"Naşterea Domnului" sau "Crăciunul"

[protosinghel]

Aşa cum am scris şi într-un ultim articol, nu sunt de acord cu denumirea de "Crăciun" pt Praznicul Naşterii Domnului.

S-a speculat destul de mult despre originea şi sensul acestui termen. Până la urmă, dacă nu luăm în calcul interpretările forţate ale unor "teologi naivi", ne dăm seama că termenul este de origine păgână sau eretică, iar marca "Moş Crăciun" a devenit acum pur comercială, numele fiind revindecat din unele legende şi mituri ieftine. Hristos a fost exclus în mare parte!
Sunt de părerea că dacă se va folosi exclusiv denumirea de "Naşterea Domnului" sau "Naşterea lui Hristos", oamenii îşi vor limpezi cât de puţin cunoştinşele şi poate chiar atitudinea privind această sărbătoare.

Propun un vor privind aceste denumiri. Vă rog să vă argumentaţi votul!

[apologet]

Presupun că termenul "Crăciun" vine de la "Creationem" (= creat) şi s-a infiltrat datorită arienilor de la Sud de Dunăre.
Hristos este "născut, nu făcut"! Deci nu trebuie să folosim acest termen.
Iată şi aici câteva argumente.

[Ioan Cr]

Am votat pentru ambele, atat timp cat sunt puse alaturi, atat pe panourile publicitare, cat mai ales in mintile oamenilor. Aici pot aduce argumentul originii paganesti sau iudaice a celor mai multi termeni crestini, inclusiv Biserica, Euharistie, Dumnezeu, Pasti, Cincizecime, suflet, duh etc. Problema fundamentala nu este in conotatie, cat mai ales in cultura religioasa a poporului, prin degradarea careia aceste conotatii apar. Educatia crestina corecta intotdeauna va sti sa faca aceasta distinctie, iar lumea laica intotdeauna va prefera sa amestece lucrurile - sunt doua inrauriri care nu se impaca, si nici nu pot fi anulate. Sta in alegerea fiecaruia.

[protosinghel]

Ai dreptate, numai că dintre termenii enumeraţi de tine (Biserică, Dumnezeu...), "Crăciunul" a rămas şi azi un termen păgânesc corelat cu legende, apocrife şi comerţ, fără absolut nici o convergenţă cu teologia sărbătorii. Ceilalţi termeni au fost pe deplin creştinaţi încât, uneori, nici grecii uneori nu-şi mai dau seama de unde se trag acele cuvinte...

Iar dacă admitem ipoteza cu "Creationem" care ar fi putut ajunge datorită arienilor de la Sud de Dunăre, atunci chiar că am încurcat-o rău de tot.

[Ioan Cr]

Sunt de părerea că dacă se va folosi exclusiv denumirea de "Naşterea Domnului" sau "Naşterea lui Hristos", oamenii îşi vor limpezi cât de puţin cunoştinţele şi poate chiar atitudinea privind această sărbătoare.

Mă îndoiesc de asta, părinte. În ţările romanice, se ştie, denumirea Sărbătorii d.p.d.v. teologic este corectă ("Natale", spre ex., în italiană) şi totuşi în centrul atenţiei nu este Hristos, ci "Babo Natale", tocmai Moş Crăciun al nostru (şi "L'Albero di Natale", pomul nostru de Craciun). Nu este exclus ca şi la noi, dacă eventual se schimba denumirea, peste un timp să asistăm şi noi la o asemenea decădere (mai rau, in loc de moşul cu barbă albă să apară Hristos între fete de stradă şi bere... vă daţi seama).

Pe de altă parte, dacă tot vorbeam de etimologie, există şi altă ipoteză, cea a lui "calatio" (= chemare), conform căreia semnificaţia originară a lui "Crăciun" ar fi fost chiar creştină (vedeţi acest articol) - caz în care se explică lesne fenomenul observat, de secularizare si de mitizare a Sărbătorii Naşterii Domnului.

[protosinghel]

În ţările romanice, se ştie, denumirea Sărbătorii d.p.d.v. teologic este corectă ("Natale", spre ex., în italiană) şi totuşi în centrul atenţiei nu este Hristos...

Îmi dau seama că acestea pot degrada. Ai dreptate. Dar atât cât ne stă în putere, noi trebuie să ne luptăm pt o trezvie în acest sens. De aceea şi recomand folosirea unor termeni adecvaţi. Şi eu nu am vorbit de "Naştere" cum zic apusenii "Natale", ci "Naşterea lui Hristos", pt a accentua permanent ce şi mai ales pe Cine sărbătorim.

Pe de altă parte, dacă tot vorbeam de etimologie, există şi altă ipoteză, cea a lui "calatio" (= chemare), conform căreia semnificaţia originară a lui "Crăciun" ar fi fost chiar creştină...

Le ştiu. Le-am învăţat la Facultate. Spune sincer, ţi se par credibile? Mie nu!

[Ioan Cr]

Dar atât cât ne stă în putere, noi trebuie să ne luptăm pt o trezvie în acest sens. De aceea şi recomand folosirea unor termeni adecvaţi. Şi eu nu am vorbit de "Naştere" cum zic apusenii "Natale", ci "Naşterea lui Hristos", pt a accentua permanent ce şi mai ales pe Cine sărbătorim.

Parinte, credinciosii sinceri se descurca bine si cu termenul "Craciun" (problema se pare ca era anume in denumire, nu? ). In acest sens, nu vad nici un risc pentru cei imbisericiti, iar de ceilalti... pur si simplu trebuiesc si ei adusi in Biserica. Nu cred ca se rezolva prin reforme lingvistice (sau civile, in general) o chestiune bisericeasca. Atat timp cat IN BISERICA exista trezvie - ce mai conteaza lumea (lumescul)?

Spune sincer, ţi se par credibile? Mie nu!

Daca sincer, nici una nu ma lasa convins. Toate sunt speculatii mai mult sau mai putin fortate. Prefer insa sa am o parere mai buna despre poporul nostru, care in fond, a fost mereu crestin ortodox, iar in vremea exilului lui Arie - pe care mizeaza atat de mult versiunea cu "creatio" - a dat chiar si episcopi sfinti (cei de la Tomis). Imi place sa cred asa, pana apare un "verdict" stiintific cert (la nivel de dogma nu cred ca se va ajunge).

Cat despre mitologii... explicatia e f. simpla: Sarbatoarea Nasterii Domnului a coincis, ca timp, cu perioada sarbatorilor paganesti (mai vechi) de la inceputul anului nou (saturnalii, juvenalii...). In vremurile de trezvie duhovniceasca, in mod firesc, in popor, se suprima latura lumeasca a sarbatorilor si invers, in regimuri de ocupatie si de trandavie duhovniceasca - aceasta a prosperat. Asa avem, sub sovietici, revitalizarea cultului lui Mos Craciun/Gerila si inhibarea frumoaselor traditii crestine (Steaua etc). Dar IN BISERICA, Craciunul a fost si ramane mereu sarbatorit ca Nastere a Domnului (desi a fost inteles si ca An Nou - care pe 31 dec/1 ian a fost transferat relativ tarziu, si tocmai cu Anul Nou sunt legate cele mai multe din mituri). Deci problema, cum mi se pare mie, e anume cultura religioasa a societatii noastre (care de departe nu este majoritar ortodoxa in sensul intensitatii cu care marturisesc pe Hristos in viata lor). Daca nu mai vrem "Mosi Craciuni", sa ne nastem in familii ortodoxe treze.

[AMaria]

Corect este Nasterea Domnului, fara indoiala. Dar ca mirean nu poti folosi mereu acest nume. Nu poti de exemplu sa inviti oameni acasa de Nasterea Domnului, ci de Craciun. Denumirea de Nasterea Domnului o vad strict legata de sarbatorirea duhovniceasca in biserica.

[nikolai]

.

[nikolai]

.

[protosinghel]

Termenul „Crăciun” este absolut străin adevăratei conştiinţe ortodoxe, el lipsind în Sfânta Scriptură, precum şi în scrierile Sfinţilor Părinţi şi în Tradiţia autentică a Bisericii Ortodoxe. Acesta e un termen păgân, cercetaţi istoria – zeul soarelui la vechii romani – „Caraciun”, zeu care se sărbătoarea la 25 decembrie în calendarul roman (păgân).

Totu-i bun, dar lipsesc dovezile istorice! Dacă era aşa simplu cum cred unii, apăi...
Zeul soarelui la romani era Apollo, iar un zeu cu numele "Caraciun" nu exită în lista zeilor din întreaga omenire.

În istoria şi literatura românescă există mai multe ipoteze despre etimologia cuvântului "Crăciun", dar nici una nu răspunde clar şi convingător de unde s-a luat acest cuvânt şi care-i legătura lui cu Naşterea Domnului.

Şi eu sunt împotriva folosirii termenului de "Crăciun", dar cel puţin nu practic pseudo-ştiinţa. Iar în articolul părintelui Ion Munteanu este multă pseudo-ştiinţă. Şi nu bine, mai ales dacă unii rămân atât de convinşi prin lucruri atât de neconvingătoare...

[nikolai]

.

[protosinghel]

Iată şirul ipotezelor: Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, Editura SAECULUM I.O. , București, 2007