Este pacat să...?

Tot felul de probleme de Morală şi Spiritualitate Ortodoxă.
Discuţii pe marginea Operelor patristice, Filocalie, Pateric etc
Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde maria_andreea » 01 Mai 2010, 09:15

Pentru că întrebările d-nei Elena fac referire la relaţia "eu - alţii" aş aminti şi eu ceea ce spun Părinţii şi anume că legea Lui Dumnezeu este valabilă pentru fiecare personal şi nu pentru alţii. (Arhim. Emilianos Simonopetritul).
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

ellena
Mesaje: 136
Membru din: 31 Aug 2009, 15:04
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde ellena » 01 Mai 2010, 13:18

Pentru că întrebările d-nei Elena fac referire la relaţia "eu - alţii" aş aminti şi eu ceea ce spun Părinţii şi anume că legea Lui Dumnezeu este valabilă pentru fiecare personal şi nu pentru alţii. (Arhim. Emilianos Simonopetritul).
Puteti fi mai explicita,va rog frumos?Multumesc!
„Domnul il iubeste mult pe pacatosul care se pocaieste si il strange cu drag la pieptul Sau: „Unde ai fost copilul Meu? De multa vreme te astept!” (Sfantul Siluan)

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde maria_andreea » 01 Mai 2010, 13:42

uteti fi mai explicita,va rog frumos?Multumesc!
Femeia care lucrează la secţia unde se fac avorturi sau la magazinul care lucrează duminica sau bărbatul care lucrează la construirea unei discoteci nu trebuie să zică şefii mei sunt păgâni, nu trebuie să-i judece sub niciu fel pt că Dumnezeu este singurul judecător, ea/el trebuie să aibă mereu în faţa ochilor legea Domnului, el să se roage, el să iubească, el să ierte.

Adică dacă încep să constat (e foarte aproape de a judeca) că celălalt, ceilalţi nu sunt ok atunci m-am pus pe mine desupra lor (eu singur sunt drept, credincios, împlinitor al legii) ceilalţi sunt păcătoşi. De aceea pentru mine personal să fie legea, de ceilalţi are grijă Dumnezeu.

Iar în legătură cu compromisurile (cum că altfel nu se poate) nu sunt de acord. Problema suntem noi, nu ceialţi. Cunosc pe cineva care împlineşte pe puterea lui legea Domnului, este un om curat (fără gânduri) şi marea parte a uşilor (instituţionale) i se deschid.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

ellena
Mesaje: 136
Membru din: 31 Aug 2009, 15:04
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde ellena » 01 Mai 2010, 13:57

uteti fi mai explicita,va rog frumos?Multumesc!
Iar în legătură cu compromisurile (cum că altfel nu se poate) nu sunt de acord. Problema suntem noi, nu ceialţi. Cunosc pe cineva care împlineşte pe puterea lui legea Domnului, este un om curat (fără gânduri) şi marea parte a uşilor (instituţionale) i se deschid.
As vrea sa intreb,doar daca se poate,daca aceasta persoana are copii in ingrijire si parinti necredinciosi.Adica,in momentul in care am copii de hranit si de imbracat,nu imi pot lasa postul pe care il am acum decat in momentul in care am altul.Deci parasirea postului va avea loc cu siguranta,insa nu imediat.

Revin cu o intrebare:

Daca iti este infometat copilul,ti se iarta pacatul de a fura o bucata de paine de la aproapele tau, care refuza sa ti-o dea cand ii ceri?
„Domnul il iubeste mult pe pacatosul care se pocaieste si il strange cu drag la pieptul Sau: „Unde ai fost copilul Meu? De multa vreme te astept!” (Sfantul Siluan)

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde maria_andreea » 01 Mai 2010, 14:11

:( Vroiam să arăt că se poate şi în legea Domnului reuşi pe plan social şi că de cele mai multe ori necurăţia nostră ne face să avem eşecuri şi să-i vedem pe ceilalţi falşi şi absurzi. Cu toţii trebuie să fim un Trup şi să nu există niciun fel de dezbinare între oameni, indiferent de nivel- omeni simpli, colegi de servici, călugări într-o mănăstire, preoţi etc.

Este o excepţie cazul, dar să nu uităm că trebuie să ne identificăm cu Hristos şi pe Golgota, Sfinţii Apostoli au suferit multe nedreptăţi din partea oamenilor. Nu e uşor să fi creştin mai ales când faci parte din lume, când duhul ne este lumesc... :(
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

ellena
Mesaje: 136
Membru din: 31 Aug 2009, 15:04
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde ellena » 01 Mai 2010, 15:55

:( Vroiam să arăt că se poate şi în legea Domnului reuşi pe plan social şi că de cele mai multe ori necurăţia nostră ne face să avem eşecuri şi să-i vedem pe ceilalţi falşi şi absurzi. Cu toţii trebuie să fim un Trup şi să nu există niciun fel de dezbinare între oameni, indiferent de nivel- omeni simpli, colegi de servici, călugări într-o mănăstire, preoţi etc.

Este o excepţie cazul, dar să nu uităm că trebuie să ne identificăm cu Hristos şi pe Golgota, Sfinţii Apostoli au suferit multe nedreptăţi din partea oamenilor. Nu e uşor să fi creştin mai ales când faci parte din lume, când duhul ne este lumesc... :(
Ai perfecta dreptate.Si eu incerc acelasi lucru.Insa lucrurile se complica cand ai copii.Deja nu iti mai permiti sa te martirizezi,pentru ca iti condamni propriul copil.Sau poate sunt eu lasa?
„Domnul il iubeste mult pe pacatosul care se pocaieste si il strange cu drag la pieptul Sau: „Unde ai fost copilul Meu? De multa vreme te astept!” (Sfantul Siluan)

andr3y
Mesaje: 184
Membru din: 14 Dec 2009, 14:30
Confesiune: ortodox
Preocupări: ciclism, electronica, fizica, matematica
Localitate: Neamt, Romania
Contact:

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde andr3y » 01 Mai 2010, 21:01

Daca iti este infometat copilul,ti se iarta pacatul de a fura o bucata de paine de la aproapele tau, care refuza sa ti-o dea cand ii ceri?
Nimeni nu poate sa spuna cum judeca Dumnezeu. Cert e ca Scopul nu scuza mijloacele! Asa ca situatia descrisa mai sus nu ne da nici un drept sa savarsim furtul! Pur si simplu iti pui nadejdea in Domnul, "pui osul la treaba" sau macar incerci cat poti sa faci rost de paine si imediat, "cat ai zice peste" va veni si painea ravnita! De iertat, orice pacat se iarta, afara de cele impotriva Duhului Sfant! Numai ca trebuie duh umilit, inima infranta si smerita!

Hristos a inviat!

ellena
Mesaje: 136
Membru din: 31 Aug 2009, 15:04
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde ellena » 07 Mai 2010, 20:54

Revin si eu cu o alta intrebare.Imi cer scuze daca intrerup o discutie importanta pentru toata lumea.E pacat sa imi ingrijesc gradina duminica?Stiu ca duminica nu se lucreaza nimic.Insa gradina cu flori pentru mine e o relaxare,asa cum e pictura,muzica,cititul,sportul.Deci,daca am un hobby care pentru altii ar fi considerat lucru,am voie sa il practic duminica?
„Domnul il iubeste mult pe pacatosul care se pocaieste si il strange cu drag la pieptul Sau: „Unde ai fost copilul Meu? De multa vreme te astept!” (Sfantul Siluan)

georgedimoiu
Mesaje: 144
Membru din: 17 Mar 2010, 22:04
Confesiune: ortodox
Localitate: Timisoara, preot
Contact:

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde georgedimoiu » 07 Mai 2010, 21:01

Eu consider că nu e un păcat să ai o activitate plăcută, relaxantă dumninica, bine-înțeles după ce ai participat la Sf.Liturghie.Nu este o muncă propriuzisă. Nu trebuie să fim ca și fariseii din vremea Mântuitorului care considerau că dacă ai un petic la haină porți o povară!
Apărătoare Doamnă pentu biruinţă, mulţumim!
Vă iubesc pe toți!
Pace celor ce vin – Bucurie celor ce rămân – Binecuvântare celor ce pleacă

ellena
Mesaje: 136
Membru din: 31 Aug 2009, 15:04
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde ellena » 10 Mai 2010, 22:10

Este pacat ca atunci cand vezi ca cei din jurul tau gresesc,sa nu le spui nimic?Mi s-a intamplat de multe ori ca incercand sa ii ajut pe cei din jurul meu sa iasa dintr-o situatie mai dificila sau sa ii fac sa inteleaga ca anumite lucruri pe care le fac nu sunt bine,sa fiu privita cu ostilitate si chiar atacata.De multe ori mi-am promis ca nu voi mai da sfaturi nimanui.Pana cand vad iar cate o persoana care trece prin greselile pe care le-am facut si eu,si nu pot sa nu ii spun ca nu e bine.
„Domnul il iubeste mult pe pacatosul care se pocaieste si il strange cu drag la pieptul Sau: „Unde ai fost copilul Meu? De multa vreme te astept!” (Sfantul Siluan)

Pr Haralambie
Mesaje: 889
Membru din: 14 Ian 2010, 19:54
Confesiune: ortodox
Preocupări: Sensul vieţii
Localitate: BOR
Contact:

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde Pr Haralambie » 11 Mai 2010, 00:39

ellena scrie :
Este pacat ca atunci cand vezi ca cei din jurul tau gresesc,sa nu le spui nimic?Mi s-a intamplat de multe ori ca incercand sa ii ajut pe cei din jurul meu sa iasa dintr-o situatie mai dificila sau sa ii fac sa inteleaga ca anumite lucruri pe care le fac nu sunt bine,sa fiu privita cu ostilitate si chiar atacata.De multe ori mi-am promis ca nu voi mai da sfaturi nimanui.Pana cand vad iar cate o persoana care trece prin greselile pe care le-am facut si eu,si nu pot sa nu ii spun ca nu e bine.
Daca stiti ca nu primesc cuvintul, nu-i pacat, dar daca gresesc din nestiinta si indreptarea dvs i-ar putea ajuta, atunci tacerea e pacat.
Este suficent o singura data sa le atrageti atentia, cu duh de blindete, dupa care ii priveste pe ei.
Dar in orice situatie trebuie de analizat mai intai starea sufleteasca a celui care vreti sa-i spuneti, pt ca nu oricind se poare spune orice ,chiar daca pare ca-i bine.
Ultima oară modificat 31 Mar 2011, 20:30 de către Pr Haralambie, modificat de 2 ori în total.
Cu mult respect.

ellena
Mesaje: 136
Membru din: 31 Aug 2009, 15:04
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde ellena » 11 Mai 2010, 21:05

ellena scrie :
Este pacat ca atunci cand vezi ca cei din jurul tau gresesc,sa nu le spui nimic?Mi s-a intamplat de multe ori ca incercand sa ii ajut pe cei din jurul meu sa iasa dintr-o situatie mai dificila sau sa ii fac sa inteleaga ca anumite lucruri pe care le fac nu sunt bine,sa fiu privita cu ostilitate si chiar atacata.De multe ori mi-am promis ca nu voi mai da sfaturi nimanui.Pana cand vad iar cate o persoana care trece prin greselile pe care le-am facut si eu,si nu pot sa nu ii spun ca nu e bine.
Daca sti ca nu primesc cuvintul ,nu-i pacat ,dar daca gresesc din nestiinta si indreptarea ta i-ar putea ajuta,atunci tacerea e pacat!
este suficent o singura data sa-i/le atragi atentia,cu duh de blindete, dupa care ii priveste pe ei!
dar in orice situatie trebuie sa analizezi mai intai starea sufleteasca a celui care vrei sa-i spui,pt ca nu oricind se poare spune orice ,chiar daca pare ca-i bine!
In majoritatea situatiilor de genul asta in care m-am implicat,ceilalti stiau teoretic ca nu e bine ceea ce fac.La fel cum si eu stiam in trecut,tot teoretic ca, din punct de vedere religios,social etc, gresesc.Insa uneori,oamenii persista in greseala,desi nu mai traim in timpuri in care sa dam vina pe necunoastere.Insa chiar si asa,in anumite situatii mi se face mila de cunoscuti,apropiati ,care sufera consecintele greselilor lor si nu stiu din ce cauza se intampla asta.Si desi intentia e buna,uneori ei nici nu vor sa asculte ce am de spus.Ba chiar se intorc cu rautate impotriva mea.Probabil nu sunt pregatiti pentru a vedea realitatea.
„Domnul il iubeste mult pe pacatosul care se pocaieste si il strange cu drag la pieptul Sau: „Unde ai fost copilul Meu? De multa vreme te astept!” (Sfantul Siluan)

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde maria_andreea » 15 Mai 2010, 08:20

Este pacat ca atunci cand vezi ca cei din jurul tau gresesc,sa nu le spui nimic?Mi s-a intamplat de multe ori ca incercand sa ii ajut pe cei din jurul meu sa iasa dintr-o situatie mai dificila sau sa ii fac sa inteleaga ca anumite lucruri pe care le fac nu sunt bine,sa fiu privita cu ostilitate si chiar atacata.
Nu o să spun nimic nou faţă de ceea ce a spus părintele Haralambie, doar o să repet (spre întărirea lor) şi prin cuvintele arhim. Emilianos Simonopetritul: Dacă vezi că vizitatorul [aproapele] nu se odihneşte cu cele pe care i le spui, nu-l sili. Criteriul este intotdeauna odihna celuilalt şi subţirimea ... [pe care şi Mântuitorul le-a dovedit în nenumărate rânduri].
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

ellena
Mesaje: 136
Membru din: 31 Aug 2009, 15:04
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde ellena » 15 Mai 2010, 21:13

Este pacat ca atunci cand vezi ca cei din jurul tau gresesc,sa nu le spui nimic?Mi s-a intamplat de multe ori ca incercand sa ii ajut pe cei din jurul meu sa iasa dintr-o situatie mai dificila sau sa ii fac sa inteleaga ca anumite lucruri pe care le fac nu sunt bine,sa fiu privita cu ostilitate si chiar atacata.
Nu o să spun nimic nou faţă de ceea ce a spus părintele Haralambie, doar o să repet (spre întărirea lor) şi prin cuvintele arhim. Emilianos Simonopetritul: Dacă vezi că vizitatorul [aproapele] nu se odihneşte cu cele pe care i le spui, nu-l sili. Criteriul este intotdeauna odihna celuilalt şi subţirimea ... [pe care şi Mântuitorul le-a dovedit în nenumărate rânduri].
Faptul ca nu trebuie sa insist mi-am dat si eu seama,din practica.Insa,te rog sa imi explici restul.Cum adica "odihna celuilalt " si "subţirimea"?
„Domnul il iubeste mult pe pacatosul care se pocaieste si il strange cu drag la pieptul Sau: „Unde ai fost copilul Meu? De multa vreme te astept!” (Sfantul Siluan)

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde maria_andreea » 15 Mai 2010, 22:49

Insa,te rog sa imi explici restul.Cum adica "odihna celuilalt " si "subţirimea"?
Arhim. Emilianos Simonopetritul aşa cum am spus şi mai sus (legea este personală şi nu pentru alţii) pune accentul pe jerfa personală faţă de semen. Această jerfă se referă inclusiv la odihnnirea aproapelui fie că este trupească (îi oferi găzduire) fie că este sufletească (cum spunea părintele Teofil că trebuie să fim odihnitori, în jurul nostru trebuie să împărtăşim pacea şi bucuria Lui Hristos).
Subţirimea este o virtute rară prin care reuşim să nu-l supărăm, întristăm cu absolut nimic pe semenul nostru chiar dacă merită să fie mustrat aceasta se face subtil, blând, "subţire".
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

ellena
Mesaje: 136
Membru din: 31 Aug 2009, 15:04
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde ellena » 16 Mai 2010, 09:12

Insa,te rog sa imi explici restul.Cum adica "odihna celuilalt " si "subţirimea"?
Arhim. Emilianos Simonopetritul aşa cum am spus şi mai sus (legea este personală şi nu pentru alţii) pune accentul pe jerfa personală faţă de semen. Această jerfă se referă inclusiv la odihnnirea aproapelui fie că este trupească (îi oferi găzduire) fie că este sufletească (cum spunea părintele Teofil că trebuie să fim odihnitori, în jurul nostru trebuie să împărtăşim pacea şi bucuria Lui Hristos).
Subţirimea este o virtute rară prin care reuşim să nu-l supărăm, întristăm cu absolut nimic pe semenul nostru chiar dacă merită să fie mustrat aceasta se face subtil, blând, "subţire".
Am inteles acum.Din pacate nu dam intotdeauna dovada de subtirime,care,desi cere timp, e una dintre cele mai influente cai de a arata celor din jur calea spre Mantuire.Pentru ca sunt convinsa ca cei care au dobandit aceasta calitate,se afla pe calea cea buna.Bravo,Andreea,ai pus punctul pe i.Degeaba incerci sa convingi prin forta argumentelor o persoana,pentru ca efectul obtinut e contrar celui dorit.Rabdarea,blandetea si dragostea fata de seamenii nostri sunt cele mai puternice "instrumente" reeducationale.
„Domnul il iubeste mult pe pacatosul care se pocaieste si il strange cu drag la pieptul Sau: „Unde ai fost copilul Meu? De multa vreme te astept!” (Sfantul Siluan)

Pius
Mesaje: 4
Membru din: 16 Mai 2010, 02:36
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde Pius » 16 Mai 2010, 14:57

Pina la urma Sfanta Cumenicatura, este Mancare a vietzii vesnice sau doar substanta nutritivo-medicinala care impune din start conditzii de intrebuintare cu toate efectele ei benefice si nocive??? Cred ca se aduce chiar o "necinste" Dumnezeestilor Taine asimilandu-le parca unui antibiotic. Se simte o tendinta de materializare si oarecum de desacralizare a Impartasaniei prin preocuparea desarta cu aceasta latura insignifianta a ei. Da sunt anumite conditzii impuse de catre pravila bisericeasca referitor la toto ce tzine de Euharistie, insa toate pentru a mentine o buna randuiala, o intzelegere adecvata a sfinteniei iar nu pentru a crea acte de magie sau intelesuri denaturate. Stim bine cu totzii ca la un moment dat sf. Ioan Hrisostom spunea ca este bine ca, gura sa nu simta nic firea apei inainte de al primi pe Hristos eucharistic in noi. Eu insa ma intreb cu aerul ce facem? A uitat El de aer pe care il respiram mereu? Ori este aerul mai curat decat apa? Pina la urma si prin vaz si prin auz si prin toate organle simtului intram in contact cu materia din jur, fapt care, daca am vrea sa "babarim" un pic, ne-ar opri categoric sa ne atingem de Sf. Taine? Sirul exemplelor poate continua... nu cred ca e cazul. Toata adorarea pentru afirmatiile Sf. Ioan Gura de Aur, care vine sa inalte Sf. Cumenicatura mai presus, ca inatia dintre tot ce püutem noi percepe ca material, si ne invita sa ne apropiem nu "kak popalo" ci ca de ceva care are suprematzie si intaieta in ordinea materiala, ca de Hrana a vietii vesnice. Impartasindu-ne , ne unim cu Hristosd in modul cel mai intim posibil, si nci un autor biserices serios ( Nicolae Cabasila spre ex.) nu a insistat asupra aspectului de "reguli pentru administrarea orala pina si dupa a Impartasaniei", ci mereu s-a scos in evidenta alt aspect al materiei in Particica din Sf. Potir. Iata de ce sarutatul Sf. Icoanelor nu ne poate lua dreptul de Uniti cu Hristos, donatia de sange nu ne fura din cantitatea de sfintenie daruita nou in Eucharistie. Sf. Taine dezvaluie intr-un mod unic si concret aspectul spiritual al materiei, vrea sa ne desprinda oarecum din opacitatea si ingradiriea materializata a existentei si ne introduce intr-o "lume noua si un pamint nou". Iar faptul noi ne straduim sa ne plimbam la poalele intzelesului Ei parvenit de pe vremea aspiritualismului comunist si imbabacit, vorbeste de faptul ca e timpul chiar sa ne unim cu Hristos, nu doar sa gustam calitatea vinului din Potir.
As vrea sa mai amintesc un aspect "contradictoriu", cand pravila Bisericii scrie clar ca nu avem voie sa mancam nimic inainte de Impartasanie, nu insa si pentru copii! Dincolo de alte explicatii care sigur le stim cu totii, as vrea totusi sa atentzionez faptul, ca numia in Eucharistie gustam ceva cu adevarat din viata,si nu avem pentru ce prescrie "reguli de administrare orala a picaturilor de alcool" ce ni le da preotul la sf. Liturghie. Astfel am toate motivele sa vad , ca intrebarile din aceasta rubrica, sunt o expresie a secularismului comunist si imbabacit. Invatatura Bisericii a calauzit pe om mereu spre "partea cea buna" a intelesului lucrurilor. Grija permanenta pentru mentinerea evlaviei , si constientizarea Impartasaniei ca ceva mult mai mult decat aliment culinar, ar trebui sa ne ajute sa descoperim Ceea ce " trebuieste" su cu aceea sa sa raminem. Cu profund respect Pius.

ellena
Mesaje: 136
Membru din: 31 Aug 2009, 15:04
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde ellena » 17 Mai 2010, 21:41

Este pacat ca o femeie sa poarte cercei,bratari,lanticuri sau inele?
„Domnul il iubeste mult pe pacatosul care se pocaieste si il strange cu drag la pieptul Sau: „Unde ai fost copilul Meu? De multa vreme te astept!” (Sfantul Siluan)

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde maria_andreea » 17 Mai 2010, 22:55

Este pacat ca o femeie sa poarte cercei,bratari,lanticuri sau inele?
Elena, acestea te înepărtează de la ţintă, de la mântuire pentru îţi vei pierde timpul alegându-le, sortându-le, vei risipi bani cu care poţi aduce un zambet pe buzele unui sărman şi nu un rânjet de mândrie pe chipul celui care le poartă.Nu este cuviincios ca o creştină să se împopoţăneze. Nu este în duhul smereniei creştine.

De ce să porţi inele (excepţie verigheta), brăţări, lănţişoare (am auzit pe un creştin spunând: lemnul cu aurul se bat cap în cap deoarece lemnul înseamnă smerenie pe când aurul mândrie) ? Ce vrei să arăţi că agoniseşti averi aici pe pământ.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Pius
Mesaje: 4
Membru din: 16 Mai 2010, 02:36
Confesiune: ortodox

Re: Este pacat să...?

Mesaj necititde Pius » 18 Mai 2010, 00:42

Oare bijuteria de ceas a Patriarhului Kiril Gundeaev, Pateck Phillip ( marca elvetiana clasata printre cele de lux, aproximativ 20 000 chf), are functia sau puterea de al indeparta de la "tinta" sau "mantuire"? Eu personal ma indoiesc mult. Departe de gandul de a face aici din Patriarhul celei de a 3-a Rome un subiect de judecata si de critica, chiar nu e cazul si nici omul, as inceraca sa mentzionez ca, intreaga creatzie este daruita omului ca un dar prin care omul trebuie sa-l vada pe Daruitorul prin ea. Si orice particica din creatie de care avem voie sa ne bucuram cu dragoste, vine sa sensibilizeze inima omului spre a lauda pe Creatorul tuturor. NU cred ca impiedica nimic unui ssuflet curat sa se bucure intr-un mod folositor si senin de tainele ascunse in inima pamintului si devenite printr-o maiestrie sofisticata, metale sau pietre numite de noi pretioase ( aur, platina, topaz etc ). Nimic nu este mai distrugator decat pierdera echilibrului in a interpreta si percepe esenta lucrurilor. Valoarea care o atribuim uni obiect, si inetntia cu care intram in contact cu el, sunt laturile de baza ce reveleaza o asimilare corecta a creatziei. Aceasta prisma de vedere a lucrurilor, cred ca justifica in mod natural permisiunea, fara o incarcatura pacatoasa, de a vedea si in aceeasi verigheta (care se poate valora uneori cat ceasul Sanctitatii sale),un dar de iubire infinita si simbol al unitatii, fara a deveni mic idolas pe degetul unui admirator fara minte; aceeasi bratzara poate ramine atat de frumos, ca o amintire nobila plina de incarcatura spirituala de la cineva drag, fara ca materia pretzioasa a ei sa stearga chipul celui care a daruit-o, etc, etc, etc. Cu sau fara bijuterii, nu alcatuiesc nicidecum pentru un crestin, un criteriu de smerenie. Caci smerenia, scria undeva P. Florenski, este arta de a sti sa fii la locul tau. Absenta podoabelor (carece-i drept sau "manelizat" mult astazi)garanteaza oare cuiva statornicie sau intzelepciune?


Înapoi la “MORALĂ şi SPIRITUALITATE: aspecte practice ale vieţuirii ortodoxe”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX