Da, dar genul acela de om promovat de filme nu prea traieste de pe urma muncii lui. Sa fim seriosi, chiar si in SUA se cam munceste pe branci pentru a avea o stare, timpul liber exista mai mult prin concedii, dar cum pe acolo studentii muncesc si in vacante ca sa aibe un ban in plus... nu stiu cat de realista e situatia prezentata in filme. Iar in Argentina - prezentata prin telenovele - sa fim seriosi ca se moare de foame, tara e in ruine. Stilul acela de viata cu timp liber si distractie din plin este de fapt posibil doar la copiii care stau pe banii parintilor (contrar obiceiului american de a deveni independent de tanar si de a iti castiga existenta imediat dupa majorat !). Si mai este posibil, la majori, la o alta clasa sociala: acela din Ocean's Eleven. Sau alte filme de gen cu "eroi" veseli, "progresisti" si care traiesc viata la "maxximum". Desigur vorbesc de infractori pe care filmele ii prezinta ca eroi. De aici falsitatea promovata de mass-media. Viata reala este cu totul altfel.Drept aceea daca un om manânca si bea si traieste bine de pe urma muncii lui
Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate imi sunt de folos! [verset complet: Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. (I Corinteni VI, 12)] (Il rog pe diaconul Catalin sa nu se supere pe mine caci nu am scris sursa de unde am extras ideea si eventual sa o completeze cine stie).Atata vreme cat aceasta distractie nu se duce la extreme atat incat sa incalce vreo lege a lui Dumnezeu nu stiu de ce nu ne-ar vrea fericiti.
Eu sunt sigur ca tu vei avea parte de bucurie sufleteasca in aceasta viata, pe masura sufletului tau bun.
Parintele Arsenie Boca zice ca :Ma macina o intrebare: care e diferenta de varsta acceptata intre un barbat si o femeie (nu baiat si fata) pentru ca ei sa poata fi indragostiti unul de altul? E obligatoriu ca el sa fie mai batran? E imposibil sa se iubeasca cu adevarat daca ea are, stiu eu, 10 ani mai mult ca el?
Nu e obligatoriu dl diacon Catalin, dar e de preferat totusi sa fie barbatul mai mare.Ma macina o intrebare: care e diferenta de varsta acceptata intre un barbat si o femeie (nu baiat si fata) pentru ca ei sa poata fi indragostiti unul de altul? E obligatoriu ca el sa fie mai batran? E imposibil sa se iubeasca cu adevarat daca ea are, stiu eu, 10 ani mai mult ca el?
nu e chiar asa mare diferenta: 45% barbati, 55% femei.procentual sunt cu muuuult mai multe femei ca barbati
poate nu il intereseaza aspectul fizic, e constient de faptul ca frumusetea este trecatoare, iubeste cu adevarat persoana respectiva pentru ce e in interior, nu in exterior, si cine stie cate motive ar mai putea fide s-a indragostit un barbat asa tanar de ea
Foarte frumos... parerea mea este ca daca acea persoana iubeste sufletul si sufletul este curat varsta mai conteaza doar dpdv al maturitatii adica daca acea femeie nu este "un copil" (caci si copii au suflet curat) ci cu ea se poate discuta la acelasi nivel de inteligenta, maturitate...cu cel al barbatului.poate nu il intereseaza aspectul fizic, e constient de faptul ca frumusetea este trecatoare, iubeste cu adevarat persoana respectiva pentru ce e in interior, nu in exterior, si cine stie cate motive ar mai putea fi
DISCUTIE LIBERA, pe alta tema decat cea duhovniceasca.
Ce inseamna sa fii indragostit?
E frumos sa fi indragostit, sa ai fluturi in stomac?
Care e varsta potrivita pentru a te indragosti?
De cate ori in viata te poti indragosti?
Îceracă să iubeşti şi vei găsi un răspuns "fundamentat experimetal".eu una nu cred ca dragostea exista,sau daca ar exista este doar a anumitor oameni,nu a tuturor
Sunt invizibili pentru cei care nu ştiu să iubească.in ziua de azi au dreptul sa se indragosteasca si sa fie iubiti doar cei care se baga in seama,care se machiaza,ceilalti simplii sunt invizibili pt oameni
Cred ca este o eroare teologica a fratelui Ioan.Revenind la subiect...
A fi indragostit e foarte bine. Dar nu orice indragostire e buna. Cred ca indragostirea se da ca un pedagog pentru cei care nu se pricep (inca) sa-L iubeasca pe Dumnezeu. Primul indragostit a fost Adam: dragostea lui a inceput cu trista sa constatare ca ii lipseste jumatatea, lipsa pe care nici comuniunea cu Dumnezeu nu o putea umple. Daca era comuniune perfecta, daca era indumnezeire, nu era nici lipsa. Deci Adam s-a indragostit pentru ca era inca prunc duhovnicesc. Ce mare e bunatatea lui Dumnezeu si iubirea lui de oameni! Nu a fost gelos, nici maniat pe slabiciunea creaturii sale, nici nerabdator sa o vada desavarsita, ci i-a venit in intampinare, lasandu-l pe om sa invete dragostea de Dumnezeu prin dragostea fata de oameni. Şi a zis Domnul Dumnezeu: "Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el". (Geneza 2:18) Acest ajutor potrivit era de fapt Dumnezeu - avea sa priceapa omul de mai tarziu. Mult prea tarziu a inteles-o... Fiind ispitit, Adam a gustat si el, pentru ca era indragostit...orbeste. A ales sa-si iubeasca jumatatea, sa se iubeasca de fapt pe sine, pentru ca erau deja un singur trup. Adevarata lui jumatate, adevarata lor jumatate, era de acum Dumnezeu...dar omul era inca prunc. Si Dumnezeu il iarta iarasi, intr-un fel, si-i trimite omului un alt pedagog, mai dur, mai strict, mai nemilos, corespunzator golului - acum mai mare. Si ne lasa sa ne indragostim, si iar sa ne facem un singur trup, si iar sa-L descoperim ca jumatate, ca jumatatea noastra adevarata. Iata care indragostire este buna: a intelege prin consoarta, ca Dumnezeu iti este jumatatea.
Înapoi la “Off topic si neteologic”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 6 vizitatori