FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

cand zicem „induhovnicire” ne referim la domeniul moral, si chiar il excludem pe cel intelectual.

Nu se exclude, este inclus în domeniul moral ca un nucleu. Eu o văd ca pe raportul dintre instruire (dobândirea unor aptitudini) şi educaţie (dobândirea unuor informaţii): de incluziune...

este inclus în domeniul moral ca un nucleu. Eu o văd ca pe raportul dintre instruire (dobândirea unor aptitudini) şi educaţie (dobândirea unuor informaţii): de incluziune...

Foarte buna nuantatrea! Absolut corect.

cand zicem „induhovnicire” ne referim la domeniul moral, si chiar il excludem pe cel intelectual.

Eu când vorbesc de "omul duhovnicesc" depăşesc "omul moral", iar când vorbesc de "omul moral" încă nu-l văd pe "omul duhovnicesc". Propun să ne uităm şi din acest unghi...
Iar cu referire la trihotomism, eu nu-l văd incompatibil cu creştinismul şi Biblia. Ba chiar observ că Biserica are rugăciuni diferite pentru bolile trupeşti, cele sufleteşti şi cele duhovniceşti. Şi asta chiar se bate cap în cap cu "dihotomismul oficial".

Iar cu referire la trihotomism, eu nu-l văd incompatibil cu creştinismul şi Biblia. Ba chiar observ că Biserica are rugăciuni diferite pentru bolile trupeşti, cele sufleteşti şi cele duhovniceşti. Şi asta chiar se bate cap în cap cu "dihotomismul oficial".

Când se referă Biserica la trihotomism se are în vedere faptul că omul este format din suflet-psyche, duh (de viaţă)-pnevma şi trup-sarx (cf. John Breck- Trepte pe calea vieţii), spre deosebire de animale care nu au decât trup si duh de viaţă. Atunci întrebarea ar fi care e diferenţa dintre bolile sufleteşti şi cele duhovniceşti? Ce tratează fiecare dintre acele rugăciuni "diferite"?

Eu nu am în vedere trihotomismul în interpretarea lui John Breck care, după cum se vede, încurcă lucrurile...

Eu când vorbesc de "omul duhovnicesc" depăşesc "omul moral"

Sf. Marcu Ascetul şi Sfântul Maxim Mărturisitorul cer o ridicare a minţii dincolo de raţiunile simple ale lucrurilor, într-o predare a sa însăşi lui Hristos.
Calist Patriarhul: Când mintea vede în Hristos adevărul în chip unitar (trecând peste mulţimea raţiunilor curate ale lucrurilor predate Lui, n.n.) e vremea de a tăcea (Eccl. 3, 7). Căci e vremea în care se bea nectarul dumnezeiesc al bucuriei şi al veseliei duhovniceşti
Din "Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă" - Preotul Profesor Dumitru Stăniloae, B, IBMO, 2005.

Şi dacă sufletul este psyche-ψυχη, de ce problemele sufleteşti sunt altceva decât problemele psihice? Şi de ce psihiatria este o ramură a medicinii ştiinţifice?

Aţi văzut vreo persoană cu probleme ce ţine de psihiatria modernă vindecată cu ajutorul medicamentelor moderne? Nu se obţine decât o ameliorare a simptomelor acestor boli.
Unde este sediul raţiunii, în suflet sau în creier? Oricum nu e lămurită problema: care e diferenţa dintre suflet şi duh dacă e să ne luăm după trihotomismul înfierat de Biserică?

În primul rând trebuie să vedem ce înseamnă "duhul de viaţă" pe care l-a suflat Dumnezeu în faţa omului. Părerile sunt împăţite; se spune că ar fi:
- sufletul (dar aşa ceva nu este cu referire la animale, despre care VT spune că tot au suflet);
- puterea de viaţă a sufletului;
- duhul, care e altceva decât sufletul;
- imprimarea chipului lui Dumnezeu (căci trupul şi sufletul au fost create împreună încă de la început).

Apoi trebuie să ţine cont de 3 tipuri de trihotomism (pe lângă cel descris stângaci de John Breck) şi să vedem despre care vorbeşte Pavel şi despre care vorbeşte Maxim Mărturisitorul: soma-psyche-pneuma şi soma-nous-pneuma (care nedesăvârşit este psyche). Să vedem şi ce înseamnă "trup sufletesc" şi "trup duhovnicesc" la I Corintheni 15.
Nu putem înainta până nu clarificăm terminologia biblică, deşi sunt convins că nu o vom clarifica.

Şi abia în a treia etapă să vedem cine şi în ce măsură are dreptate.

Iar cu privire la psihiatria medicală, pot să vă spun că ştiu mai multe cazuri de tratare medicamentoasă a ceea ce se numeşte "boală psihică". Dacă nu ştiam nici nu ridicam problema. Mai este însă şi o altă problemă: Biserica tot nu-i poate ajuta cu nimic. Ce poate să facă un preot de la ţară în cazul celor alienaţi psihic sau schizofrenici. Ba chiar şi în cazul epilepsiei, a cărei natură şi manifestare este foarte confuză...

- sufletul (dar aşa ceva nu este cu referire la animale, despre care VT spune că tot au suflet);
- puterea de viaţă a sufletului;
- duhul, care e altceva decât sufletul;
- imprimarea chipului lui Dumnezeu (căci trupul şi sufletul au fost create împreună încă de la început).

E asa de neconcludenta clasificarea asta...! Nu inteleg deloc ce este CONCRET „chipul lui Dumnezeu”. Adica mi se pare improprie, denumirea. (Inteleg, totusi ce este „asemanarea”)

- la antroposofi, „duhul de viata! sau „puterea de viata” este ceea ce mentine substantele chimice, materiale, in forma de organism viu.La moarte, cand duhul de viata paraseste trupul, acesta revine la materiile chimice care il compun, si care de aici incolo, lucreaza in virtutea propriilor lor legi, si nu celor ale organismului. Nu mai au forma, nu mai sunt „organizate”. (dispuse ca organism). Si celelalte sunt clasificate, dar am uitat „compozitia”. Totusi „duhul de viata” asta mi se pare si mie ca ar fi.
- sufletul ar fi „intersectia” trupului cu du duhul.
- In fine ce il mai diferentiaza de anumal este „Eul”, si este cel mai important pentru ca este inlocuit de Christos („nu Eu ci Christos in mine”)

Cum este mai mult decat moral si mai putin decat duhovnicesc, va rog frumos? Puteti sa detaliati?

Cum este mai mult decat moral si mai putin decat duhovnicesc, va rog frumos? Puteti sa detaliati?

Om moral poate fi şi un necredincios, pe când om duhovnicesc, doar unul credincios. Moralitatea o avem din fire, pe când urcuşul pe treptele duhovniceşti ale mântuirii este prin conclucare cu Dumnezeu.

E asa de neconcludenta clasificarea asta...! Nu inteleg deloc ce este CONCRET „chipul lui Dumnezeu”. Adica mi se pare improprie, denumirea. (Inteleg, totusi ce este „asemanarea”)

Asemănarea este obiectivul final, pe când "chipul" înseamnă imprimarea calităţilor divine în om. De exemplu, setea după infinit, care dacă e orientată corect şi lucrăm la împlinirea ei, ajungem şi la asemănare. Deci "suflarea duhului de viaţă", chiar în interpretarea Sf. Grigore de Nyssa (dacă nu greşesc) înseamnă întipărirea acestui chip în noi, dar înaintea de asta omul deja era trup şi suflet, care dacă ar fi fost create separat şi unul înaintea altuia, n-ar avea aceeaşi valoare!

Iar cu privire la psihiatria medicală, pot să vă spun că ştiu mai multe cazuri de tratare medicamentoasă a ceea ce se numeşte "boală psihică". Dacă nu ştiam nici nu ridicam problema. Mai este însă şi o altă problemă: Biserica tot nu-i poate ajuta cu nimic. Ce poate să facă un preot de la ţară în cazul celor alienaţi psihic sau schizofrenici. Ba chiar şi în cazul epilepsiei, a cărei natură şi manifestare este foarte confuză...

Aceste boli aşa zis psihice sunt tot nişte boli incurabile ale trupului, cum este de exemplu cancerul, numai că se poate trăi cu aceste boli, nu pun în pericol viaţa biologică; deci se pot trata de către preot prin Sf. Maslu, si aceşti bolnavi se pot vindeca.
Unele boli psihice cum ar fi epilepsia de care aminteaţi sau boala Parkinson ţin de neurologie, unde e vorba despre deficienţe de comunicare la nivelul sinapselor interneuronale, ţine de nişte mediatori chimici şi receptori de la nivelul neuronilor după cum bănuiesc că ştiţi; pentru altele precum schizofrenia încă nu s-au găsit nişte cauze strict corporale. Că unele boli cum ar fi epilepsia s-au pus in corelare cu unele faze ale lunii, asta ar fi din cauza răutăţii diavolului care vrea să înşele prin orice mijloace.

Să vedem şi ce înseamnă "trup sufletesc" şi "trup duhovnicesc" la I Corintheni 15.

Poate ne lămureşte Sf. Ioan. Iată cum tâlcuieşte Sf. Ioan Gura de Aur acest pasaj din 1Tes. 5,23: Şi Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească în chip desăvârşit; şi întregul vostru duh şi suflet şi trup păzească-se fără prihană întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos.
“Ce numeşte el Duh aici? Harul primit, căci dacă călătorim de aici spre cer având faclele aprinse vom intra in cămara cea de nuntă, iară dacă nu le vom avea vom rămânea afară. De aceea şi zice el « întreg Duhul vostru » , căci acela fiind neştirbit şi celelalte rămân intacte. Şi sufletul, zice, şi trupul vostru, căci nici acela nici acesta nu primesc nimic rău in ele. »
Deci ceea ce inţeleg e că duhul îmbracă şi sufletul şi trupul.
Astfel se explică şi versetul 19 de mai sus « Duhul să nu-l stingeţi », deci sunt persoane care au acest duh stins sau nu-l mai au deloc. De aceea nu trebuie să se rupă din context un verset sau două ci trebuie luat în ansamblu tot capitolul chiar.
Asta explică si alte versete, de exemplu din Ps. 113 :

Nu morţii Te vor lăuda pe Tine, Doamne,
nici careva din cei ce se pogoară în iad,
ci noi, cei vii, noi Îl vom binecuvânta pe Domnul
de acum şi până'n veac.

Repetiţia nici morţii (trupurile sufletesti), nici cei din iad (sufletele moarte) chiar asta arată, pe cei fără duh, fie ei în trup sau fără trup. Că pot fi oameni cu suflete moarte, adică fără duh, dar care se mai preumblă în trup pe pământ. Şi la sfârşitul cap. 2 din 1Corinteni când se vorbeşte de om sufletesc (suflet-trup fără duh) şi om duhovnicesc care nu are orice minte ci mintea lui Hristos.
Mă iertaţi dacă v-am supărat cumva.

Când puneţi semnul egalităţii între morţi şi trupurile sufleteşti, chiar credeţi asta? Şi cum demonstraţi că aveţi dreptate? În orice caz dreptate din partea Sf. Pavel nu aşteptaţi, că el vorbeşte despre trupuri sufleteşti vs trupuri duhovniceşti. În ambele cazuri este vorba despre vii...

Când puneţi semnul egalităţii între morţi şi trupurile sufleteşti, chiar credeţi asta? Şi cum demonstraţi că aveţi dreptate? În orice caz dreptate din partea Sf. Pavel nu aşteptaţi, că el vorbeşte despre trupuri sufleteşti vs trupuri duhovniceşti. În ambele cazuri este vorba despre vii...

nu vorbeste psalmul citat de moartea ambelor.. moartea fizica si moartea duhovniceasca?

Nu ar trebui sf euharistie sa vindice si aceste boli psihologice ?

Nu ar trebui sf euharistie sa vindice si aceste boli psihologice ?

Acesta poate fi doar un efect secundar. Euharistia se dă "spre iertarea păcatelor, spre viaţa de veci" şi mai ales spre realizarea Bisericii.

E asa de neconcludenta clasificarea asta...! Nu inteleg deloc ce este CONCRET „chipul lui Dumnezeu”. Adica mi se pare improprie, denumirea. (Inteleg, totusi ce este „asemanarea”)

Asemănarea este obiectivul final, pe când "chipul" înseamnă imprimarea calităţilor divine în om. De exemplu, setea după infinit, care dacă e orientată corect şi lucrăm la împlinirea ei, ajungem şi la asemănare. Deci "suflarea duhului de viaţă", chiar în interpretarea Sf. Grigore de Nyssa (dacă nu greşesc) înseamnă întipărirea acestui chip în noi, dar înaintea de asta omul deja era trup şi suflet, care dacă ar fi fost create separat şi unul înaintea altuia, n-ar avea aceeaşi valoare!

pentru mine chipul lui Dumnezeu inseamna esenta divina plasmuita in fiecare om.. asemanarea calitatile divine care nu le are orice om, dar care sunt subserviente omului.

care e diferenta dintre duhovnicesc si moral?

moral nu este si duhovnicesc?

pot fi despartite cele doua?

Nu ar trebui sf euharistie sa vindice si aceste boli psihologice ?

Acesta poate fi doar un efect secundar. Euharistia se dă "spre iertarea păcatelor, spre viaţa de veci" şi mai ales spre realizarea Bisericii.

Si nu e pacatul dpdv ortodox o boala spirituala?Aceste boli psihologice nu sunt si ele boli spirituale?

de ce ingerii sunt duhuri, ce esenta/constitutie au duhurile si ce constitutie are sufletul ?