Despre trup, suflet si duh

Apologetică, Bioetică, Teologie şi ştiinţă, Filosofie religioasă
esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica
Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde esenin » 18 Iul 2008, 10:47

(cred ca o sa devina un singur topic)

Mult timp ptr catolici, de pilda, omul era bipartit: "trup si suflet". La noi (din cate stiu eu) aveam si "duhul", Dupa 1989 a aparut la noi si "spiritul", pe langa duh. (dar se pare ca sunt lucruri diferite). Cum e structurat omul? care parte din el este "dupa chipul si asemanarea"? Impartim trupul cu primatele (in mare masura). Dar sufletul ? Dar spiritul (duhul)?. Impartim materia care ne compune cu toata natura, inclusiv cu pietrele. Dar (presupun) ca fierul din noi (d.ex) este "induhovnicit". ce inseamna asta ?

Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:

Re: Apologetica - Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde Ioan Cr » 18 Iul 2008, 19:25

Mult timp ptr catolici, de pilda, omul era bipartit: "trup si suflet". La noi (din cate stiu eu) aveam si "duhul", Dupa 1989 a aparut la noi si "spiritul", pe langa duh. (dar se pare ca sunt lucruri diferite). Cum e structurat omul?
Trihotomia nu este o invatatura Ortodoxa. Omul a fost creat cu trup si suflet, trupul fiind luat din "pamant", iar sufletul - direct de la Dumnezeu (spre deosebire de animale, care si ele au suflet - sau "suflare de viata", dar nu prin creare nemijlocita, nu printr-un act divin deosebit).

Spiritul (sinonim cu "duhul" - care este traducerea slavona a latinescului "spiritus" sau a grecescului "pneuma") nu este decat partea cea mai fina, mai pura, mai inalta a sufletului - unde se "localizeaza" mintea, cea care ne face fiinte rationale, inteligente, libere, dupa "chipul" lui Dumnezeu.
care parte din el este "dupa chipul si asemanarea"?
"Chipul" lui Dumnezeu in noi este mintea noastra. Exista si opinii ca trupul nostru ar fi si el un "chip" al trupului lui Hristos (cu tot paradoxul implicit).

"Asemanarea" lui Dumnezeu este ceea spre ce suntem chemati - desavarsirea virtutilor, sfintenia, indumnezeirea dupa har. Primii oameni au fost inocenti, pentru ca toata creatia lui Dumnezeu a fost "buna", dar nu au avut "asemanarea" cu Dumnezeu, pentru ca nu si-au exersat inca vointa, singura prin care un merit poate fi numit virtute si singura prin care putem coopera cu Dumnezeu (prin iubire) si deci creste in sfintenie si in har.
Dar (presupun) ca fierul din noi (d.ex) este "induhovnicit". ce inseamna asta ?
Asta inseamna ca invatatura crestina despre suflet si trup nu a fost niciodata un dualism cartezian. Exista o unire tainica intre parti si nu delimitare "matematica". Omul este trup si suflet - altfel nu este om. (inclusiv cei adormiti - nu sunt deplin oameni pana la invierea si "re-imbracare" in trupuri).
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:

Re: Apologetica - Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde Ioan Cr » 28 Iul 2008, 14:22

nu ati putea sa-mi dati o trimitere, eventual un link catre rationamentul sfantului ?
Sf. Ioan Damaschin - "Dogmatica"

Multumesc, sunteti foarte amabil. Pacat ca lumea virtuala nu ne permite mai mult decat "atat".

Putem sa deschidem un alt subiect, cu subtemele pe care le-am atins pe parcurs. :)

Cele bune!
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Apologetica - Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde esenin » 28 Iul 2008, 16:03

Merci frumos. dati-mi un pic de timp sa inteleg ce zice Sf.Ioan Damaschinul in chestie. Revin peste cateva zile.

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Apologetica - Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde esenin » 29 Iul 2008, 19:52

Remarcabil Sf. Ioan damaschinul !. Prea devreme sa ma pronunt, dar:
E prima data cand reusesc sa citesc o carte ortodoxa. (Citit cap 7-13, in cautarea bihotomiei; dar o sa iau una pe hartie, nu pot sa citesc cum trebuie pe calculator). Am mai facut tentative cu "filocalia" dar e asa un amestec indigest, ba mediocru, ba stralucitor, ca am abandonat-o.
Dar Ion damaschimul e chiar un foarte fin ganditor, ba un pic de post-platonism, ba un pic de plotin, (in fine...referinte mele care nu sunt nici filosof, nici teolog, se poate sa gresesc). O sa continui sa studiez asta. Cel mai surprinzator este ca e si un pic de...steiner inainte de cadere, de "antroposofie". foarte interesant.

Ce mi se pare vizibil acuma, dupa 6 capitole, este ca el crede ca axul omului este gandirea. Ceea ce mi se pare absolut just.
Foarte justa ideea ca gandirea este perceptie a lumii spirituale. Par sa fie contradictii in ideea despre imaginatie (iar la prima vedere)

Eu cautam justificare ptr bipartitie. Nu ofera una explicita, dar se poate deduce una. Ptr mine nu e "adjudecat". Adica nu pot sa o accept doar pentru frumusetea RESTULUI cartii. Nu e bine totusi ca-l tratati ca pe un fel de Aristotel: "daca a spus-o, atunci ASA este". In fine, e mare pacat ca nu se simte sursa asta de calitate BUNA in ortodoxia ambianta. (Se simte chiar negarea ei, din cand in cand. Trist).

Exista undeva niste grafice, niste desene cu structura lumii spirituale si a omului la Ioan damaschinul ? M-ar interesa.

Revin maine cu alta tema
Numai bine !

Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:

Re: Apologetica - Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde Ioan Cr » 30 Iul 2008, 10:54

Eu cautam justificare ptr bipartitie. Nu ofera una explicita, dar se poate deduce una. Ptr mine nu e "adjudecat". Adica nu pot sa o accept doar pentru frumusetea RESTULUI cartii. Nu e bine totusi ca-l tratati ca pe un fel de Aristotel: "daca a spus-o, atunci ASA este".
"Sufletul este o substanţă vie, simplă, necorporală, prin natura sa, invizibilă ochilor trupeşti, nemuritoare, raţională, spirituală, fără de formă; se serveşte de un corp organic şi îi dă acestuia puterea de viaţă, de creştere, de simţire şi de naştere. Nu are un spirit deosebit de el, ci spiritul său este partea cea mai curată a lui. Căci ceea ce este ochiul în trup, aceea este spiritul în suflet. Sufletul este liber, voliţional, activ, schimbător, adică schimbător prin voinţă pentru că este zidit. Pe toate acestea le-a primit în chip natural, prin harul celui care l-a creat, prin care a primit [i existenţa precum şi de a exista prin fire în acest chip.

Pe cele necorporale şi nevăzute şi fără de formă le înţelegem în două feluri. Pe unele le înţelegem că au aceste însuşiri în virtutea fiinţei lor, iar pe altele în virtutea harului. Unele există cu aceste însuşiri prin natura lor, iar altele în comparaţie cu grosolănia materiei. Dumnezeu are aceste însuşiri prin fire; îngerii, însă, demonii şi sufletele se spune că sunt necorporali prin har şi în comparaţie cu grosolănia materiei."

"Iar cînd zic incorporală o pun în comparaţie cu grosolănia materiei, căci numai Dumnezeirea este cu adevărat imaterială şi necorporală."

"Dumnezeu a făcut pe om...pământesc şi ceresc, vremelnic şi nemuritor, văzut şi spiritual, la mijloc între măreţie şi smerenie, acelaşi şi duh şi trup; duh, din pricina harului, iar trup din pricina mândriei; duh, ca să rămână şi să laude pe binefăcător, trup ca să sufere şi prin suferinţă să-şi amintească şi să se instruiască când se mândreşte cu măreţia."

(CARTEA II, Cap. XII Despre om)

"Duhul are mai multe sensuri, înseamnă, în primul loc, Sfântul Duh. Şi puterile Sfintului Duh se numesc duhuri. Duh se numeşte şi îngerul cel bun; duh şi demonul; duh şi sufletul. Sunt cazuri când şi mintea se numeşte duh. Duh este şi vântul; duh şi aerul."

(CARTEA I, Cap. XIII)
In fine, e mare pacat ca nu se simte sursa asta de calitate BUNA in ortodoxia ambianta. (Se simte chiar negarea ei, din cand in cand. Trist).
De acord. Pe Sf. Parinti trebuie sa-i cinstim inclusiv prin lectura operelor lor. Adevărata ORTODOXIE sta in Sf. Traditie, care este intai de toate o traire IN BISERICA, adica in comunitatea credinciosilor din toate timpurile si locurile, comunitate prin partasia buzelor, a inimii si a mintii.
Exista undeva niste grafice, niste desene cu structura lumii spirituale si a omului la Ioan damaschinul ? M-ar interesa.
Nu cunosc.

Daca doriti si alte referinte la subiect, cautati la Sf. Grigore de Nyssa lucrarea "Despre om", unde staruie anume pe aspectul discursiv, pe argumentare logica a Revelatiei. (va pot trimite la sursa in l. engleza, daca doriti)
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Apologetica - Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde esenin » 30 Iul 2008, 13:45

gasit in franceza pe un site catolic:

http://jesusmarie.free.fr/gregoire_de_nysse.html

care dintre ele ? "La Création de l'homme" ?

O sa ma opresc ptr un timp vreau sa le citesc, multumesc ptr indrumare.
(Remarcati ca "aerul" are 3 dimensiuni. E adevarat, in evul mediu nu avea).

Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:

Re: Apologetica - Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde Ioan Cr » 30 Iul 2008, 17:13

care dintre ele ? "La Création de l'homme" ?
Exact!

Lectura placuta. :)
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Apologetica - Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde esenin » 26 Aug 2008, 09:44

re-bonjour tous,

Ioan Cr,

Parcurs incet cartea Sfantului Ioan damaschinul, dar din nefericire nu se poate trage o concluzie clara in chestia bi-tri-hotomiei ptr ca sfantul nu argumenteaza. doar afirma. Se poate, bineinteles, construi o (mai multe) ipoteze pe baza a ceea ce spune, pot construi argumente pro si contra dar nimic nu autorizeaza pe nimeni sa gandeasca in numele lui. (al sfantului). In cele din urma acceptarea sau nu a pozitiei lui lui e tot chestiune de credinta. Trebuie deja sa crezi ca sa.... crezi.
Ramane insa ptr mine un ganditor bun si deschis.
(daca doriti, bineinteles, va pot expune propriile ganduri PE MARGINEA ideii lui Ioan damaschinul, caci pe ALE LUI nu ni le spune, ne spune doar concluzia lor)
Ultima oară modificat 08 Sep 2008, 23:51 de către Ioan Cr, modificat 1 dată în total.
Motiv: Subiectul nou transferat pe topicul "Apologetica: Libertate si constrangere"

Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:

Apologetica: Despre suflet, trup si duh - II

Mesaj necititde Ioan Cr » 08 Sep 2008, 23:30

...o mentiune ca pana in anul cutare biserica avea in vedere omul tripartit (trup suflet spirit), dar ca a renuntat la trihotomie pentru bihotomie. Poate ca stiti mai multe. M-ar interesa sa stiu din ce motive si-a schimbat ideea.
In "Teologia Dogmatica", manual pentru seminarii, se mentioneaza erezia trihotomismului promovata in special de Apolinarie (inspirat si de platonism, desigur) ca opusa dihotomismului antropologic crestin asa cum il aflam in Sf. Scriptura si la Sf. Parinti. La Sf. Ioan Damaschin citim acelasi lucru la capitolul despre om si in alte locuri.

Va rog, totusi, sa gasiti sursa si sa aduceti si ceva date istorice concrete (nume, sinod, anul etc).
Despre tri-bihhotomie linkul:
http://articles.gourt.com/fr/Homo%20Sapiens.
Intrebarea mea era "de ce au renuntat la trichotomie?". Nu trebuie sq intelegeti cq refuz o sursa ptr cq este ortodoxa ! Nu refuz niciuna, cata vreme o inteleg. Daca insa DOAR imi impune o refuz. Cand mentionati "sf. Ioan Damaschinul a spus ca...." celor mai multi oameni asta nu le spune nimic. Nici mie. Daca as sti de ce spune sfantul acel lucru, ce argumente are, da, asta ar insemna ceva. Dar cu ortodoxia nu am ceva special, cum nu am nici cu islamul de pilda.
Iata textul citat, banuiesc:
Dans l'Antiquité, on disait que l'homme était composé d'un corps, d'une âme et d'un esprit. Au cours du 8e concile de Constantinople en 869 (Contantinople IV), Il a été décrété la suppression de l'esprit dans le 11e canon, l'âme comportant désormais une parie spirituelle. C'est de cette époque que date la confusion entre âme et esprit. Auparavant, on associait l'esprit à la pensée et l'âme au sentiment. La trichotomie (corps, âme et esprit) a été bannie au profit de la dichotomie (corps et âme). On est donc passé d'une vision équilibrée de l'homme (l'âme équilibre et harmonise le conlit entre le corps et l'esprit) à une vision dualiste (le corps s'oppose à l'âme ou l'esprit). De nos jours, on ne considère plus que le corps de l'homme.
Uite ca aici e momentul cand trebuie sa invoc iarasi autoritatea bisericeasca: in Ortodoxie Sinodul acesta NU este si nici nu a fost niciodata recunoscut, chiar a fost ANULAT 10 ani mai tarziu, in 879/80, sub Sf. Patriarh Fotie. Insa biserica apuseana de prin sec. XI a preferat sa faca referinta anume la acela dintai (869) ca al 8-lea Sinod Ecumenic, din motive bine intemeiate (de "politica" bisericeasca, mai exact).

Banuiesc ca anularea acestui sinod conteaza pentru argumentarea mea tot atat de mult ca si autoritatea Sf. Ioan Damaschin. Totusi, daca reprezint ORTODOXIA, va rog sa faceti cel putin o diferenta confesionala minima, intrucat e hotaratoare.

Apropos, Sf. Ioan Damaschin a trait cu doua secole inainte de acest sinod, iar expunerea sa dogmatica a devenit un etalon neintrecut pana azi tocmai pentru ORTODOXIA sa.

(daca insistati, putem rationa, cum ziceam, ca sa nu ne luati drept fanatici orbi care cred si nu vor/se tem sa cercetze)
Ar trebui sa inteleg bazele ideilor dumneavoastra inainte. In ce ma priveste mie mi se pare ca ar trebui sa intelegeti ce e aia "principiul" a ceva, peste sau alta, ca nu mai trebuie lamurit, dar iata ca trebuie. (Desi "LEGE a ceva"- a conopidei- pare sa fie acceptata, e acelasi lucru). Cred ca dam sensuri diferite cuvintelor.....etc.
Si eu cred asta (dar nu e problema atata timp cat amandoi o constientizam).

Va rog sa intelegi pozitia mea, care intai de toate este (incearca sa fie, cel putin) una de apologetica - deci de aparare a credintei mele, si nu doar a mele, ci a comunitatii careia ii apartin. De aceea cred ca e normal sa apelez la autoritati "interne", pentru ca Dvs. sa aveti o schita asupra felului cum vedem noi lucrurile, cum le gandim, ca sa ne puteti recunoaste ca grup, ca mentalitate si ca viziune alternativa.

Uneori (si dvs. pare sa nu sesizati aceasta), ma furisez in cealalta "tabara", si scot dovezi si cladesc argumente in stilul acceptat pe "terenul" ei propriu: daca e stiinta - strict stiintific, daca e filozofie - strict filozofic etc. Este metoda "reducerii la absurd", care o practicati minunat si dvs.
Dar raspundeti va rog frumos la problema, adica nu-mi spuneti ca cutare lucru a fost declarat erezie de cutare sfant, ptr ca mie (si celor mai multi oqmeni) nu imi spune nimic acest lucru, fiind eu insumi un "eretic". Daca vreti ca acela sa devina autoritate si pentru mine tineti cont ca in "autoritate" e "autor" ca eu trebuie sa recunosc ca sfantul X este un pic si "autorul" meu; ca ceva din el devine al meu. Altfel eu refuz orice autoritate care IMPUNE, a priori. Accept insa autoritatea care pune o caramida la constructia mea.
:) Cred ca aveti dreptate. A fost nevoia mea de a cauta explicatii la Sfinti, ca sa raman in Ortodoxie. Cel putin am refutat opinia ca Biserica ar fi fost candva trihotomista, abandonandu-si ulterior pozitia in favoarea dihotomismului.

"De ce"-ul inca mai este, e drept. Dar la urma se reduce si el la credinta, pentru ca afirmand ca Dumnezeu l-a facut pe om "din trup, care se va intoarce in pamantul din care a fost luat si din suflet, care se va intoarce la Dumnezeu, Care l-a dat" (Eccleziast)" presupune convingerea a priori ca aceasta Revelatie este singurul Adevar si ca de la el se porneste si la el se ajunge.

Daca doriti sa dezvoltam o explicatie rationala si elaborata - voi incerca cu placere, precizand insa ca voi apela la idei personale si sa nu le luati ca exprimand dogme Ortodoxe.
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

anastasys
Mesaje:82
Membru din:17 Aug 2012, 16:50
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicina (profesie), carti, pelerinaje

Re: Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde anastasys » 14 Noi 2013, 19:05

Concluzia falsă că omul ar fi trihotomic vine si din faptul că Sf. Părinţi, de multe ori, au făcut referire la duh gândindu-se şi referindu-se de fapt la suflet, dar vrând să arate, să atragă atenţia asupra părţii fine a sufletului. Nici la Sf. Maxim Mărturisitorul (pe forum scrisese cineva despre asta, dar nu mai ştiu unde anume) nu am găsit despre trihotomie. Şi nici Epifanovici nu a menţionat în lucrarea sa despre opera Sf. Maxim, cea mai comprimată posibil găsită până acum, ceva legat de trihotomie.
O altă confuzie ar fi că în Sf. Scriptură se vorbeşte de duh (suflare) de viaţă, care se referă, bănuiesc şi la animale; şi la plante, după unii.

Constantinos

Re: Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde Constantinos » 15 Noi 2013, 09:15

" Omul este în chip minunat alcătuit din trup, suflet şi duh. Duhul este motorul şi stăpânul întregii fiinţe a omului. Aşa precum este duhul, la fel vor fi şi mişcările sufletului şi ale trupului. Aşa cum e duhul, la fel este şi omul. Duhul mişcă sufletul, iar sufletul mişcă trupul. „Duhul este cel ce dă viaţă; trupul nu foloseşte la nimic” (Ioan 6:63). Chiar şi cetele îngereşti din împărăţia cerurilor vieţuiesc şi sunt puse în mişcare doar de Duhul lui Dumnezeu. Din acel Duh izvorăsc pentru noi, îngerii, patru izvoare ale harului: adevărul, dragostea, viaţa şi bucuria. Tot în acelaşi chip strămoşul neamului tău a vieţuit şi a fost pus în mişcare de Duhul lui Dumnezeu, ca şi noi îngerii. Când, însă, el s-a despărţit nesăbuit de credincioasa şi de cereasca Dragoste, s-a petrecut într-însul o transformare capitală ."
" Transformarea fundamentală constă în aceasta: Creatorul înfruntat a retras Sfântul Său Duh de la om şi l-a lăsat pe om singur cu sufletul său creat şi duhul natural. Cu acest duh natural, care este creat şi nu inspirat de Dumnezeu, omul căzut a fost osândit „ca să-şi mănânce pâinea în sudoarea feţei sale” (Facerea 3:19), precum furnicile, albinele şi fiarele. În acest fel omul a coborât pe treapta animalului, stăpânul a devenit asemenea slujitorilor săi, împăratul a devenit egalul supuşilor săi. Omul-dumnezeu a devenit omul-animal. Dar aceasta nu este latura cea mai rea. Căci animalele sunt în starea lor proprie minunate şi frumos alcătuite. Partea cea mai rea este faptul că acel om repede s-a prăbuşit în starea de om demon din propria sa voie liberă.
Din propria sa voie liberă, după ce s-a lepădat de Sfântul Duh pentru a deveni un vas necurat, el a lepădat şi duhul său natural creat şi primit întru sine un al treilea duh – duhul cel necurat, duhul lepădării de Dumnezeu şi al luptei împotriva lui Dumnezeu, duhul îngerilor iadului. Fiindcă atunci cand omul a pierdut Sfântul Duh, el a fost aşezat la răscruce de drumuri, acolo unde duhul său natural se află sub control şi unde se întâlnesc două duhuri contrarii: duhul luminii şi duhul întuneriului, Duhul lui Dumnezeu şi duhul iadului. La această răscruce de drumuri, acolo unde duhul natural se află sub control şi unde se bat două duhuri contrarii, mulţi oameni îşi întorc faţa de către duhul întunericului şi al morţii, în vreme ce doar câţiva îşi întorc faţa catre Dumnezeu. Acestora din urmă bunul Dumnezu le-a dăruit din nou Duhul Său Cel Sfânt. Aceştia sunt acei uimitori oameni drepţi cărora le-a fost dăruită făgăduinţa şi mântuirea proorocită. Aşa precum aceasta le-a fost dăruită lor, la fel le va fi dăruită printr-înşii fiecărei noi generaţii a omenirii, atâta vreme cât aceasta va rămâne la răscruce cu faţa întoarsă spre Dumnezeul vieţii. Timp de mii de ani ei au fost singurii oameni- dumnezei în mijlocul oamenilor-animale şi, ceea ce este mai rău, a oamenilor-demoni. Ei au fost numiţi dumnezei şi fii ai lui Dumnezeu, nu din pricina trupului lor muritor sau al sufletului şi duhului lor natural, ci datorită Sfântului Duh al lui Dumnezeu, Care li s-a dăruit din nou şi datorită faptului că la răscrucea de drumuri a duhurilor lor, faţa lor s-a întors, cu credinţă şi cu evlavie către Sfântul Duh al lui Dumnezeu. Datorită acestui lucru Dumnezeu a suflat Duhul Său de la Sine într-înşii şi în felul acesta ei s-au învrednicit a fi numiţi dumnezei şi fii ai lui Dumnezeu. Deoarece tot ceea ce Prea Bunul nostru Creator le dă creaturilor Sale, El fie că dăruieşte din ceea ce este al Său, fie de la Sine Însuşi. Atunci când El dă lumină, ploaie, recolte bogate, sănătate, succes sau cunoaşterea naturii – El dăruieşte din ceea ce este al Său; cu alte cuvinte, El dăruieşte ceva creat de El, ceva ce este al Său, dar nu El Însuşi. Atunci când El dăruieşte Duhul Său Cel Sfânt, însă, El Se dăruieşte pe Sine. Aceasta este trăsătura dumnezeieştii, desăvârşitei Iubiri, de a dărui nu numai ce este al Său, dar chiar şi pe Sine. Prin urmare să ştii, o, cinstitorule de Dumnezeu că există trei feluri de duhuri: Sfântul Duh al lui Dumnezeu, duhul natural şi duhul demonilor. Îţi repet: aşa cum este duhul dinlăuntrul omului, la fel este şi omul. Trei fraţi cu trei duhuri felurite sunt astfel tot atât de departe unul de altul precum sunt cele trei împărăţii: împărăţia cerului, cea a pământului şi cea a iadului. Prin urmare este cu putinţă să evaluăm un om exact după duhul care se află într-însul. Fiindcă duhul este cel ce pune în mişcare sufletul şi trupul. Toate cugetele, dorinţele şi simţămintele sufletului, oarecum şi faptele trupului, depind cu totul de duhul ce se află înlăuntrul omului. Având această cunoaştere cu privire la duh intră acum ca şi cu o cheie în cămările sufletului omenesc. Aşa cum este duhul, tot astfel este şi sufletul. Sufletul nu este tot atât de simplu ca duhul. El are trei puteri: intelectul, latura emoţională şi activitatea. "
Extras din Taina si semnificatia bataliei de la Kosovo , se poate cauta pe internet asa : Sfântul Mare Mucenic Lazăr al sârbilor (doc) .
Cam asa stia si Sfantul Luca al Crimeii de a scris : Puterea inimii. Duh , suflet , trup .
Negresit ca Sfintii Parinti de la sinodul ecumenic au insistat pe dihotomism pentru a combate o anumita erezie provenita din schizofrenie. In acea erezie se spunea ca duhurile omenesti pot fi vazute si arata ca niste sfere colorate de lumina .
Aceste relatari sunt chiar actuale , in scrierile Fericitului Ilie vazatorul de Dumnezeu, " ucenic " fiindu-i Pr. Octavian Piciorus .

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde esenin » 15 Noi 2013, 22:33

anumita erezie provenita din schizofrenie. ...

stia cineva pe vremea aia de schizofrenie? Pe de alta parte, in revelatiile pe care le avem relatatate (nu de catre schizofrenici!) intra foarte bine si bilele colorate, nu ?

Constantinos

Re: Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde Constantinos » 16 Noi 2013, 14:54

Probabil ca unii dintre sfinti faceau diferenta dintre oamenii nebuni , cei posedati si cei care le aveau pe amandoua , boli mintale si draci .
Stiu ca unii si-au vazut trupul cu ajutorul sufletului care iesise , citisem despre cazuri rare ale unor sfinti care intr-o rugaciune adanca si-au vazut propriul suflet . Despre cineva care sa-si vada propriul duh ca si cum ar fi afara de el nu am auzit , poate ar fi posibil daca i-ar trimite cumva Dumnezeu imagini despre cum vede El acel duh al sfantului dar nu stiu daca intra la vre-o cunoastere permisa .

anastasys
Mesaje:82
Membru din:17 Aug 2012, 16:50
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicina (profesie), carti, pelerinaje

Re: Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde anastasys » 16 Noi 2013, 22:08

Cam asa stia si Sfantul Luca al Crimeii de a scris : Puterea inimii. Duh , suflet , trup .
Spunea bine Sf. Grigorie Palama într-o scrisoare catre monahia Xenia că-i vine greu sa se apuce de scris întrucât îi sunt răstălmăcite cuvintele (sfântul se referea la eretici acolo). Poate aşa ar fi spus şi Sf. Luca. Din păcate ar fi bine să putem comunica într-un fel cu sfinţii să ne zică ce au vrut să ne transmită de fapt.
Am acea carte şi chiar am citit-o, dar trebuie avut în vedere că Sf. Luca se adresa unor oameni dintr-o perioadă tulbure a URSS-ului, care nu credeau deloc in existenţa sufletului şi nu cred că se gândea la fineţuri când a scris-o, poate de aceea i-au scăpat unele lucruri sau nu le ştia. Sf. Luca nu era specialist în antropologie, ci în chirurgie. În cartea sa autobiografică scrie la un moment dat cum se ruga Domnului să-i ierte păcatele, dacă a greşit scriind acele tratate despre chirurgie aseptică, şi a primit răspuns că nu pentru acelea trebuie să se căiască. Acum nu stiu dacă a scris Puterea inimii înainte de acest răspuns şi pentru aceasta trebuia să se căiască.
(O părere personală acum: mă aşteptam la altceva când am achiziţionat această carte. Recunosc că am răsfoit-o repede după primele pagini citite.)

Mă întorc la Sf. Grigorie Palama. Acesta în disputele cu Varlaam a scris două serii de Triade ca răspuns la tratatele omonime a lui Varlaam. Într-una din aceste lucrări sfântul Grigorie explică modul cum mintea trebuie să revină în inimă acolo unde îi este locul. Sf. Grigorie face acolo o împărţire a sufletului in esenţă şi energii (puteri). În a doua serie de Triade (pe care o găsiţi de citit în Filocalia 7) explică despre rugăciune şi cum e necesar să participe la ea energiile comune ale sufletului şi trupului, că noi trebuie să transfigurăm energiile comune sufletului şi trupului pentru a ajunge la unirea cu Dumnezeu. Toate aceste lucruri sunt foarte importante pentru noi când ne rugăm ca să intelegem cum ne rugăm, şi sfântul le explică foarte clar, şi multe alte lucruri explică acolo.
(Dacă aveţi timp citiţi-le pe toate. Sunt extrem de lămuritoare.)

Bănuiesc că la aceste energii comune sufletului şi trupului faceţi referire, Sf. Luca şi dvs. (si cartea aceea despre Kosovo) când vorbiţi despre duh.

Constantinos

Re: Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde Constantinos » 17 Noi 2013, 16:22

Confuzia este inca mare in mintea mea deoarece unii prefera denumirea de suflet , altii de duh . Sfantul Luca al Crimeii :
" Însă noi aceasta şi spunem, că, în timpul vieţii, duhul şi sufletul omului sunt unite într-o singură formă, care poate fi simplu numită suflet . " , iar dupa ce s-a despartit de trup mi se pare ca prefera : „Şi a propovăduit şi duhurilor (nu sufletelor!) ţinute în închisoare” (1 Petru3, 19).„...şi de duhurile drepţilor celor desăvârşiţi” (Evrei 12, 23).„Şi duhul ei (al fiicei lui Iair) s-a întors şi a înviat îndată” (Luca 8, 55).„În mâinile Tale îmi voi da duhul meu” (Psalmi 30, 5).„Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul Meu. Şi acestea zicând, Şi-a dat duhul” (Luca 23, 46).„Doamne, Iisuse, primeşte duhul meu!” (Faptele apostolilor 7, 59)
Sfantul Maxim Marturisitorul , PSB :" Ce înseamnă: «Luaţi psalmul şi daţi timpanul; harfa cea dulce cu chitara?»
Răspuns
Luaţi învăţătura dumnezeiască şi daţi făptuirea virtuoasă prin mortificarea trupului. Iar «harfa cea dulce cu chitara» este duhul şi sufletul, precum timpanul este trupul ."

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde esenin » 17 Noi 2013, 21:48

Aveti, chiar in Apocalipsa, revelatii in aceasta forma (de sfera colorata).....nu cred că e vorba de trupuri....ci de „rouach” (duhul datator de viata din Geneza) si de „spirit”. Au existat tentative stiintifice de evidentiere a „rouach”, si exista practici, (in agricultura) care stiu sa puna in evidenta, „forma” (geometrica) a „rouach”-ului. (Stiu din contactul meu cu antroposofia). Sunt cunoscute in tehnologia producerii vinului. Se poate vedea cand un produs vegetal moare. De pilda cand trece prin fata razei laserului de la casa de marcat de la supermarket, moare.
Aparent doar atat se poate vedea, cu ochii trupesti (plus manipularea stiintifica). Despre restul...nu putem baga mana in foc, dupa mine.
Ce vreau sa spun cu asta este ca ceea ce putem verifica stiintific este DOAR dihotomia. Practic, trihotomia nu se poate decat deduce. din scrieri.

anastasys
Mesaje:82
Membru din:17 Aug 2012, 16:50
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicina (profesie), carti, pelerinaje

Re: Despre trup, suflet si duh

Mesaj necititde anastasys » 23 Noi 2013, 20:22

As fi pus altfel titlul topicului, adica:
Omul - suflet si trup, induhovnicit prin lucrarea Duhului
Aveti, chiar in Apocalipsa, revelatii in aceasta forma (de sfera colorata).....nu cred că e vorba de trupuri....ci de „rouach” (duhul datator de viata din Geneza) si de „spirit”. Au existat tentative stiintifice de evidentiere a „rouach”, si exista practici, (in agricultura) care stiu sa puna in evidenta, „forma” (geometrica) a „rouach”-ului. (Stiu din contactul meu cu antroposofia). Sunt cunoscute in tehnologia producerii vinului. Se poate vedea cand un produs vegetal moare. De pilda cand trece prin fata razei laserului de la casa de marcat de la supermarket, moare.
Aparent doar atat se poate vedea, cu ochii trupesti (plus manipularea stiintifica).
Referitor la sfere, chiar Evdokimov spune ceva legat de ele. Citez: “Psihicul si trupescul exista unul in altul, dar fiecare este condus de legile proprii, pe cand elementul spiritual nu formeaza o a treia sfera sau al treilea etaj al structurii omenesti ci este principiul care se exprima prin psihic si prin trupesc si le spiritualizeaza.“ Evdokimov, Ortodoxia, pag. 71.
Tot Evdokimov zice ca duhul e cel care face distinctia ontologica intre un botezat (credincios) si un necredincios, ceea ce arata clar ca duhul e parte din suflet.
Aveti, chiar in Apocalipsa:
Revelation 3:1-2 Iar îngerului Bisericii din Sardes scrie-i: Acestea zice Cel ce are cele şapte duhuri ale lui Dumnezeu şi cele şapte stele: Ştiu faptele tale, că ai nume, că trăieşti, dar eşti mort. Priveghează şi întăreşte ce a mai rămas şi era să moară. Căci n-am găsit faptele tale depline înaintea Dumnezeului Meu.
Este ca se refera la duhul de care spunea si Sf. Ap. Pavel sa nu-l stingem?

Hai sa lamurim o data ca ruah (ebr.) este pnevma (gr.) sau spiritus (lt.), ca sa nu tot jonglam cu termenii. Nu se poate vorbi de pnevma in cazul plantelor, sub nici o forma.
Problema se pune deoarece sufletul uman este mult mai complex decat credem.
Sf. Maxim Marturisitorul a preluat impartirea aristotelica in suflete rationale, nerationale si vegetative, ultimele doua corespunzand animalelor si plantelor. Omul se impartaseste de toate acestea trei, adica de cel rational-intelectual, sensibil si nutritiv.
Nu stiu daca se poate demonstra stiintific existenta duhului, ci doar prin deductie presupun. Ce vreau sa zic: acum cativa ani intr-un pelerinaj in Ucraina ghidul de la Lavra Pesterilor din Kiev ne povestea cum comunistii au vrut sa mute toate sfintele moaste din Pesteri, si sunt peste o suta de racle. Au incarcat camioanele si cand sa plece nu pornea nici un motor. Au incercat de mai multe ori si s-au speriat atunci cand au vazut ca nici un camion nu pornea. Au dus toate sfintele moaste inapoi de unde le luasera, dar au trimis un grup de cercetatori sa vada ce e cu acele ramasite umane cum le considerau ei. Si intr-unul din experimente au observat ca in preajma sfintelor moaste radiatia dispare, tinde spre zero.

“Se poate vedea cand un produs vegetal moare. De pilda cand trece prin fata razei laserului de la casa de marcat de la supermarket, moare.”

Va rog sa detaliati daca aveti mai multe informatii. Adica ce moare? Poate vreti sa spuneti ca se degradeaza ADN-ul, adica se rup lanturile proteice care formeaza ADN-ul.


Înapoi la “APOLOGETICĂ şi BIOETICĂ”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 8 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron