A fi sau a nu fi... indragostit!

Tot ce nu se încadrează la alte forumuri, dar este în acord cu Regulamentul
diaconul_Catalin

A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde diaconul_Catalin » 13 Mai 2008, 13:24

DISCUTIE LIBERA, pe alta tema decat cea duhovniceasca.

Ce inseamna sa fii indragostit?
E frumos sa fi indragostit, sa ai fluturi in stomac?
Care e varsta potrivita pentru a te indragosti?
De cate ori in viata te poti indragosti?

Avatar utilizator
Florina
Mesaje: 515
Membru din: 02 Apr 2008, 06:16
Confesiune: ortodox
Preocupări: profesor de religie
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde Florina » 13 Mai 2008, 15:29

Baietelul de 4 ani al sefului meu s-a indragostit de la 3 ani de o colega de gradinita. Eu, nici la 26 nu am reusit. Chiar nu stiu ce inseamna sa fii indragostit, sa-ti pierzi ratiunea...

Avatar utilizator
Pr Constantin
Mesaje: 74
Membru din: 07 Apr 2008, 16:32
Confesiune: ortodox

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde Pr Constantin » 13 Mai 2008, 17:02

Ha!

"Super tare"! Cum ar zice o prietena.

Eu am fost indragostit de mai multe ori chiar. Si genul acela idilic. M-am indragostit la un momendat de o vedeta TV. Imi placea asa de mult (e vorba de Ada Roseti - acum app. 9 ani) ca traiam ca intr-un vis. Si am cunoscut-o intamplator la un festival de film. Va puteti imagina ca nu am dormit toata noaptea de fericire ca o vazusem si vorbisem cu ea?!

In liceu m-am indragostit de o colega. Cantam singur de fericire. E exact cum se spune: scrii versuri, ai fluturi in stomac, aiureala, melancolie, canti singur in baie, admiri florile, natura - totul e roz. Am fost apropiati (in sensul ca ne tineam de mana) doua saptamani intr-o vara prin 1995, la mare... ce poveste, ce clar de luna!
Am ramas "indragostit" de ea pana la sfarsitul liceului, desi in afara celor doua saptamani nu am avut altele. Colegul meu de banca nu m-a inteles nici azi cum de nu am avut nici o prietena tot liceul... eram "vesnic" indragostit de ea.

E frumos sa fi indragostit (ca ai intrebat) chiar daca nu ai implinire... sa iubesti fara sa ceri ceva inapoi.
Varsta potrivita mi se pare 16-17 ani (in anii mei) azi lumea e mai emancipata din cate vad (si din ce zice Florina). Dar nu exclud nici pe cei "mai spre 25-28 de ani". Dar categoric e starea celor "adolescentini".

Daca esti genul "romantic" te poti indragosti de mai multe ori. Personal am fost indragostit de mai multe ori. Pot spune ca sunt si acum (dar e altfel!).

Acum (la batranete) ti-as vorbi "teologic" de indragostire... dar nu e cazul aici.
Apreciez "ruperea de ritm", parintele Catalin. ;)
Sa ne veselim in Domnul !

Avatar utilizator
ionutanton777ro
Mesaje: 37
Membru din: 13 Apr 2008, 13:40
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde ionutanton777ro » 13 Mai 2008, 17:47

A fi indragostit in sensul de a iubi... una din cele mai frumoase experiente pe care le traim in aceasta viata. Dar, nu te poti indragosti fara sa ai un suflet curat (gandindu-ma la dragostea adevarata, nu patima de a avea pe cineva anume). Pe masura ce trece timpul, este tot mai greu sa ne indragostim, pentru ca nu mai avem incredere in oameni, le vedem mai intai defectele, experientele negative isi lasa urme in deschiderea inimii noastre.
Nu degeaba multi Sfinti Parinti indeamna la casatorie de inca la 18-19 ani. La varsta asta, daca ai avut o viata curata, poti iubi cu toata inima, fara sa astepti prea multe in schimb. Dar cum lumea moderna a adus o dezordine in viata interioara a omului, fiecare dorind mai intai sa se realizeze in profesie si abia apoi in viata de familie, apar o multime de probleme. Pe la 30 de ani este mai greu sa iubesti decat la 20. Si de asemenea sa fii iubit. O constat pe propria mea piele :)

Totusi imi vine in minte un fragment din excelenta carte “Sexualitatea-o privire din tinda Bisericii” de monahul Daniel Cornea. Si acest fragment imi atrage atentia ca trebuie sa diferentiem clar starea de a iubi curat fata de cea de a fi indragostit, in sensul de a-ti dori sa il ai in posesie pe celalalt - care cam e o patima.
Mai intai citez partea cu iubirea curata:

In iubire, omul face pentru prima oară cu adevărat cunoştinţă cu sine însuşi. Şi aceasta prin intermediul unui celălalt, aproximativ după următorul scenariu:
- constată (nu doar cu titlu informativ, ci existenţial) că celălalt există;
- îşi doreşte foarte mult ca celălalt să existe;
- nexplicabil, faptul că celălalt există devine mai important, mai semnificativ decât faptul că el însuşi există.
Dintr-o dată, constată că realitatea nu este totuna cu eu. Eu este doar o parte a acestui fapt minunat, formidabil care se petrece între eu şi celălalt, între eu şi tu.


Iar aici diferentierea iubire - "indragostire" patimasa:
Trebuie să fim pe deplin lămuriţi că iubirea şi „îndrăgosteala” se deosebesc radical, tehnic, dacă vrem.
Pe amorez nu-l interesează celălalt, ci ale celuilalt. Bunăoară: ochii şi părul „iubitei”, zâmbetul dulce, legănarea şoldurilor ş. a. (dar şi calităţile intelectuale, abilităţile etc), pe care vrea să le achiziţioneze, să le târâie în ograda cu lucruri familiare, bune de folosit, destinate consumului.


Si subliniaza in final:
În privinţa iubirii dintre bărbat şi femeie o observaţie: mai întâi, într-o fază iniţială, ea este castă. Iubirea debutează mai mult printr-un fel de respect, un foarte mare interes pentru persoană, Uimire, uşoară teamă. între cei doi are loc un intens proces de comunicare (pachete mari de date, rată uriaşă de transfer…).
Sexul este ultimul dintre aceste lucruri pe care vor vrea să şi le „spună” unul altuia. Şi atât timp cât iubirea lor este autentică, vor vrea să şi-l spună la modul exclusiv .

diaconul_Catalin

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde diaconul_Catalin » 13 Mai 2008, 17:54

Apreciez "ruperea de ritm", parintele Catalin. ;)
Era nevoie, nu?
Dar categoric e starea celor "adolescentini".
As tinde sa-ti dau dreptate, dar probabil s-ar termina discutia - si "ruperea de ritm" - si e prea devreme. Sigur, de la o varsta incepi sa analizezi relatiile intre un baiat si o fata, sau dintre un barbat si o femeie, mai "la rece", mai rational, mai mult cu mintea si mai putin cu inima. Oare exista o limita de varsta de la care nu sa scrii versuri, sa ai fluturi in stomac, aiureala, melancolie, sa canti singur in baie, sa admiri florile, natura - totul sa ti se para roz?
Pacat de raspunsul lui Ionut (corect, justificat, argumentat, cu tot ce ii trebuie)... ma dezmortisem... dar am revenit la cele duhovnicesti, desi am scris la inceputul topicului: DISCUTIE LIBERA, pe alta tema decat cea duhovniceasca.

Avatar utilizator
elena -petra
Mesaje: 172
Membru din: 01 Apr 2008, 20:59
Confesiune: ortodox

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde elena -petra » 13 Mai 2008, 18:55

Apreciez "ruperea de ritm", parintele Catalin. ;)
Am tot stat si m-am gandit daca sa scriu sau nu.Prima data cand am deschis si-am citit subiectul,am crezut c-am gresit forumul.Dar cum nu mai scriu si-n alta parte mi-am dat seama ca nu.Totusi nu-mi venea sa cred schimbarea diaconului Catalin.Felicitari dle diacon ,v-ati umanizat!
Acum sa trec la subiect.

Multi psihologi spun ca te poti indragosti de 3-4 ori in viata de persoane diferite.Mi se pare mult.Probabil la altii putin.
Eu cred ca A IUBI si A FI INDRAGOSTIT nu inseamna chiar acelasi lucru.De multe ori indragosteala poate sa fie doar o stare de moment.Care clar n-are cum sa dureze.In schimb iubirea este de lunga durata.Dar totusi nu poti ajunge la iubire fara ca la inceput sa te indragostesti.Prin urmare se completeaza totusi indragostitul cu iubirea.Diferenta este ca una nu dureaza pe cand cealalta da.
In viata se intampla sa iubesti o singura data cu adevarat, insa odata ranit nu vei mai putea avea incredere sa-ti,, dezgolesti" sufletul in fata altcuiva.Vei cauta un zid de protectie, unde celalat sa nu stie cu adevarat ceea ce tu simti asta pentru a nu se mai repeta suferinta din trecut.
Nu stiu sa scriu multe despre iubire fiindca n-am trait intens acest sentiment, dar imi aduc aminte de fluturii din stomac.Ce senzatie magnifica ai cand incepi sa te indragostesti.
Fluturi in stomac...........ce senzatie !Am trait-o si eu si mi-ar place s-o mai traiesc.......fiindca te poti indragosti la orice varsta.........nimeni nu-ti cere CNP.
SI SA NU UITAM ,DRAGOSTEA VINE DE MULTE ORI DE UNDE NICI NU TE ASTEPTI!

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde maria_andreea » 13 Mai 2008, 20:40

Hristos a Inviat!

Desi nu am cunoscut inca iubirea va pot spune care este parerea mea despre ea.
Eu consider ca Dumnezeu are pregatita pentru fiecare dintre noi jumatatea, asa ca nu trebuie sa deznadajduim atunci cand ajungem la varsta de 20-30 de ani si nu ne-am intalnit perechea.
Iubitul si iubita trebuie sa aiba obiceiuri comune, mentalitati oarecum asemanatoare (desi se spune ca contrariile se atrag), trebuie sa iubeasca amandoi natura, pasarile, florile, oamenii si nu in ultimul rand sa-L iubeasca pe Dumnezeu.
Adevarata iubire nu se termina niciodata cu conditia sa o uzi mereu, sa o ingrijesti, si eventual sa-i indepartezi frunzele uscate (abaterile de la iubirea pura) asemenea unei flori.
Eu exclud ideea cum ca un cuplu este doar indragostit...acestia nu vor ajunge sa fie un singur trup astfel!

Exemplele mele vii in aceasta privinta sunt batraneii de 70-80 de ani care se plimba cu sotiile lor prin parc, acestia sunt veseli, senini, fericiti si nu de putine ori au si cate o floare in mana!
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

elena2008
Mesaje: 16
Membru din: 06 Mai 2008, 14:19

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde elena2008 » 14 Mai 2008, 10:00

frumos subiect!

eu cred ca da, te poti indragosti de mai multe ori, pentru ca de fiecare data totul este diferit, iiubirea are o cu totul alta nuanta, nu acelasi suflet se deschide de fiecare data, sau cel putin nu aceeasi parte din suflet. Spun "parte" pentru ca sunt la fel de constienta ca TOTAL nu ne putem deschide in fata nmanui.

experienta mea....in copilarie ma "indragosteam" mereu de cate vro cineva frumos, ii construiam o imagine de fat-frumos, care insa evdent ca nu dura. atunci era varsta mirifica a nevoii de indragostire.

apoi m-am indragostit de o vedeta (Kurt Cobain, solistul trupei Nirvana), m-am indragostit profund si durabil...il iubesc si acum, 13 ani mai tarziu. nu-mi explic fenomenul. dar da, il iubesc si acum.

in facultate m-am indragostit din nou, de un coleg. a fost dragoste din aceea devastatoare, ca un torent...cand il vedeam, orice altceva inceta brusc sa existe, pana si fiinta mea exista in masura in care exista el...in masura in care il iubeam pe el...A fost o iubire din aceea care te face sa te doara inima, sa simti ca nu intelegi cum de poate incapea atata dragoste in tine fara sa pocnesti, fara sa se rupa ceva in tine de atata intensitate...
N-a fost sa fie. ne-am despartit, am suferit oribil si degradant...

si nu m-am mai indragostit de atunci. de sotul meu nu sunt si n-am fost niciodata indragostita. pe el l-am cunoscut fara sa am sufletul intreg, si-l iubesc cu un fel de dragoste matura si lucida. fara fluturi in stomac, fara palpitatii si plutiri. iubire lucida.

Avatar utilizator
Florina
Mesaje: 515
Membru din: 02 Apr 2008, 06:16
Confesiune: ortodox
Preocupări: profesor de religie
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde Florina » 14 Mai 2008, 10:22

Eh, ca-ti place un actor sau o actrita nu inseamna sa fii indragostit. Mie imi place de Antonio Banderas, dar nu sunt indragostita de el. Il admir si e cel mai aproape de idealul meu de frumusete masculina. E, idealul meu ar fi o combinatie intre Antonio Banderas si Tom Cruise! :lol:

Ma rog, si barbatii au facut femeia ideala cu buzele Angelinei Jolie, parul nu-stiu-cui, etc... :roll:

Avatar utilizator
Dahnah
Mesaje: 105
Membru din: 20 Apr 2008, 20:21
Confesiune: ortodox
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde Dahnah » 15 Mai 2008, 04:36

Eu am ales prima parte, a fi indragostit (si nu "a nu fi" indragostit), am ales-o si nu regret, caci am transformat-o in iubire. Da, e clar, indragostit e parte aceea cu fluturasii in stomac, e mai mult o reactie organica, de aceea unele persoane o simt de atatea ori si altele mai niciodata, depinde cat de emotiv, visator esti.

Eu am fost mereu o fire foarte rationala si moderna, fara sa ma fi indragostit in adolescenta (liceu), dar am pastrat ceva nealterat in mine (eu zic tocmai pentru ca nu m-am indragostit asa la orice adiere de vant, din ratiune) si uite ca dragostea a venit. Adevarul e ca eu m-am rugat pentu aceasta dragoste, intotdeauna mi-am dorit sa ma fereasca Dumnezeu de pierdut vremea si alterat sentimentele si sa ma ajute sa imi gasesc jumatatea. Da, faza cu jumatatea exista, va jur :) Numai ca nu intotdeauna se completeaza intregul. E ceea ce are Dumnezeu planuit pentru tine, dar de obicei omul alege ce vrea el, fara sa intrebe pe Dumnezeu daca e persoana corecta.

Intr-o discutie intreba cineva cum stii daca iubesti si esti iubit, iar raspunsul care mi-a placut suna cam asa: Stii ca iubesti cu adevarat atunci cand partenerul tau te face sa fii mai bun: din toate punctele de vedere - mai bun cu tine, cu ceilalti, mai bun in munca ta,in tot. Cunosc o persoana care a fost mereu indragostita de faptul de a fi indragostit, pentru ca in final nu si-a ales ceea ce si-ar fi dorit, dar nici el nu o recunoaste. Cred ca trebuie sa ai stabilit dinainte cam ceea ce vrei, si nu ma refer la blonda sau nu etc., ci din punct de vedere moral. Cred ca daca ai aceleasi valori si moralitate poti merge intr-o relatie, celelalte se mai ajusteaza.

E simplu sa te indragostesti, de vreme ce e organic, de aia esti "in al noualea cer", mai greu e sa transformi aceasta in iubire. Dar piatra cu piatra se construieste si numai daca amandoi au acelasi plan, daca nu, NU. Ideal e, ca de-a lungul timpului, dupa ce ai ajuns la gradul de iubire, sa te mai indragostesti din cand in cand de partenerul tau, de orice din el, ca sa mentii flacara aprinsa.

Sa va iubiti!
"Desfătează-te în Domnul şi îţi va împlini ţie cererile inimii tale." (Psalmul 36:4)

diaconul_Catalin

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde diaconul_Catalin » 15 Mai 2008, 19:34

Ma rog, si barbatii au facut femeia ideala cu buzele Angelinei Jolie, parul nu-stiu-cui, etc... :roll:
Pentru mine femeia ideala e blonda, cu ochi caprui, nu prea inalta, cu un suflet de bun... de pus la rana, nu alta, care sa ma iubeasca si sa simta nevoia mea in viata ei asa cum simt eu nevoia ei in viata mea!
E, idealul meu ar fi o combinatie intre Antonio Banderas si Tom Cruise! :lol:
Dar ce faci daca intalnesti doi baieti exact la fel? Cum te hotarasti? :lol:

Avatar utilizator
Florina
Mesaje: 515
Membru din: 02 Apr 2008, 06:16
Confesiune: ortodox
Preocupări: profesor de religie
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde Florina » 15 Mai 2008, 20:37

Raman cu cel care seamana cu Antonio! ;)

Tom Cruise ramane varianta in caz de divort! :lol:

Avatar utilizator
ionutanton777ro
Mesaje: 37
Membru din: 13 Apr 2008, 13:40
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde ionutanton777ro » 16 Mai 2008, 18:46

cu un suflet de bun... de pus la rana, nu alta, care sa ma iubeasca si sa simta nevoia mea in viata ei asa cum simt eu nevoia ei in viata mea!
Importante lucruri ! Cat de important este sa il simti pe celalalt alaturi, sa simti ca te iubeste... dragostea este cel mai important lucru de care are nevoie un barbat din partea unei femei.

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde maria_andreea » 16 Mai 2008, 20:09

Hristos a Inviat!
dragostea este cel mai important lucru de care are nevoie un barbat din partea unei femei.
...si femeia din partea barbatului!
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
Dahnah
Mesaje: 105
Membru din: 20 Apr 2008, 20:21
Confesiune: ortodox
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde Dahnah » 16 Mai 2008, 21:04

Si dragoste si mai ales INTELEGERE e ceea ce au nevoie ambii intr-un cuplu.
Ok, acum eu intreb, ce aveti VOI de oferit actualilor (viitorilor) parteneri / partenere? Si sa nu incepem sa facem lista (cum gasim prin reviste) ci mai mult ca o introspectiune, sa vedem ce poate da fiecare din noi, ce ziceti?
"Desfătează-te în Domnul şi îţi va împlini ţie cererile inimii tale." (Psalmul 36:4)

Avatar utilizator
ionutanton777ro
Mesaje: 37
Membru din: 13 Apr 2008, 13:40
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde ionutanton777ro » 16 Mai 2008, 21:25

Eh, unde e dragoste, e si intelegere, mai ales ca intelegerea vine si cu timpul, cu anii, si e o mare calitate sa te porti cu dragoste chiar si atunci cand nu il intelegi prea bine pe celalalt.
ce aveti VOI de oferit actualilor (viitorilor) parteneri / partenere?
Asta este o intrebare tare interesanta, dar grea :)

Eu pun in cosul de inventar o inima sincera, o carticica dinaceea micuta copertata de rugaciuni, pe care sa avem mereu la noi (se intelege de ce), o carte cu sf. Ioan Hrisostomul pe care promit sa mi-o pun in camera mea (de asemenea de citit pentru raspunsuri la "probleme"), dar in rest in afara de doi ochi doua picioare brate si restul corpului, eu nu stiu ce as mai putea oferi deosebit, mi-e teama ca o sa para tare banal cosul meu de inventar, intr-o societate a carei piata cere mereu ceva ambalat spectaculos, trendy, modern, in culori vii si stridente.

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde maria_andreea » 17 Mai 2008, 07:02

Hristos a Inviat!
Eu pun in cosul de inventar o inima sincera, o carticica dinaceea micuta copertata de rugaciuni, pe care sa avem mereu la noi (se intelege de ce), o carte cu sf. Ioan Hrisostomul pe care promit sa mi-o pun in camera mea (de asemenea de citit pentru raspunsuri la "probleme"), dar in rest in afara de doi ochi doua picioare brate si restul corpului
Extraordinar de frumos gandul si parerea ta despre ceea ce poti oferi (si poti enorm de mult, sunt putini cei care pot oferii ceea ce oferi tu)!
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
Florina
Mesaje: 515
Membru din: 02 Apr 2008, 06:16
Confesiune: ortodox
Preocupări: profesor de religie
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde Florina » 17 Mai 2008, 08:55

Intr-o relatie de iubire trebuie ca "pe noi insine si unii pe altii si toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam".

Restul vine de la sine!

Avatar utilizator
ionutanton777ro
Mesaje: 37
Membru din: 13 Apr 2008, 13:40
Localitate: Bucuresti
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde ionutanton777ro » 17 Mai 2008, 11:00

frumos gandul
Multumesc pentru sustinerea celor scrise.
Lumea asteapta ca in general celalalt sa ofere ce vede prin filme, adica o persoana vesela, plina de energie neconsumata si mereu dornica de aventuri, cu timp liber la discretie, fara responsabilitati, traindu-si viata din plin. Dar insasi stilul de viata crestin imi pare ca intra in contradictie cu aceasta stare de spirit. Pentru mine starea de bucurie adevarata este aceea a calugarilor mereu bucurosi sa se jertfeasca pentru cineva, cine merge pe la manastiri stie la ce ma refer, cu cata dragoste frateasca stau cu orele sa daruiasca o masa calda pentru pelerini dupa ce au stat la slujba inca de pe la 6 dimineata.
Dar bucuria cealalta, pentru ale lumii, pentru excursii, plimbari, distractie, voie buna, fara responsabilitati, ca la ... 20 de ani, cum spune melodia, eu nu o pot simti decat cel mult in concediu. Insa parerea mea este ca ca zi de zi trebuie ceva daruit si celui care este mereu alaturi de tine, adica Hristos, prietenul nostru cel mai bun, si atunci de unde sa mai ramana atata timp si energie si pentru cele ale lumii ?
Dar lumea mereu asta asteapta. Carpe diem. Modelele din filme. Voie buna si petrecere, ca in vremea conducatorilor romani pagani (caci nu toti conducatorii romani au fost asa - au mai fost si exemple bune).

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: A fi sau a nu fi... indragostit!

Mesaj necititde maria_andreea » 17 Mai 2008, 17:15

Hristos a Inviat!
Dar lumea mereu asta asteapta.
Nu toata lumea Ionut, eu sunt sigura ca cel putin aici pe forum marea majoritate impartasim aceleasi idei despre viata crestina traita alaturi de persoana langa care si cu care Il vom slavi pe Domnul!
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)


Înapoi la “Off topic si neteologic”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron