideea e sa se foloseasca cat mai multa lume de el.

[maria_andreea]

Bine, dacă vreţi să publicaţi aceste aspecte spre folos o puteţi face aici în Bibliotecă (download) + prezentare de carte.