Prin fapta, prin traire, ca e mai greu de falsificat. Cu gura e simplu: te blindezi cu citate si incepi recitarea. Dar adeseori suna fals, caci se simte imediat diferenta intre ceea ce spun citatele si ce atitudine are cel ce le flutura. Dar la moda este acum fluturarea citatelor. E o modalitate mai simpla si gadila si mandria noastra de "cunoscatori" in ale teologiei. Domnul Hristos cand a trimis apostolii sa marturiseasca credinta, pai acestia o si traiau, si nu numai ca o si traiau dar li s-a dat si har si putere de sus pentru propovaduire. Apostolii nu s-au dus la recitat, nu faceau copy-paste, ci Duhul le insufla ce trebuie sa spuna si cum sa spuna si cui sa spuna si cat sa spuna. Dar marturia cea mai puternica era tot viata lor traita in credinta. Caci oricat de mesteri ar fi fost in cuvinte, daca ceea ce spuneau nu se reflecta in viata lor, efectul ar fi fost invers, de indepartare. Oamenii ar fi spus: "Pai, voi veniti sa ne spuneti cuvinte frumoase dar pe care voi nu le traiti?".Prin ce modalităţi am putea să-L mărturisim pe Hristos în prezent, văzând că atât de mulţi nu-şi mai pun problema mîntuirii sufletului, ci se ţin de nişte tradiţii, mergînd doar de 2 - 3 ori pe an la biserică poate şi mai rar, făcându-şi chipurile "datoria" de creştin?
Avînd în prezent libertatea de a merge la biserică fără a fi persecutaţi ( aşa cum pătimeau creştinii în trecut,), ori acum nu se mai întîmplă lucrurile acelea groaznice, cum putem înţelege în zilele noastre cuvintelele apostolului care zice: " Încă nu v-aţi împotrivit păcatului până la sânge".
Înapoi la “DOGMATICĂ şi CATEHISM”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 28 vizitatori
|
|
|
|
|
|
