E greu pentru mine sa inteleg cum poate Hristos sa fie in totalitate in trup, si in acelasi timp in totalitate (si) in alta parte.
Nu este Hristos, ci Dumnezeu Cuvantul (Ipostaza lui Iisus Hristos). In Hristos putem "distinge" (iertati expresiile cam barbare pentru realitati atat de nobile...) Ipostaza (Cuvantul lui Dumnezeu, a doua Persoana a Sf. Treimi), natura Dumnezeiasca si natura omeneasca. Prin Ipostaza Hristos este Unul, Dumnezeu adevarat si Om adevarat.
Si mai este o problema. Daca Hristos S-a facut si ipostas al firii umane, cum poate El, ca Persoana intreaga (Dumnezeu si om), sa fie in acelasi timp si pe pamant si in cer, atata timp cat un om nu poate fi atotprezent, iar dumnezeirea nu poate fi despartita de umanitate dupa intrupare ? Caci nu putea fi numai dumnezeirea lui atotprezenta, nu ? Caci din cate stiu, firea e impersonala... deci ori Persoana lui intreaga (dumnezeirea si umanitatea) era atotprezenta dupa intrupare, ori nu era. Asta nu inteleg: cum putea Persoana Lui sa fie atotprezenta dupa ce a asumat trup ca al nostru ?
Dar numai Dumnezeirea si ESTE atotprezenta. Putem sa ne imaginam Intruparea ca un fel de "punct" de tangenta intre vesnicie si temporalitate, punct care trece prin Hristos - si anume
prin Ipostasul Lui. Iarasi, prin analogie vulgara, punctul care rezulta din tangentialitatea spre ex. a doua circumferinte,
dupa unire apartine "egal" ambelor realitati. Este fundamentala distinctia intre IPOSTAS si NATURA. In Hristos avem doua naturi dar UN SINGUR Ipostas - cel al lui Dumnezeu Cuvantul. In Hristos nu exista ipostas omenesc (dar exista natura omeneasca, inclusiv suflet cu vointa, ratiune, constiinta...).