un sfat?

Tot ce nu se încadrează la alte forumuri, dar este în acord cu Regulamentul
nimenimic
Mesaje: 2
Membru din: 26 Ian 2015, 19:13
Confesiune: ortodox
Preocupări: nu am

un sfat?

Mesaj necititde nimenimic » 01 Feb 2015, 08:20

salut, an caz ca o persoana este manipulata ca sa fie "ascultatoare" ( exemplu - i se spala creieru sau i se face vraji( hipnoza, acupuntura, alte "terapii"..) sau are o trauma , nu stiu ,mai multe personalitati, sau este somnambul, si cand al apuca sau este programat devine "ascultator" si sta an acelasi oras , strada, bloc ,scara cu smecherii, si nare bani , poate ansanatosii , exista vreun remediu pentru asta??

abcd
Mesaje: 24
Membru din: 17 Noi 2014, 13:48
Confesiune: ortodox
Preocupări: \\\\

Re: un sfat?

Mesaj necititde abcd » 02 Feb 2015, 17:52

Doamne ajută.

Da, există remediu, frățiorul meu drag. Ortodoxia e remediul. Crezi? Ea e Medicina medicinilor. Crede-mă! Mireasa lui Hristos. Comuniunea în care suntem. Dacă ești botezat creștin, cum scrie la profilul tău, deci ortodox, ești în ea. Te poți vindeca ușor. Depinde și de tine. Și apoi ca să te ferești de boală, trebuie să-ți iei haine groase, să fi precaut, să eviți cauzele păcatelor, a bolilor. dar prima dată trebuie să te vindeci.

Vindecarea cea mai rapidă? Să ierți și să uiți. Nu-i ușor, dar e posibil. Să te ierți pe tine, că ai fost la oameni care au practicat lucruri rele, din curiozitate ai fost, apoi să te pocăiești sincer, cu lacrimi, adică să lepezi viața veche a duhorii păcatului, a omului vechi, să devii omul nou, în Hristos Iisus, Creatorul Universului, Cuvântul Tatălui. Concret?
Mergi cât de des poți la Sfânta Liturghie. Dacă ai o Catedrală în orașul tău, acolo se face Sfânta Liturghie în fiecare zi. Mergi măcar de 3 ori pe săptămână la Sfânta Liturghie. Dacă nu, în fiecare sfântă duminică, ziua Învierii Domnului. Trebuie să găsești un preot al lui Hristos, care ai drag de el, preot căruia îi pasă cu adevărat și suferă pentru oile Domnului, sufletele grele, și să îi spui să devină duhovnicul tău și să-ți deschizi sufletul, inima, mintea, conștiința față de el, să-i spui cât de tare miroși a păcat, ce multă otrăvită e inima ta, să-i spui toate păcatele, de când ai fost mic, scrise pe o foaie, să-i spui ce mult venin ai adunat în tine, tot răul ce l-ai făcut ție și altora. Să nu ascunzi nimic. Hristos oricum știe tot ce-ai făcut. Dar vrea să vadă dacă și tu te căiești de ele, îți pare rău, și plângi că le-ai făcut și ai alungat Lumina de la tine și bucuria. Cu cât ești mai sincer, cu atât te vindeci mai repede, mai bine, mai frumos, cu atât te ușurezi mai mult. ”Adevărul te va face liber”, spune Biblia.

Apoi să urmezi canonul de îndreptare care ți-l va da fratele tău mai mare, preotul duhovnic, dat ție de Hristos, să te ții de el, ca de o comoară și să-l urmezi, că acel canon sunt medicamentele pentru boala ta.
Apoi să nu lipsești pe cât posibil, de la nici o Sfântă Liturghie, niciodată. Să citești cărți duhovnicești, scrise de sfinți, preferabil. Ușoare, că ești la început, apoi medii, și poate și mai grele apoi. Să mergi la Taina Sfântului Maslu, să citești Catehismul, și să faci milostenie, să dai la săraci, ce ai și ce poți, cât mai mult, dar fără să te pui pe tine în primejdie. Și să citești din Noul Testament, în fiecare zi, cât poți, după cât de mult Îl vei iubi pe Hristos. Și din Vechiul Testament, când îți aduci aminte și ți se face dor.
Să nu îți fie frică de șmecherii aceia din zonă, chiar dacă te vor bate, chiar dacă te vor omorâ, să nu te temi de ei, să-i iubești și să-i ierți. Să nu le vorbești deloc, nimic din prostioarele lor, decât dacă te întreabă lucruri serioase, bune și frumoase, care îi ajută cu adevărat. Dacă vor să vorbești mult cu ei, să le spui ce mult te bucuri că L-ai descoperit pe Hristos, ce mult Îl iubești pe Domnul Treime, Iubire, pe Preacurata Sa Maică și pe sfinții Lui. Einu sunt răi, nu există oameni răi, căci răul ca esență, nu există. Ei doar nu înțeleg, ce fac, ce spun. Că nu iubesc prea mult. Dar tu să nu le spui asta. Să îi iubești, să îi ajuți pe cât poți.

Să plângi, acasă, în așternutul tău, oricând îți aduci aminte de păcate, să ceri iertare de la Hristos și să spui păcatele preotului, că numai prin preot ai vindecare de la Hristos, ca să fim în comuniune, să nu credem că ne mântuim singuri.
Apoi, când preotul îți dă dezlegare, te vei Împărtăși cu Sfintele Trupul și Sângele Domnului, cea mai mare bucurie de pe pământ, Sfintele Lui Hristos Taine! Să nu alergi repede și des la ele. Doar creștini primelor secole se împărtășeau des, că ei și mureau zilnic, plecau dimineața de acasă, iar seara nu știau dacă se mai întorc, de aceia aveau nevoie să fie Împărtășiți. Dar azi, când este atâta libertate, să fie și responsabilitate, să nu vedem Împărtășania ca pe un drept, ci ca pe un onor, un ajutor, o bincuvântare, nu mecanic și des, ci rar și cu trezvie, să fim ca focul, arzând de iubire, când mergem la Împărtășanie, spovedeți, curați, cu rugăciunile făcute, poate cu lacrimi în ochi.
Să încerci să faci așa toată viața, cu răbdare, și te vei mântui. Să nu te aștepți să fie ușor. Nici pentru Hristos nu a fost ușor. A plâns și Domnul, mult. A suferit răstignirea, durerile. Să nu îți fie frică. Vom suferi și noi. Dar va fi puțin. Câteva clipe. Și vom merge acasă, la Hristos, la Viață. Ce minunat va fi acolo, ai să vezi. Să nu îndoiești. Să nu ne întrebăm dacă Dumnezeu ne-a părăsit, în ispite și încercări, că El ne dă puterea să biruim, dacă avem voință și dacă iubim fără patimă.
Așa să fi, așa să faci, frățiorul meu drag, Hristos te iubește mult și iată azi, te cheamă acasă. Nu îți fie frică să vi la El. Te-a așteptat în prag, să vi înapoi acasă, să nu-ți mai risipești averea sufletului tău, că toate sunt trecătoare și le lăsăm în urmă toate, și mergem goi, la Hristos, suflet, duh, luminat sau întunecat. Domnul să ne ajute.

Mă bucur mult că ești aici. Bine-ai venit. Te rog să stai cât mai mult. Îmi doresc să nu mai pleci niciodată. Să nu îți vină greu să crezi ce ți-am scris. Ți-am scris din inimă. Ortodoxia e înțelegerea și bucuria noastră.
Iată, dacă crezi, ești vindecat.
Te îmbrățișez cu sărutare sfântă, frățiorul meu.
Hristos a înviat.

Pr Haralambie
Mesaje: 885
Membru din: 14 Ian 2010, 19:54
Confesiune: ortodox
Preocupări: Sensul vieţii
Localitate: BOR
Contact:

Re: un sfat?

Mesaj necititde Pr Haralambie » 02 Feb 2015, 20:49

să nu vedem Împărtășania ca pe un drept, ci ca pe un onor, un ajutor, o bincuvântare, nu mecanic și des, ci rar și cu trezvie.
Impartasania, NU este un onor sau bonus. Iar teoria ca trebuie luată rar, este eretică.
Cu mult respect.

abcd
Mesaje: 24
Membru din: 17 Noi 2014, 13:48
Confesiune: ortodox
Preocupări: \\\\

Re: un sfat?

Mesaj necititde abcd » 03 Feb 2015, 04:48

Doamne ajută.
Teorie eretică? Dar unde-i dogma? Erezie? Doamne, ai milă. Nu sunt eretic. Ca să fiu eretic, trebuie să învăț greșit o dogmă deja stabilită. Deci unde-i dogma, părinte Haralambie? Ca să se poată vedea erezia? Vorbiți neatent. Nu vă pripiți.
Deasa sau rara împărtășanie nu e dogmă. Deci nu poate fi erezie. Ci e strict opinie și părere personală, e fiecăruia. Am justificat, de ce e bine ca Sfânta Împărtășanie să fie rară și nicidecum deasă. Rar însemnând de maxim 2 ori pe lună. Este părerea mea, teologică, susținută teologic mai sus.
Iar faptul că am zis că este un onor, (nu bonus) este iarăși exprimarea mea personală, așa simt, că este un onor, un privilegiu, nu ceva ce ni se cuvine de drept, la care să avem pretenția. Ci suntem onorați să fim printre acei puțini oameni de pe pământ, turma mică care s-au învrednicit cu mila Domnului, de Taina Tainelor, prin care dobândesc Împărăția Cerurilor. Căci cine nu se împărtășește, nu se mântuiește, conform Bibliei.
În fine, mulțumesc pentru intervenție. Pripită, dar binevenită. Să încercați să fi-ți de folos și lui ”new”.
Iertați-mă.

Pr Haralambie
Mesaje: 885
Membru din: 14 Ian 2010, 19:54
Confesiune: ortodox
Preocupări: Sensul vieţii
Localitate: BOR
Contact:

Re: un sfat?

Mesaj necititde Pr Haralambie » 03 Feb 2015, 12:10

Eu nu am spus ca sunteti eretic si nici nu puteti fi invinuit. Ideia este eretica si ea poate fi luata cu usurinta din necunoștință de cauza. Mai ales ca acum are si traditie istorica de cand face parte din catehismul B.O.R. si se invata si in scolile teologice. O ideie eretica, nu trebuie sa fie neaparat dogmatică. In cazul de față, nu este o invatatura contrara unei dogme, desi am putea afirma ca anumite canoane, cum ar fi cel al 9-lea Apostolic, care se refera strict la intelesul practic al frecventei impartasirii, poate avea valoare dogmatică, deoarece da un anume inteles Evangheliei. Pe langa aceasta, este o porunca a Mantuitorului, evanghelica, care nu poate fi rastalmacita dupa capul fiecăruia, care vrea sa-si spuna părerea. Daca Mantuitorul ne-a spus ca este 《Painea cea spre fiinta》fara de care 《nu putem sa avem viata》, si ne-a invatat sa o cerem 《in fiecare zi》, de ce noi venim cu reguli si soaroace si cu o alta evanghelie?
Daca canonul 80 Trulan, vorbeste despre un termen maxim de 3 saptamani in care cineva poate sa nu se împărtășească fără a fi excomunicat sau caterisit si doar daca are un motiv intemeiat, aceasta a fost si trebuie sa ramana exceptie, nu trebuie să devina regulă.
Desigur ca este o onoare pentru noi ca ne impartasim, dar nu acesta este aspectul cel mai important care trebuie scos in evidenta. Sa nu uitam ca Trupul lui Hristoseste euharistic, este elemetul/alimentul, indispensabil vietii noastre duhovnicesti. De o onoare, mă pot lipsi mult si bine din modestie si smerenie creștină, mai ales in aveasta viată. Si pentru a ma pregati cum se cuvine pentru aceasta onoare, poate sa dureze si mai mult timp. Dar de propria viață duhovniceasca, nu ma pot lipsi, ca dacă nu mananc permanent, mor. Si daca mananc prea rar, slabeste imunitatea organismului si apar bolile, care se termina tot acolo, in moarte.
Este adevarat ca apropierea trebuie sa fie cu evlavie si nu mecanic, dar nici intr-un caz indepartarea de Sfintele Taine, nu contribuie la marirea evlaviei. Cu cat sunt mai infometat, am tendinta sa mananc mai mecanic si greu îmi este sa nu ma imbuib. Deci, raportul este exact invers. La fel este si in cele duhovnicesti.
Intervin si eu acolo unde consider mai important, la "invatatorii" in cele ale ortodoxiei.
Lui new, ii este de ajuns cele care le citeste.
Nu mi-ati gresit cu nimic personal.
Cu drag.
Cu mult respect.

abcd
Mesaje: 24
Membru din: 17 Noi 2014, 13:48
Confesiune: ortodox
Preocupări: \\\\

Re: un sfat?

Mesaj necititde abcd » 03 Feb 2015, 18:15

Doamne ajută.

EREZÍE, erezii, s. f. 1. Doctrină sau credință religioasă care ia naștere în sânul unei biserici, abătându-se de la dogmele consacrate, și care este condamnată de biserica respectivă. 2. Fig. Greșeală, eroare, rătăcire. Cea mai plastică, mai laică și mai neteologică definiție a ereziei, dar mergem cu ea înainte.

Vai mie, părintele meu iubit, că numai prostioare scrieți.

1. Rezultă din definiția mai sus amintită, că Sfânta Împărtășanie deasă sau rară, nu este o idee eretică. Pentru că nu este o doctrină sau credință religioasă care să se abate de la dogmele consacrate Bisericii și nu este condamnată de Biserică.
Ci este strict o teologumenă, nimic mai mult. Deci nu există idei eretice. Ori e erezie, ori nu-i erezie. Nu este jumate de erezie. Și nici ”un picuț de erezie” nu este. Nici erezie colosală.

Personal, sunt pentru ca împărtășania să fie rară.
Și argumentez cât mai lucid, mai limpede teologic, dogmatic, patristic, cu putință.
Am spus mai sus câteva argumente, dar acum adâncesc mai mult.

2. Ce spuneți că e în rugăciunea Domnească, Tatăl Nostru, ”pâinea noastră cea de toate zilele” (nu cea spre ființă, care e traducere greșită - a se vedea traducerea Bibliei după originalele grecești, Septuaginta, traducerea Î.P.S. Bartolomeu Anania) nu are legătură cu Împărtășania care este instituită în Joia Patimilor, este prima dată în viață când citesc această analogie, pâinea din Tatăl nostru, cu pâinea ca Trup al lui Hristos. E categoric teleogumenă greșită. În Tatîl nostru, nu există nicio legătură cu Euharistia. Păi atunci unde e Sângele Domnului din Tatăl nostru? Sau ce facem, despărțim Trupul de Sânge? Ajungem să dăm credincioșilor erezia ”azimei”, de la franco-latini? Doamne ferește, să nu fie.
Am citit chiar acum din cartea ”Înțelesurile și Tainele rugăciunii Tatăl nostru”, de Mitropolitul Veniamin Fedcenkov, editura. Sophia, Cartea Ortodoxă, București, paginile 140-164, (unde tot pâinea noastră cea de toate zilele spune și nu traducerea greșită ”cea spre ființă”) și spune minunat de pâinea ca aliment de întreținere a vieții fizice corporale, suntem învățați să cerem lucruri materiale de la Dumnezeu, ca să putem trăi pe pământ, ca să putem trăi în trup, să înțelegem creștinismul, să-l trăim și să ne mântuim.
Da, Canonul Trulan, e cu minunat discernământ, creștinul să nu lase mai rară Sfânta Împărtășanie, de odată la 3 saptămâni. Foarte de acord. Cel mai des posibil, să fie odată pe săptămână, duminica. Iar în vremurile de prigoană, de război, atunci da, se poate da în fiecare zi, cum și Liturghia trebuie să sa facă în fiecare zi atunci, în toate Bisericile.

3. ( cea mai gravă prostioară, părinte, atenție mare, vă rog! ) Trupul lui Hristos este alimentul indispensabil vieții duhovnicești? Serios? Păi ce prostioară-i mai și asta, părinte? Cu considerație și durere vă spun, vreau să vă ajut, dar greșiți amarnic și înfiorător. Terifiant !
a) Păi Sfânta Maria Egipteanca, exemplul suprem de pocăință feminină, s-a Împărtășit de două ori în viața ei: prima dată nepocăită fiind, moartă sufletește, în focurile iadului desfrânării, în care era sufletul ei, înainte să plece în pustie și a doua oară în viața ei, înainte de adormire. Și ce viață avea! Ce viață! Levita, adică se ridica în aer și strălucea ca soarele, în timpul rugăciunii. Și nu se împărtășea deloc.
b) Așa că ce vorbiți acolo cu mâncatul permanent, părinte, sunt numai prostioare. În cel mai bun caz, păreri teologice. Fără nici un fundament. Eventual vă referiți la ce vorbeam mai sus ”pâinea noastră cea de toate zilele”, ca aliment indispensabil vieții trupești. Dar viața duhovnicească, nu ține de Trupul și Sângele lui Hristos, ci de relația omului cu Hristos, de pocăință. De dorirea virtuților. De înmulțirea lor, de dorirea de a se îmbunătăți permanent sufletește, prin smerenie, prin conștiința că e un gunoi ordinar, și nu om. Prin dorirea curățirii de mândrie, de părerea de sine, de dorirea luminării, îndumnezeirii, neprihănirii, despătimirii, de dobândirea Duhului Sfânt, părinte ! Haina dumnezeirii e smerenia, spune Stăniloaie.
c) Biblia spune: ”Ştiu faptele tale, că ai nume, că trăieşti, dar eşti mort.” Apoc. 3, 1. Deci trupul poate trăi, deși sufletul e mort în trup. Cum e posibil? Ține în trup sufletul, mila lui Dumnezeu, iar atâta vreme cât sufletul este în trup, chiar dacă sufletul e mort, trupul tot trăiește. De aceea învierea nu este doar a trupului, este și a sufletului, părinte iubit ! Aici pe pământ. Fiecare vindecare de o boală trupească, pricinuită de moartea sufletului, e o înviere, părinte. Fiecare vindecare de patimă, trezire a vieții omului, pocăința, astea toate sunt învieri. Care doar oglindesc, ca prin ghicitură, cum spune Biblia, cele ce vor fi ! Oh, cele ce vor fi !... Aș vrea să vă mai spun așa multe...
d) Deci Trupul (și Sângele, nu numai Trupul) lui Hristos, -NU- este indispensabil vieții duhovnicești. Că se poate împărtăși și creștinul care-i creștin cu numele, numai așa să fie de umplutură, să aibe conștiința curată, zice el, fără să creadă în Puterea care o ia în el și o înghite. Iar pentru acel creștin, Sfânta Împărtășanie, e exact degeaba. Zero. Vid. Nul. E ca un ateu care ascultă un creștin vorbind despre Dumnezeu, nu îl mișcă pe ateu deloc, decât dacă creștinul e luminat și poate și îndumnezeit. Sau numai dacă vine Dumnezeu Însuși, cum a venit la Sf. Ap. Pavel, pe drumul Damascului. Altfel, vorbirea despre Dumnezeu, e ca ca nuca-n perete pentru el. Ca o conferință a unor creștini ce vorbesc teoretic, nu empiric. Așa și cu Împărtășania deasă.
Păi Împărtășania trebuie să mute munții, părinte. Munții patimilor noastre să le arunce în mare. Să învie sufletele noastre, de la Taina Tainelor ce o luăm în noi.
Nicidecum, hai hopa-țupa, e duminică, mă duc să mă Împărtășesc ! Că doar sunt creștin, dom-le ! Of, of, of...
e) Ba mai grav, Sfântul Apostol Pavel, spune că dacă nu suntem atenți, ne putem împărtăși spre osândă și putem muri. Trupește. Rugăciunile de împărtășanie iarăși spun că să nu ne fie împărtășania, ca un foc mistuitor.

Deci, părinte iubit, nu mai vorbiți prostii.
Că vi se va cere sângele oilor pierdute în gurile lupilor, la Sfânta Judecată, de către Hristos.
Și ce veți răspunde, părinte ? Ce veți răspunde Domnului ? Că le-ați spus să se împărtășească des ?
Mă întreb cum oare apărați oițele, pe calea cea dreaptă, mântuitoare și creștinismul în general, în fața lupilor din ereziile demonilor protestanți și demonilor din romano-catolicism ? Cum oare ?
Dar mai ales cum faceți oițele pierdute, să vină înapoi acasă? Pentru că Dumnezeu ca să lucreze prin noi, trebuie să fim vase ale Lui. Altfel nu putem nici să mergem pe picioare, 3 metri de stână, dar mai să și păstorim, nu putem să suflăm nici în fluieraș, dar mai să și cântăm cu el... și nimic nu putem face, dacă nu trăiește Hristos în noi. Și mai grav, dacă suntem preoți, e vai de pielea noastră. Vai mie... Vai-și-amarului de mine...
Doamne, miluiește !

Spuneți-le la parohie, la Biserică, părinte, spuneți-le oamenilor să nu se împărtășească des, ci cerețile să se împărtășească -rar- și atunci când se împărtășesc, să fie cu inimă înfrântă și zdrobită, cu lacrimi pe obraz și cu hohote de plâns în suflet, așa să vină la Potir. Ca și cum asta e ultima lor Împărtășanie. Pentru că nu știm cu adevărat, poate chiar îi. Nu des, ca și cum li se cuvine ceva ! Rar... Oh, vai și-amar de noi de toți...

Iar eu, nu mă consider învățător, ci un vierme nenorocit. Spurcatul ordinar de mine. Dacă Sfântul Apostol Pavel, s-a numit pe sine, că el e cel mai mare păcătos, atunci eu ce-s? Dihanie, monstru de om, nenorocit ordinar ce sunt !
Iertați-mă.

Pr Haralambie
Mesaje: 885
Membru din: 14 Ian 2010, 19:54
Confesiune: ortodox
Preocupări: Sensul vieţii
Localitate: BOR
Contact:

Re: un sfat?

Mesaj necititde Pr Haralambie » 03 Feb 2015, 23:37

Doamne ajută.
Bănuiesc că sunteţi preot de vă adresaţi aşa mie, adică mă binecuvântaţi. Mulţumesc.
Vai mie, părintele meu iubit, că numai prostioare scrieți.
Deşi cam înrazneaţă înfruntare în faţă, totuşi, trec cu vederea data asta. Vă rog să păstrăm limita dezbaterii subiectelor.
EREZÍE, erezii, s. f. 1. Doctrină sau credință religioasă care ia naștere în sânul unei biserici, abătându-se de la dogmele consacrate, și care este condamnată de biserica respectivă. 2. Fig. Greșeală, eroare, rătăcire. Cea mai plastică, mai laică și mai neteologică definiție a ereziei, dar mergem cu ea înainte.
Conform D.E.X-ului, Fig 2. exprimarea este corectă. Erezie, poate fi o greşeală, o eroare, rătăcire, ( personală) şi nu doar o doctrină în ansamblul ei.
1. Rezultă din definiția mai sus amintită, că Sfânta Împărtășanie deasă sau rară, nu este o idee eretică. Pentru că nu este o doctrină sau credință religioasă care să se abate de la dogmele consacrate Bisericii și nu este condamnată de Biserică.
Este o porunca evanghelica care face parte din Adevarul de credință. Daca Biserica nu a mai formulat si alte dogme, asta nu inseamna ca ele nu exista.
Ce spuneţi că e în rugăciunea domnească Tatăl Nostru, ”pâinea noastră cea de toate zilele” (nu cea spre ființă, care e traducere greșită - a se vedea traducerea Bibliei după originalele grecești, Septuaginta, traducerea Î.P.S. Bartolomeu Anania) nu are legătură cu Împărtășania care este instituită în Joia Patimilor,
Septuaginta nu are nici o legatura cu Tatal Nostru. Septuaginta conţine cărţile Vechiului Testament. Rugăciunea Tatăl Nostru, este în Noul Testament. ἐπι ούσιον,, se traduce《spre fiinţă》Aşa traduc cei mai mulţi sfinţi. ούσια = fiinţă, .《ἐπιούσιον》(epiousion) este un derivat de la ούσια. Mai sunt si alte opinii cam în aceeaşi direcţie. Origen, de pilda, traduce, ("este pâinea care se uneşte cu fiinţa noastră"). Sau fericitul Ieronim, spune in Vulgata, ("dincolo de orice fiinţă"), ("supersubstanţialis"). Şi care au înţeles-o încă din vechime ca, Pâine euharistică. A se vedea, de pildă, talcuirea sf. Ciprian al Cartaginei. Deci, nici într-un caz, traducearea, "cea de toate zilele." este cea corectă. Mai sunt si alte sensuri, dar cred ca ajunge.
Si dacă ar fi expresia, 《 cea de toate zilele》 aceasta ar trebui sa va invete despre frecventa în care trebuie luata această pâine. Asa cum citim la Ev. Luca, 《 dane-o noua, in fiecare zi》.
Pâinea cea spre fiinta, care o cerem in rugăciunea, Tatăl Nostru, cu Împărtăşania instituită în Joia Patimilor, are legătură, aşa cum Capitolul 6 din Evanghelia de la Ioan, rostit tot înainte de Joia Patimilor, are legătură cu împărtăşania.
este prima dată în viață când citesc această analogie, pâinea din Tatăl nostru, cu pâinea ca Trup al lui Hristos. .
Deci, d-ta auzi pentru prima dată lucru ăsta şi deja şti dinainte că eu spun prostii?
E categoric teleogumenă greșită
Nu! Este învăţătura şi credinţa sfinţilor, a Bisericii!
În Tatîl nostru, nu există nicio legătură cu Euharistia.
Uite că sfântul Nicodim Aghioritul arată că are legătură. Aici am pus o tâlcuire ceva timp in urmă
Păi atunci unde e Sângele Domnului din Tatăl nostru? Sau ce facem, despărțim Trupul de Sânge? Ajungem să dăm credincioșilor erezia ”azimei”, de la franco-latini? Doamne ferește, să nu fie.
Prin Pâine, se înţelege şi Trupul Şi Sângele. Mântuitorul vorbeşte în moduri diferite, aşa cum vedem şi aici:Ev Ioan 6. 35. Şi Iisus le-a zis: Eu sunt pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce va crede în Mine nu va înseta niciodată.
Am citit chiar acum din cartea ”Înțelesurile și Tainele rugăciunii Tatăl nostru”, de Mitropolitul Veniamin Fedcenkov, editura. Sophia, Cartea Ortodoxă, București, paginile 140-164, (unde tot pâinea noastră cea de toate zilele spune și nu traducerea greșită ”cea spre ființă”) și spune minunat de pâinea ca aliment de întreținere a vieții fizice corporale, suntem învățați să cerem lucruri materiale de la Dumnezeu, ca să putem trăi pe pământ, ca să putem trăi în trup, să înțelegem creștinismul, să-l trăim și să ne mântuim.
Unii se limitează la primul înţeles, asta nu înseamnă că nu sunt şi altele înţelesuri.
3. ( cea mai gravă prostioară, părinte, atenție mare, vă rog! ) Trupul lui Hristos este alimentul indispensabil vieții duhovnicești? Serios? Păi ce prostioară-i mai și asta, părinte? Cu considerație și durere vă spun, vreau să vă ajut, dar greșiți amarnic și înfiorător. Terifiant !
Eu, vă înţeleg lipsa aproape totală a cunoaşterii importanţei împărtăşaniei, în viaţa duhovnicească, de aceea am răbdare ca să mai creşteţi în Hristos. O singură rugăminte am, mai uşurel cu acuzaţiile dacă tot sunteţi paralel cu Evanghelia. Ioan. 53. Şi le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi.
a) Păi Sfânta Maria Egipteanca, exemplul suprem de pocăință feminină, s-a Împărtășit de două ori în viața ei: prima dată nepocăită fiind, moartă sufletește, în focurile iadului desfrânării, în care era sufletul ei, înainte să plece în pustie și a doua oară în viața ei, înainte de adormire. Și ce viață avea! Ce viață! Levita, adică se ridica în aer și strălucea ca soarele, în timpul rugăciunii. Și nu se împărtășea deloc.
Cred că ar fi mai potrivit să vorbim despre viaţa pseudo- Mariei Egipteanca. Pustinicilor, celor care sunt în imposibilitate de a se apropia fizic de împărtăşanie, lor li se face împărtăşire nevăzută. Aşa spune Sf Nicolaie Cabasila în Tâlcuirea Dumnezeieştii Liturghii.
Iar eu, nu mă consider învățător
,
Ciudată contradicţie intre vorba si faptă. Cel care nu se consideră învăţător, niciodată nu va da sfat altora, mai ales preoţilor.
Iar eu, nu mă consider învățătorci un vierme nenorocit. Spurcatul ordinar de mine. Dacă Sfântul Apostol Pavel, s-a numit pe sine, că el e cel mai mare păcătos, atunci eu ce-s? Dihanie, monstru de om, nenorocit ordinar ce sunt !
Iertați-mă.
Nu este nici virtute şi nici demn de laudă atunci când te ocărăşti singur, ci atunci când rabzi de la altul ocările. Domnul să vă înţelepţească, că aveţi nevoie!
Cu mult respect.

abcd
Mesaje: 24
Membru din: 17 Noi 2014, 13:48
Confesiune: ortodox
Preocupări: \\\\

Re: un sfat?

Mesaj necititde abcd » 07 Feb 2015, 18:03

Hristos a înviat.
Iertați-mă, părinte, eu atât am avut de spus. Văd că v-am smintit.
Dacă considerați că acesta este răspunsul cuvioșiei voastre, participați la lovirea și prăbușirea în râpă a cărămizilor Bisericii lui Hristos, a Creștinismului. În râpele ecumenismului, egoismului, mândriei și alte râpă eretice.
Iar mulți dintre noi, cărora ne pasă, suntem doar observatori, martori neputincioși. Pentru asta mă doare cumplit.
Dar cu siguranță, cum Dumnezeu lucrează neîncetat, în funcție de fiecare acțiune a oamenilor, toate sunt cu un scop. Mila lui Dumnezeu.

Vreau doar să spun atât, că Sfânta Maria Egipteanca, nu e pseudo-sfânta Maria Egipteanca, ci Sfântă Maria din pustiul Egiptului. Săptămâna a 5-a a Sfântului și Marelui Post, e plin de bucurie, din pricina Sfintei Maria Egipteanca, cea mult iubită de Biserica Creștină (alt creștinism afară de Unul Viu, ortodox, e erezie). Doar cei desfrânați vorbesc împotriva Sfintei, nădăjduiesc să nu fi-ți un desfrânat. Iar dacă sunteți, pocăiți-vă. Dacă sunteți preot de mir, desfrânare înseamnă și să vă cunoașteți intim cu soția în alte zile afară de marți și joi. Iar dacă sunteți ieromonah, desfrânare înseamnă și ce faceți chiar acum, că stați pe internet, în votul sărăciei de bună voie, la călugărie.

Iertați că am îndrăznit, deși puțin aspru, dar îndrăznesc cu iubire, că vă iubesc în Hristos.
Domnul să vă învrednicească de minunatul nume, Haralambie.
Iertați.
Ultima oară modificat 08 Feb 2015, 17:52 de către abcd, modificat 1 dată în total.

Constantinos
Mesaje: 460
Membru din: 08 Apr 2011, 18:55
Confesiune: ortodox
Preocupări: Cartile Sfintilor Parinti
Localitate: Bucuresti

Re: un sfat?

Mesaj necititde Constantinos » 08 Feb 2015, 15:49

In loc sa fii recunoscator pentru talcuirea la Tatal nostru pe care nu o stiai cauti doar greselile . Ai dovezi ca Parintele Haralambie este ecumenist ? Nu este nimeni multumit de felul cum comentezi , ai putea sa te schimbi si sa termini cu acuzele nefondate . Nu te-a pus nimeni pe post de " singurul aparator al ortodoxiei " iar " dragostea " pe care o afisezi are elemente din iad . Daca ai fost exclus de pe forum crestin ortodox nu inseamna ca nu poti fi exclus si de aici , ii cam faci de ras pe cei care au vre-o facultate de teologie . Tu de unde stii ca nu ai fost botezat aiurea daca tot te gasesti in zona spurcata a fostului mitropolit Corneanu ? Ai filmari cu botezul tau ? Cand o avea preotul tau doar telefon fix atunci sa te iei de alti calugari care au un paradit de telefon ce se poate conecta cu intreruperi la internet si este folosit spre bine .

abcd
Mesaje: 24
Membru din: 17 Noi 2014, 13:48
Confesiune: ortodox
Preocupări: \\\\

Re: un sfat?

Mesaj necititde abcd » 08 Feb 2015, 17:50

Doamne ajută.
Frate @constantinos, otrăvitor cuvânt ai, dar simt în el că are scop de îndreptare, ceea ce îl face minunat.
Personal, cât mă privește, lovit am fost mereu, lovit voi fi, nu aștept să se termine... E bine, mulțumim Domnului. Odihna e în ceruri, nu aici. Aici, ”fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea.”. (Matei 5, 11 - traducerea corectă, Î.P.S. Batolomeu Anania)

Frate @constantinos, știu că ești mânios pe mine, dar citește cu atenție:

a) Părintele @Haralambie, nu a dat tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru, ci a dat un înțeles personal, teleogumenă, asupra unei singure părți din Tatăl nostru, și nici acolo întreaga tâlcuire, ci diferența dintre ”cea de toate zilele”, (traducere corectă Î.P.S. Bartolomeu Anania) care e în Biblia adevărată, traducerea Înalt Prea Sfințitului Bartolomeu Anania, apoi tot ”pâinea cea de toate zilele” tradus este corect și în Biblia de la 1914, și în Biblia de la 1688, prima Biblie cu caractere latine și versiunea ”cea spre ființă”, (traducere eronată) care apare în anul 1970, când Biblia se ”adaptează”, la dorința Patriarhului Nicodim, care spunea că face asta pentru a combate sectele. ”Adaptarea”, venea apropiată de Biblia ereticului preot ortodox apostat Dumitru Cornilescu, care adaptare, a rămas până azi. Nimeni nu a mai combătut sectele. Ci din contră, fervoarea și focul înalt al preoților lui Hristos, scădea. Iar rândurile neo-protestanților creșteau.
Personal, m-am axat pe sectologie, dar asta, mai târziu, dacă Dumnezeu îmi dezleagă.

Iar despre facultatea și teologia mea, sunt un vai-și-amar, cum spune Sfântul Apostol Pavel că e primul dintre păcătoși, apăi atunci dacă el spune așa, eu ce sunt? Sunt și eu o granulă de nisip, un nimeni, un nimic. Dar cei mândrii, vor spune că nu-i virtute să te ocărăști singur, și cine se ocărăște, are nevoie de înțelepțire. Deci și Sfântul Apostol Pavel are nevoie de înțelepțire. Ai auzit Sfinte Apostole Pavel ? Să nu te mai ocărăști singur.
Dar uite, ai aici, frăția ta, binecuvântările cu care m-a binecuvântat Dumnezeu până acum:

http://www.teologie.net/forum/viewtopic ... 160#p38675

Iar eu nu am mai vrut să comentez, ce spune părintele Haralambie, ca să nu greșesc și mai tare să îl supăr, dar pentru frăția ta, voi lămuri. Să nu mai veniți veniți frăția voastră, frate @constantinos și să provocați din nou apele. Nu-i bine, poate prin mesaje private Dar o faceți spre lămurire. Cu drag, atât cât știu, vă lămuresc.

b) Părintele Haralambie dă citate din ereticul Origen, unul din cei mai mari eretici ai tuturor timpurilor, condamnat la Sfântul Sinod al V-lea Ecumenic, cu erezii precum apocastaza și predestinația? Erezii care stau la rădăcina ereticilor protestanți, sărăcuții, chiar și în ziua de azi? Ereticul Origen, care s-a castrat singur, împotriva canoanelor. Și altele a făcut, pentru care a fost excomunicat, caterisit și anatematizat? Nu a fost decât un profesor de facultate, care citea toată ziua și scotea bazaconii, în timpurile de ”meditație filosofică creștină”. Singurul lucru bun, cât de cât, e hexapla, de care ne putem lipsi minunat de frumos, n-avem nevoie de ea.

c) Nu vezi de unde citează părintele Haralambie? Din fericitul Ieronim, pe care nu l-am aprofundat, dar despre ”fericitul” Augustin, am scris despre el în teza mea de licență ”Ereziile romano-catolice”, dată anul trecut, la Timișoara, cele 8 mari erezii ale preanefericitului și preaspurcatului Augustin de Hippo. Cu toate învățăturile lui ”bune”, pentru cele 8 mari erezii care le are, ne putem lipsi de ”bunățile” lui, fiindcă avem Sfinții Părinți, ca Ioan Gură de Aur, Vasile cel Mare, cei doi Grigorie, Maxim Mărturisitorul, Isaac și Efrem Sirul, Chiril al Alexandriei, și alții contemporani, Sfinți precum Grigorie Palama, Simeon Noul Teolog, Marcu Evghenicul, etc. Și mai știu, că despre care ”teologi”, tot cel ce se cheamă ”fericit” și nu Sfânt, este eretic. Augustin, Ieronim și alți eretici. Îi pomenim din respect pentru frații căzuți din Apus, pe care-i așteptăm acasă, afară din ereziile ”romano-catolice”.

d) Nu vezi, frate @constatinos, că părintele Haralambie citează din Biblia Vulgata?Sau Biblia textului masoretic? Cea mai neautentică și neautorizată și în necomuniune cu Răsăritul traducere a Bibliei, cu sensurile cele mai seci și mai sărace. Fiindcă dacă vei citi Vechiul Testament din Septuaginta, cele 8 volume, de la editura Polirom (volumele acelea albastre) vei vedea frăția ta, ce mari diferențe sunt între Vulgata și Septuaginta. Manuscrisele de la Marea Moartă, Qumran (care conțin traducerea Bibliei) vin și întăresc varianta autentică a Bibliei, anume Septuaginta.

e) Nu vezi frăția ta că părintele Haralambie, o numește pe Sfânta Maria Egipteanca, pseudo-Maria Egipteanca? Când Sfânta Biserică o cinstește atât de mult și de frumos, în săptămâna a 5-a din Postul Mare, Sfânta Maria Egipteanca, cea mult iubită de Biserică? În zadar crezi oare că e cinstită? Nu-i în zadar. De ce nu o numește și Biserica pseudo-Maria, pseudo-Sfânta. Doar desfrânații o numesc așa. Iar desfrânarea, are foarte multe forme.

De aceea părintele Haralambie, greșește profund. Și vroiam să îl ajut, dar când am văzut câtă aroganță are, cu câtă superioritate mă privește, pe mine inferiorul și cum aruncă pe jos ajutorul și calcă în picioare ajutorul, m-am oprit, nu vreau să fiu pricina căderii lui. Căci destul, și el, ca noi toți, e chinuit de diavoli, de lume și de trup. Sfântul Ioan Gură de Aur, spune în tratatul despre preoție, că ”iadul va fi pavat cu fețe bisericești”. De aceea nu mă grăbesc să mă căsătoresc și să-mi cer preoția. Mă lupt, întro infimă măsură, cu lenevie, ca părintele Haralambie să NU paveze iadul, alături de mulți alți preoți și ierarhi. Doamne ferește și miluiește.

Iartă-mă, frate @constantinos.
Hristos în mijlocul nostru.
Ultima oară modificat 10 Feb 2015, 03:21 de către abcd, modificat de 3 ori în total.

Constantinos
Mesaje: 460
Membru din: 08 Apr 2011, 18:55
Confesiune: ortodox
Preocupări: Cartile Sfintilor Parinti
Localitate: Bucuresti

Re: un sfat?

Mesaj necititde Constantinos » 08 Feb 2015, 18:30

Nu trebuie sa scrii asa mult ca tot nu reusesti sa ne prostesti . Parintele Haralambie ti-a aratat unde scrie la Sfantul Nicodim Aghioritul despre " painea cea spre fiinta " , daca n-ai descarcat in pdf e paguba ta : " în al treilea rând, „pâine spre fiinţă" e Trupul şi Sângele Domnului, care se deosebeşte tot atât de mult de cuvântul lui Dumnezeu, pe cât se deosebeşte soarele de raza lui. în dumnezeiasca împărtăşire întreg Dumnezeu-omul intră, se amestecă şi se frământă cu omul întreg, luminează, străluceste şi sfinţeşte ca un Soare toate puterile şi simţirile sufleteşti şi trupeşti ale omului şi le preschimbă din stricăciune în nestricăciune. De aceea, în sens principal şi prin excelenţă se numeşte „Pâine spre fiinţă" cuminecarea dumnezeiască cu preacuratul Trup şi Sânge al Domnului nostru Iisus Hristos, fiindcă ea păstrează şi menţine fiinţa sufletului şi-i dă putere să facă poruncile Stăpânului şi orice altă virtute. Aceasta e adevărata hrană a sufletului şi a trupului, precum spune Domnul: „Trupul Meu e adevărata hrană şi Sângele Meu e adevărată bautură" .
Apoi scrie in continuare in acelasi loc , cu citate , ca asa intelegeau si Sfintii Grigorie de Nysa , Isidor Pelusiotul , Chiril al Ierusalimului , Maxim Marturisitorul , Ioan Damaschin .
Nu este pacat sa citezi din Origen atat timp cat citezi doar ideile bune pe care si ereticul de Origen le-a imprumutat de la sfintii mai vechi si ale caror nume nu-l cunoastem . Nu am cautat sa citesc toate comentariile Pr. Haralambie .
Cuvantul " fericit " are aceiasi valenta cu " sfant " altfel ar trebui sa modifici la rugaciunea " Lumina lina..."
Episcopul Paisie Lugojanul a participat la destule intalniri ecumeniste , nu neg ca s-ar putea sa fie si el unul dintre episcopii care sunt surzi la rugaciunea ereticului fiindca sunt cu totul absorbiti de rugaciunea mintii si in acest mod nu ei se roaga cu ereticii , nici ereticii cu ortodocsii , dar tot nu are mare valoare .

abcd
Mesaje: 24
Membru din: 17 Noi 2014, 13:48
Confesiune: ortodox
Preocupări: \\\\

Re: un sfat?

Mesaj necititde abcd » 08 Feb 2015, 18:42

@frate constatinos, te-am rugat să îmi mai scrii în privat, de ce nu mai ascultat?
Îmi osândești ierarhul, pe niște presupuneri, îl acuzi de nimicuri pe baza a ce? A unor minciuni. Ești mincinos, cumva? Atunci fi demn și integru arată-mi întâlnirile ecumeniste la care a participat, ierarhul meu, Preasfințitul Paisie, iar dacă nu ești demn și integru, și doar ai mințit, rușinează-te și cereți iertare. Și nu mai osândi ierarhii, cu nesăbuință. Dar n-ai să-ți ceri iertare, ești și tu mândru.
Nu neg, sunt de acord cu ce scrie Sfântul Nicodim Aghioritul, dar traducerea corectă a rugăciunii ”Tatăl nostru” este ”pâinea noastră cea de toate zilele”, nu traducerea greșită ”pâinea noastră cea spre ființă”. Iar frăția ta, n-ai decât să crezi ce vrei. În fața lui Hristos, dai răspuns pentru ce ai crezut și ce ai spus, nu în fața mea.
Iar Augustin, chiar dacă e fericit, nu e sfânt, e eretic. Fericit eretic. Și un creștin mirean, de azi, poate fi fericit. Cântările bisericești, sunt și rămân minunate, dar nu sunt dogme.
Învață frăția ta dogmatică și patrologie, ca să te știi feri de ”cel rău”, nu de ”cel viclean”. Traducerea corectă Septuaginta, a Î.P.S. Bartolomeu Anania, față de traducerea greșită a textului masoretic, după vulgata.
Iartă-mă.
Hristos a înviat.
Ultima oară modificat 08 Feb 2015, 19:26 de către abcd, modificat 1 dată în total.

Constantinos
Mesaje: 460
Membru din: 08 Apr 2011, 18:55
Confesiune: ortodox
Preocupări: Cartile Sfintilor Parinti
Localitate: Bucuresti

Re: un sfat?

Mesaj necititde Constantinos » 08 Feb 2015, 19:10

Nu am osandit ci chiar am fost de folos , cel putin dupa mintea mea si neaprobat de nimeni : Paisie Gheorghe " - a participat, ca însoțitor al Chiriarhului la conferințe organizate de Comunitatea Sant'Egidio în Italia (Roma, Milano), sau la alte întâlniri inter-ortodoxe și ecumenice din Franța (Paris, Limour) și Germania (Nürnberg, Frankfurt); - a fost delegat la întâlniri ecumenice cu monahi franciscani, desfășurate la reședința mitropolitană din Timișoara (noiembrie 2003), precum și la diferite mănăstiri franciscane din Italia (Assisi și Frascati - iulie 2004; Foggia - octombrie 2005), în cadrul cărora a prezentat următoarele conferințe : "Darurile Duhului Sfânt în Biserica Ortodoxă" (Timișoara, noiembrie 2003); "Tradiția monastică răsăriteană" (Assisi 2004); "Rugăciunea lui Iisus" (San Marco in Lamis, Foggia, 2005). "
Sursa : http://ro.wikipedia.org/wiki/Paisie_Gheorghe
Nu ma intereseaza care ar fi traducerea , " painea cea de toate zilele " nu prea se potriveste cu :
" 25. De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?
26. Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele?
27. Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot?
28. Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc.
29. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia.
30. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor?
31. Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca?
32. Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele.
33. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.
34. Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngriji de ale sale. Ajunge zilei răutatea ei. "
Nu ma intereseaza ca scrie despre Dumnezeu sa " nu ne duca in ispita " daca in alta parte spune ca fiecare se ispiteste de pofta sa si accept alta traducere daca cineva stie sa o faca bine .
Cred ca pe fericitul Augustin a reusit foarte bine Sfantul Ioan Maximovici sa-l prezinte ca pe un Sfant , era o carte tiparita cu multi ani in urma , poate o gasesti in biblioteca vreunei manastiri .
Ai si tu posibilitatea sa-mi scrii pe privat , sper ca nu texte lungi .

abcd
Mesaje: 24
Membru din: 17 Noi 2014, 13:48
Confesiune: ortodox
Preocupări: \\\\

Re: un sfat?

Mesaj necititde abcd » 08 Feb 2015, 19:45

Frate, Doamne ajută.
Acelea sunt întâlniri ecumenice, nu ecumeniste.
La întâlnirile ecumenice, Biserica Ortodoxă merge pentru a arăta valorile vii și reale, palpabile prin Sfinții Părinți, față de ereziile romano-catolice sau protestante, Biserica merge pentru ai chema și pentru ai aduce acasă pe frații rătăciți. Asta-i misiunea ei.
Chiar a fost astăzi duminica ”fiului risipitor”.
Deci nu merge acolo ca să vorbească de unirea dintre erezie și Adevăr, dintre lumină și întuneric. Căci ce au una cu alta, nu? spune Scriptura. Ci merge ca să aducă oile cele pierdute acasă.
Chiar a vorbit minunat Preasfințitul Paisie, despre "Darurile Duhului Sfânt în Biserica Ortodoxă" , "Tradiția monastică răsăriteană", "Rugăciunea lui Iisus". Cu dragoste pentru cei căzuți în erezie.
N-ai fost demn, frăția ta. Dar nu-i bai, pentru că nu cunoști. Bucurii de la Mântuitorul și Preacurata Sa Maică.
Iertați-mă.

Constantinos
Mesaje: 460
Membru din: 08 Apr 2011, 18:55
Confesiune: ortodox
Preocupări: Cartile Sfintilor Parinti
Localitate: Bucuresti

Re: un sfat?

Mesaj necititde Constantinos » 08 Feb 2015, 21:16

Astept ( mult si bine ) ca episcopul Paisie sa declare ca nu a participat la nici-o rugaciune ecumenica si ecumenista
http://ziarullumina.ro/actualitate-reli ... -bucuresti
...si asa vom avea un marturisitor cand il vor obliga sa participe ( decapitat si cu ucenici imprastiati ).
Parintele Haralambie nu este desfranat fiindca a scris ceva de pseudo....Maria Cereasca ci este in stare sa se corecteze si singur daca gaseste argumentele . Eu nu ma indoiesc ca a existat Egipteanca dar poate gasesti
dovada ca exista acei sfinti, Ioasaf si Varlaam , eventual ca au ajutat altor calugari aratandu-se cu sufletul cand le-au cerut ajutorul .
http://www.teologie.net/2014/08/24/ce-m ... hiografie/

abcd
Mesaje: 24
Membru din: 17 Noi 2014, 13:48
Confesiune: ortodox
Preocupări: \\\\

Re: un sfat?

Mesaj necititde abcd » 08 Feb 2015, 23:27

Doamne iartă-ne.
În siteul ce la-ți amintit, nu spune cine a participat și cine nu a participat, la necreștineasca săptămână de rugăciune ecumenistă (spun ortodocși, nu ecumenică, care-i alt sens).

Iar cu viețile sfinților... ce crud ! Am spus eu că sunt mulți oameni distrugători ai credinței. Din interior se sapă la temelia Bisericii. Dar nici ”porțile iadului nu o vor birui pe ea”.
Înfricoșător cuvânt. Dar tâlcuirea la acest cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur, în PSB 23, e minunată.

Și ce facem noi totuși? Înlocuim credința cu rațiunea? Sau ce facem?
Înlocuim nădejdea cu știința? Dragostea cu ură? Să nu fie. Sau ce facem?
Haideți să nu mai citim vieți de sfinți, că dar dacă vreo una n-o fi autentică? ”Dacă cade drobul de sare și-mi omoară copilul?” Vă va descoperi harul Sfântului Duh, dacă-i autentică. Promit, garantat. Nu vă temeți de asta.
O numiți pe Sfânta Maria Egipteanca, pseudo Maria Cereasca... Execrabil. Execrabil! N-am cuvinte de a-mi arăta mâhnirea. Dar atât să fi-ți sigur, nu în zadar este atât de iubită de Biserică.
O să stați de vorbă cu ea, la Judecata de Apoi. Ea vă va judeca, după cum spune Biblia, că sfinții vor judeca lumea. Pe toți care a-ți osândit-o, ea vă va judeca.
Mă întreb oare când a fost ultima dată când a-ți ținut Postul Mare, cap-coadă și a-ți vărsat măcar o lacrimă pe săptămână...?

Dacă vreți, spre folos mântuitor, citiți ”viețile pustnicilor palestinei”. Cartea aceea vă arată dacă sunteți pe drumul spre mântuire sau nu.

Iertare...

Pr Haralambie
Mesaje: 885
Membru din: 14 Ian 2010, 19:54
Confesiune: ortodox
Preocupări: Sensul vieţii
Localitate: BOR
Contact:

Re: un sfat?

Mesaj necititde Pr Haralambie » 09 Feb 2015, 00:43

Muritorule, de ce vrei cu tot dinadinsul se fi răutăcios? Dacă eu te-am rugat să o laşi mai moale cu acuzele, de ce mă ignori, de ce nu te limitezi la subiecte şi treci la atac de persoană, încălcând regulamentul? Nu te sfiieşti să mă faci desfrânat, ecumenist, arogant. Tu eşti masterand în Teologie şi trebuie să ai în vedere respectul şi bunul simţ. La urmă după ce mă botjocoreşti, mai spui încă că mă iubeşti? Sper că nu ai pretenţia să te şi cred.
Te rog sa-ţi revizuieşti comportamentul că alt fel ne supărăm.

Câteva răspunsuri la acuzele tale:

1. Aici, pe forum, trebuie să vii cu argumente ca să susţi o afirmaţie, nu doar ''că aşa e corect''. Nu negi tu ce spune sf Nicodim, dar nu prea are importanţă pentru tine, chiar dacă el citează o listă întreagă de părinţi răsariteni. Până la urmă, tu şti ce vrei? Ideia care te-a scandalizat era că păinea, cerută în Tatăl Nostru, ar fi Trupul Lui Hristos. Nu te-ai convins încă? Ce are a aface că e spre fiinţă, sau de toate zilele, atâta timp cât este Trupul lui Hristos? Sub ambele forme se cere a fi luată, astăzi, adică întodeauna ( după Matei) şi în fiecare zi ( după Luca). Asta ca să şti de ce părerea ta este antievanghelică, suţinând rara împărtăşire. Nu se cuvine să treci de la o ideie la alta ca sectarii. Este mai demn să recunoşti o înfrângere, sau că ai înţeles un lucru şi te-ai lămurit cu el decât să suţii cu încăpăţânare că ai dreptate, neavând.

2. Este adevărat că termenul ἐπι ούσιον, a fost tradus şi în varianta: cea de toate zilele, cel puţin Sf. Ioan Gură de Aur tâlcuieşte aşa. Dar tot la fel de adevărat este că cei mai mulţi sfinţi tâlcuiesc: spre fiinţă. Cum ar fi Sf. Chiril al Alexandriei, Sf Teofilact al Bulgariei. Sf Nicodim Aghioritul şi alţii pe care îi mai citează el. Totuşi, ἐπι ούσιον mai are sensul de: spre ziua care vine, sau viitoare. Care ,,zi'' poate fi înţeleasă, a veacului viitor, fără a o exclude şi pe cea actuală, prezentă. Sensul cel mai real este cel: spre fiinţă. Aşa cum am arătat mai sus, Cum arată şi dicţionarele si profesorii de la Teologie. Ce fel de facultate ai făcut tu de nu şti acestea?
Nici o ediţie a vreunei Bibli, nu este fără greşeli. Iar I.P.S. Bartolomeu gafează la greu în traducerea lui. Biblia de la 1688 are: cea de toate zilele, dar cea de la 1914, are: spre fiinţă; deci te rog, nu dezinforma!

3 Din Origen citează mai mulţi sfinţi. Şi ar fi trebuit să şti că el a fost victima unor maşinaţii politice. Condamnarea lui, în lipsa prezenţei lui, nu a fost una onorabilă pentru acele vremuri. Mai mult, este lăudat de unii sfinţi iar de alţii privit cu îngăduinţă, pentru că învăţătura la începuturile creştinismului, era într-un stadiu de '' pruncie''.. De alt fel, el nu şi-a apărat în nici un fel învăţătura eretică, de care poate nici nu era conştient. Nu într-o măsură mai mică au greşit sfănţii Iustin Martirul sau Grigorie de Nissa şi mulţi alţii şi totuşi, nu au fost condamnaţi.

4. Masterandule, să şti că Vulgata, traduce după textul masoretic numai cărţile Vechiului Testament, iar pentru Noul Testament, unde este Tatăl Nostru, foloseşte versiunea greacă, şi nu are nicio treabă cu masoreţii. Si Vulgata se traduce în secolul IV şi nimeni din Răsarit nu a contestat-o, chiar dacă traducerea după masoreţi nu e cea preferată. Iar dacă dumitale şti vre-un sfânt care o contestă, să mi-l arăţi şi mie. Să mai şti şi acesta că unele sensuri se păstrează mai bine la masoreţi.

5. Autenticitatea vieţii Sf. Mariei Egipteanca, în baza unor studii critice, este contestată de unul din cei mai învăţaţi monahi din Sfântul Munte. Pr Macarie Simonopetritul, în Triodul Explicat. Eu nu o contest, deşi tind să-i dau crezare părintelui. Subiectul a mai fost reluat aici pe forum, unde eu chiar m-am împotrivit acestei noi descoperiri la acea vreme.

Hai, fii băiat de treabă şi nu te mai umfla în pene şi nu te sminti, lasă emoţiile şi dă dovadă de maturitate. Discutăm subiecte nu caracterizări personale, de acum în colo. Pune mâna pe cărţi, nu doar ca să le vinzi, ci să le mai şi citeşti, că mă faci de ruşine. Pentru liniştea ta sufletească, nu sunt ecumenist.

Cu drag. Pentru tine, eu cel păcătos.
Cu mult respect.

abcd
Mesaje: 24
Membru din: 17 Noi 2014, 13:48
Confesiune: ortodox
Preocupări: \\\\

Re: un sfat?

Mesaj necititde abcd » 10 Feb 2015, 11:42

Doamne, ajută.
În primul rând, părinte, la mulți și binecuvântați ani, de ziua numelui, Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie, prăznuit azi, 10 februarie.
Iertați-mă dacă v-am smintit.
Vă mărturisesc sincer, sunt convins că sunteți un preot deosebit, și pentru că mărturisiți că sunteți anti-ecumenist, vă iubesc în Domnul.
Mai departe, nu-mi este mie, a vă judeca.
În fața lui Hristos, Cuvântul, Creatorul Universului și a Sfinților Lui proslăviți, vom răspunde cu toții, din toate locurile și din toate timpurile, în ziua mâniei, a dreptății.
Ticalosul, eu, am spus ce era de spus. Cine are urechi să audă.
Părinte, așadar, mult belșug duhovnicesc, și îmbunătățire duhovnicească, spre despătimire, curățire, luminare, desăvârșire și îndumnezeire, să ne dea Dumnezeu.
Căci cu judecata cu care judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi, vi se va măsura.” - Matei 7, 2.
Iertați.

Pr Haralambie
Mesaje: 885
Membru din: 14 Ian 2010, 19:54
Confesiune: ortodox
Preocupări: Sensul vieţii
Localitate: BOR
Contact:

Re: un sfat?

Mesaj necititde Pr Haralambie » 10 Feb 2015, 21:34

Multumesc pentru urare. Amin. Sa fii vrednic!
Cu mult respect.

nimenimic
Mesaje: 2
Membru din: 26 Ian 2015, 19:13
Confesiune: ortodox
Preocupări: nu am

Re: un sfat?

Mesaj necititde nimenimic » 11 Feb 2015, 20:13

cei asta mai scolitilor? daca vreti sa va scrieti facetio in privat? eu am cerut un sfat, vad ca stiti sa mintiti dar nu santeti in stare sa dati un sfat sau sa ziceti ceva de folos din ce ati anvatat voi an viata asta. va dati de gol singuri , scolitilor. ce zic io e destul de grav , iar voi....


Înapoi la “Off topic si neteologic”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 3 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron