Grija pentru sufletele copiilor

[tanar pururi]

Din mainile parintilor va cere Dumnezeu sufletele copiilor. De aceea iata cata grija trebuie sa purtam de felul in care-i crestem. Din pacate multi parinti nu-si cresc copiii crestineste si de aceea atatea probleme

[Florina]

Acum cateva minute am mers sa-i cumpar sefului o Cola Zero si am vazut un copil de vreo 5 anisori care mergea pe drum si impusca cu degetul tot ce vedea. Nici nu vreau sa-mi inchipui ce e in mintea lui de la atatea jocuri pe calculator!

[Cristian]

La o asemenea varsta nu jocurile PC sunt cele care induc un comportament agresiv. Un copil de 5 ani nu este capabil sa se descurce in jocuri gen Unreal Tornament, DOOM, WOW, Counter Strike, SWAT si sa "invete" ceva din ele. Nici macar din mini-jocurile Flash nu poate "imprumuta" ceva.
Comportamentul acelui copil este influentat cu siguranta de catre desenele animate cu dragoni, roboti, forte supranaturale sau de filmele difuzate in fiecare seara de televiziunile romanesti si in care abunda sangele, exploziile, armele de foc.
Efecte grave, foarte grave asupra psihicului pot avea acele jocuri enumerate mai sus in cazul tinerilor.

ZERO zahar ? Benzoat de sodiu la maxim Eu mi-am distrus stomacul din cauza unor asemenea bauturi. Si acum ma chinui sa il refac.

[Florina]

ZERO zahar ? Beta caroten la maxim

Pai si ce efect are beta caroten? Macar nu are calorii zaharina, deci e buuuuuuna!

[Cristian]

Erata: nu beta caroten, ci benzoat de sodiu. Mea culpa.

Benzoatul de sodiu, in combinatie cu acidul citric are ca rezultat BENZENUL. In stomac cele doua se combina si il fac praf.
In foarte multe tari benzoatul de sodiu ( conservant ) este interzis. La noi este permis.
Nu este indulcitor benzoatul de sodiu ci este conservant. Se foloseste in multe alimente si bauturi de o calitate indoielnica.

[Florina]

Deci, ca o concluzie, fiind la topicul cu grija de copii, daca adultilor le face atat de rau consumul alimentelor nesanatoase, cu atat mai mult copiilor! Ori, avem nevoie de generatii sanatoase!

[tanar pururi]

Pai avem. Da in primul rand sanatosi sufleteste. Iaca, privind retrospectivin neamul meu, de cateva generatii, suntem din ce in ce mai necredinciosi. Daca in "pamantul" familiei s-a pus numai "porumb" fara ingrasamant sau fara sa se roteasca culturile (grau, floarea soarelui), cum sa nu saraceasca? Si atunci de ce sa ne miram cand culegem ceea ce am semanat E greu, oamenii pt. ca nu vad iadul, atunci cand pacatuiesc, iaca cred ca e ceva utopic. Si rezultatele sunt ca pacatuiesc in continuare, inmultind rautatea... Trist...

[Cristian]

Pai avem.

Precis ?
Copiii seversc doar chips uri cancerigene, beau bauturi cancerigene, sport nu fac aproape deloc ( prefera sa isi petreaca timpul liber in fata coputerului sau televizorului ), fumeaza incepand de la varste tot mai fragede, multi, foarte multi au facut cunostinta cu drogurile.

Aceasta e generatia viitoare ?

[tanar pururi]

E greu si trist pentru cei care aleg sa avorteze. Sufletul insa nu-l poate vindeca decat Dumnezeu. Spovedanie si urmarea sfaturilor duhovnicului. Durerea este imensa. Toti suntem raspunzatori pentru felul cum sunt crescuti copiii. Trebuie sa fim credinciosi si sa traim crestineste. Sa ne rugam sa fim exemple bune pentru copiii nostrii.

[elena -petra]

Citeam intr-o carte a parintelui Tanase:

,,Ar trebui pus pe usile cabinetelor medicilor ginecologi un afis mare si precis pe care sa scrie:aici se omoara oameni.Daca s-ar face asa prin lege:n-ai voie sa ai cabinet fara afisul acesta,tot ar fi ceva!La fiecare clinica de omorat oameni ar trebui sa fie un cabinet unde nu poti sa faci un avort decat daca treci prin cabinetul acesta,unde sa fie un medic care explica ce-i avortul,care arata un avort chirurgical,care arata un avort ecografic,care-i face un ecograf si-i arata copilul spunandu-i ca pe acela urmeaza sa-l omoare.Atunci s-ar reduce numarul avorturilor"

[Hrisanti]

...am vazut un copil de vreo 5 anisori care mergea pe drum si impusca cu degetul tot ce vedea...ce e in mintea lui de la atatea jocuri pe calculator!

La 5 ani nu cred ca poate avea asa o experienta vasta de jocuri pe calculator, insa daca ii vede pe adulti jucand in jurul lui, sau urmarind la TV (DVD) filme(stiri) violente, atunci sigur se poate manifesta asa chiar la aceasta varsta frageda.
De vina, insa, nu sunt copiii, adolescentii, ci noi adultii care le suntem modele, exemple sau educatori.

[tanar pururi]

Felul cum ne crestem copiii reflecta in mare masura, modul in care am fost crescuti de parintii nostrii. Desi, in acele timpuri, oamenii nu trebuiau sa alerge aproape intreaga zi dupa mijloacele necesare traiului, de multe ori isi dadeau copiii spre crestere si educare bunicilor. De ce? Pt. ca atunci o mama putea sta legal acasa cu copilul doar trei luni. Dupa trebuia sa apeleze la doctorul pediatru ca sa-i dea concedii medicale. Acum, in multe familii, parintii au servicii care le ocupa intreaga zi, iar copiii, daca parintii au posibilitati financiare, stau cu bonele sau cu rudele sau la crese sau gradinite. Deci, in majoritatea cazurilor o parte din educatie o fac alte persoane. Acum in Romania exista si gradinite crestine, exista si bone credincioase, dar ce te faci, daca parintel;e este plecat zi lumina de acasa? Copilul are nevoie in primul rand pt. dezvoltare armonioasa de parintii lui. De aceea cred, ca mult mai important este ca parintii sa tina un echilibru intre necesitatea de a oferii copiilor bunastare materiala, cu grija pentru educatie si crestere crestina. Sufletele sunt cele mai importante si de aceea trebuie ingrijite bine.

[tanar pururi]

Trebuie sa avem mare grija de cum ne educam copiii. Chiar daca uneori, nu suntem alaturi de ei, fiind privati prin imprejurari potrivnice de a participa la educatia lor, le putem fi alaturi prin rugaciune si astfel ceea ce noi fizic, nu putem face, implinesc Domnul, Maica Sa si Sfintii carora le cerem ajutorul.

[tanar pururi]

Pentru unii parinti care-si cresc singuri copiii, este greu. Unii dintre noi intampinam obstacole greu de trecut. Multi trebuie sa bem din paharul amaraciunii din plin Pentru unii, sabia trece prin inima, regulat... Doar Dumnezeu ne tine in picioare si ne ajuta sa le ducem pe toate. Sa ne rugam pentru cateva mame greu incercate! Durerea fiecarui parinte este grea, dar cred ca ceea a mamelor este amplificata. Sa ne rugam pentru ele! Durerea este la fel de mare pentru orice parinte care-si iubeste copilul si ia in serios datoria sa. Din pacate, este un fapt impamantenit, ca femeile sufera mai mult, doar pentru ca barbatii nu-si arata suferinta... Din pacate ne educam baietii sa nu arate ca sufera, le spunem ca este rusinos sa planga, sa arate ca-i doare si peste timp putem avea niste infirmi sufleteste sau putem avea sinucigasi sau niste oameni ecranati sentimental. De aceea atatea batai, atata violenta in aceasta societate chinuita... Din pacate, de prea multe ori vedem copii victime a urateniei sufletesti, a handicapului, a insuficientei dragoste. Daca Dumenezeu, in marea Sa a daruit omului liberul arbitru, acesta nu trebuie sa-l foloseasca rau. Dar, si acum daca gresesc, atrageti-mi atentia, parinte sau cei care sunteti teologi, omul Cain, nu avand liber arbitru, a fost obraznic cu Dumnezeu, atunci cand acesta l-a intrebat unde e fratele sau. Deci, iata pana unde poate ajunge proasta foosire a liberului arbitru. Ce nu vor sa inteleaga majoritatea celor care se cred deasupra tuturor, este ca vine vremea cand tot ceea ce faci, va fi judecat. Si atunci fiecare isi va vedea micimea si poate va plange, dar ce folos?...
Doamne, te rog, ajuta-ne noua celor care ne iubim copiii, sa le ducem pe toate si sa putem sa ramanem tari pana la sfarsit. Sa fim cei de care copiii sa se poata agata pentru a merge pe calea spre Tine. Doamne ajuta

[tanar pururi]

Viata uneori iti pune in fata alegeri nu foarte fericite. Ca parinte trebuie sa fi mereu exemplu bun pentru copilul tau. Chiar daca uneori, viata te arde ca pe un lemn de foc, trebuie sa-ti pastrezi optimismul si zambetul pe fata. Trebuie sa fi tare pentru copiii tai. Societatea in care traim nu este inca asezata, nu avem inca recunoasterea muncii bine facute si nici rasplata potrivita acesteia. Vedem atatea antimodele si politicienii ne trambiteaza atatea realizari. In realitate, multi parinti trebuie sa stranga din dinti si sa munceasca de multe ori pe salarii mizere... Trist, dar iata adevarat. Si nu este o realitate a capitalismului si pe vremea conducerii comuniste existau decalaje, dar erau mai mascate.
Desi in constitutie se spune ca exista egalitate de sanse, realitatea este ca nu toti au aceleasi oportunitati de a-si construii o viata decenta din punct de vedere material.
Exista multi parinti si vor fi in continuare, care de multe ori, se culca aproape flamanzi pentru a le oferii copiilor cele necesare. E tare trist...

[Florina]

Exista multi parinti si vor fi in continuare, care de multe ori, se culca aproape flamanzi pentru a le oferii copiilor cele necesare. E tare trist...

Titlul topicului este "Grija pentru sufletele copiilor"!

Degeaba se culca parintii flamanzi daca nu-i invata despre Dumnezeu pe copii. Cand vor creste mari, copiii vor fi marcati de saracie si se apuca de furat, prostitutie, trafic cu droguri, etc.

Ideal e sa Il cunosca pe Dumnezeu in smerenia saraciei.

[Pisoiu Fericit]

Acum cateva minute am mers sa-i cumpar sefului o Cola Zero si am vazut un copil de vreo 5 anisori care mergea pe drum si impusca cu degetul tot ce vedea. Nici nu vreau sa-mi inchipui ce e in mintea lui de la atatea jocuri pe calculator!

Hahaha... Nu va speriati, suntem ok, poate k vokab nstru s km strikt d la atat mircuiala dar in rest suntem foarte bine.

Eu de exemplu jucam atata Counter Strike ca atunci cand iesea cineva din masina imi venea sa trag, asa ca o reactie naturala. Putea fi mai rau, sa ma duca langa el cu cutitu si sa dau click stanga. Jucam CS 1.5 asa imi vine sa plang ca nu se mai joaca acuma!!! Acum numa 1.6, da la 1.5 eram tareeeee bun... La 1.6 sunt cam aiurea.

Si cand stateam la geam si ma uitam in jos, mai ales la scoala imi venea sa iau AWP-ul si sa dau head la cine trecea... Asa frumos era pe atunci... Abia astept sa ma intorc in RO sa le rup capu la tovarashii mei...

Abia asteptam sa iesim de la scoala, eu si un tovaras de-al meu, sa scapam de toti ceilalti dobitoci, si sa margem sa jucam un cs..

Ah... ce vremuri frumoase... Acum unu din fostii mei prieteni din generala joaca in PGL, adica liga, ca la fotbal, are meciuri, cu arbitrii, cu cei din clanul lui.

Florina, cand vin in tara, poate te invat sa joci CS.

La 5 ani nu cred ca poate avea asa o experienta vasta de jocuri pe calculator

Ba, sunt pline neturile de astia mici, injura mai rau decat noi, cei mari. Nu au deloc inhibitii, dar cam triseaza, sunt cam monitoristi, adica se uita in monitoru tau... Sa vezi, era unu langa mine, si juca cu coade, si s-a intamplat ca serverul sa fie chiar in netul de unde juca... Si a venit adminu de la server, mai sa il bata, dar era de a treia sau ceva, era mic rau, si l-a dat afara numa, nu l-a batut...

[Florina]

Florina, cand vin in tara, poate te invat sa joci CS.

Mai Pisoi, eu imi propusesem sa te duc pe la Manastiri din jurul Bucurestiului, si tu... vrei sa ma inveti jocuri?

No, thanks... prefer sa ma ocup de forum!

[tanar pururi]

Rugaciune pentru a avea un copil, rugaciune de multumire pentru el, rugaciune pentru sanatate si dezvoltare normala cand e in burtica, rugaiune pentru nastere normala si usoara pentru mama si copilut, rugaciune pentru el de cand se naste si pana cand tu, sau el, inchideti ochii... Si in tot acest timp, rugaciuni de multumire si slava Preasfintei Treimi, Maicii Domnului si tuturor Sfintilor pentru darul primit si ajutorul neincetat

[Dahnah]

Grija pentru sufletele copiilor cred ca ar trebui sa inceapa intai cu grija pentru "facerea" copiilor. Si ma refer la faptul ca, daca nu de cele mai multe ori, macar "foarte des" copii vin pe lume nu prea bine planuiti si apoi, ca autoaparare incep povestile de genul "un copil e o mantuire, iti aduce fericirea etc etc", povesti care nu fac altceva decat sa te justifice ca ai gresit de fapt, l-ai lasat intamplarii. Asa cum si cand ramai insarcinata, pai e pacat sa avortezi (si sunt de acord), si.. "asa a vrut Dumnezeu", pai nu tata, Dumnezeu nu a vrut sa fii tu hormonat la maxim si sa uiti de ratiune. Greseala e.. cum de a ramas cineva insarcinat, asa degeaba? Din nimic? Ceea ce vreau sa subliniez e ca multi copii sunt urmari ale greselilor omenesti, dar bine ca noi le vedem ca pe "recompense" de la Dumnezeu.

Cat despre sufletele lor, e o situatie foarte interesanta, cum sa ii faci pe ei sa se apropie de Dumnezeu, fara a-i impovara prea mult in ritualuri. Bisericile is pline de copii, la impartasanie la spovedanie la de toate, cati dintre ei sunt constienti de ceea ce fac? Cati dintre ei STIU ceea ce fac? De ce copii crescuti in familii crestin-ortodoxe, mersi la biserica regulat si tot tacamul, cand ies singuri la facultate uita de tot? Unii o iau rau de tot altii se lasa indiferenti (in cel mai bun caz). Mentionez.. am zis copii si nu copiii adica nu toti, ca sa nu creez confuzie.

Rugaciunile pentru cei mici si alaturi de ei cred ca sunt foarte folositoare, mai folositoare insa cred ca sunt discutiile care ii invata despre Dumnezeu, dar intr-un limbaj specific. Sotul meu imi povestea odata cum de mici mergeau la biserica (la catolica) si un preot franciscan le povestea pasaje din Biblie, ii punea sa desenseze personajele despre care le vorbea si cel mai frumos, la sfarsit ii lasa sa se uite la tv si le dadea Coca si dulciuri (ca tot vorbeam de alimente nesanatoase ). Ei, toate acestea iti apropie copilul de cele sfinte, si el acumuleaza, in stilul lui, informatii care pe viitor le va consolida.

O mica povestioara si inchei: o mama se tot ruga de cand era copilul mic, pentru viitorul lui: sa aiba colegi buni, sa nu aiba probleme la scoala, sa ia drumul lui Dumnezeu, sa aiba o sotie la fel de buna etc etc, punand citatul "Cereti si vi se va da". Cand baiatul creste si se duce la facultate, ii povesteste mamei: "Am un coleg de camera care e cufundat in droguri, vrea sa continue cu scoala dar e deja dependent de droguri etc." Mama, intristata, zice: "de ce, Doamne, nu m-ai ascultat si nu i-ai dat baiatului meu un coleg bun, de la care sa aiba ce invata, daca m-am rugat de atatea ori pentru asta?". La care, baiatul, cu mai multa intelepciune ii zice: "Poate si mama lui s-a rugat la fel..."
Cred ca cel mai bine e sa ne rugam, pentru noi si pentru copii nostri (actuali, viitori), cum a sfatuit un duhovnic: "Nu ne da, Doamne, ceea ce cerem si vrem noi, si ceea ce stii tu ca e cel mai bine pentru noi si pentru copii nostri"