Femeia creştină

Tot felul de probleme de Morală şi Spiritualitate Ortodoxă.
Discuţii pe marginea Operelor patristice, Filocalie, Pateric etc
Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:
Femeia creştină

Mesaj necititde maria_andreea » 08 Feb 2011, 10:51

De obicei când un om găseşte comoara cea ascunsă (Împărăţia cerurilor) vinde tot ce are pt a cumpăra ţarina unde se află comoara (Matei 13, 44).
Ştim de la sfinţii apostoli că podoaba femeii creştine trebuie să fie smerenia, fapta bună, ascultarea, cuviincioşia ş.a. practic o grijă pentru împodobirea sufletului astfel încât să se îmbrace, să se nască un om nou, în Hristos.
Minimul de îngrijire a unghiilor (tăiate şi curate), părului (spălat şi după caz tăiat) etc consider că este necesar, deşii unii părinţi susţin că a-ţi tăia părul este păcat. Deci, de ce este păcat ca o femeie creştină să-şi acorde un minim de îngrijire cum ar fi ajustarea părului pt a nu creşte dezordonat ?
La ce se referă, în mod corect, cuvintele vinde tot ce are ?
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

danadoina
Mesaje:471
Membru din:01 Apr 2008, 22:26
Confesiune:ortodox

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde danadoina » 08 Feb 2011, 16:42

De obicei când un om găseşte comoara cea ascunsă (Împărăţia cerurilor) vinde tot ce are pt a cumpăra ţarina unde se află comoara (Matei 13, 44).
Ştim de la sfinţii apostoli că podoaba femeii creştine trebuie să fie smerenia, fapta bună, ascultarea, cuviincioşia ş.a. practic o grijă pentru împodobirea sufletului astfel încât să se îmbrace, să se nască un om nou, în Hristos.
Minimul de îngrijire a unghiilor (tăiate şi curate), părului (spălat şi după caz tăiat) etc consider că este necesar, deşii unii părinţi susţin că a-ţi tăia părul este păcat. Deci, de ce este păcat ca o femeie creştină să-şi acorde un minim de îngrijire cum ar fi ajustarea părului pt a nu creşte dezordonat ?
La ce se referă, în mod corect, cuvintele vinde tot ce are ?
maria-andreea,
intre a iti taia parul scurt, stil barbatesc ;) , si a iti ajusta parul pentru a arata ingrijit este o diferenta.. ;)
de ce este păcat ca o femeie creştină să-şi acorde un minim de îngrijire cum ar fi ajustarea părului pt a nu creşte dezordonat ?
in primul rand, cine a spus sau de unde ai gasit ca asta este pacat, este vorba despre "minimul de ingrijire" ?

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Creştinul şi bunele maniere

Mesaj necititde maria_andreea » 19 Feb 2011, 10:48

Dacă ştiu bine, dpdv creştin nu este cuviincios să priveşti direct în ochi o persoană , însă dpdv laic, în viaţa socială mai ales în afaceri acest lucru este considerat lipsă de sinceritate, faptul că ascunzi ceva de care îţi este ruşine sau eşti complexat.

Este permis creştinului, cu inimă curată, netulburat de gânduri, să privească în ochi. Dacă nu, de ce ? care sunt riscurile ?
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
nora
Mesaje:177
Membru din:21 Dec 2010, 16:03
Confesiune:ortodox
Preocupări:contabil
Localitate:Londra

Re: Creştinul şi bunele maniere

Mesaj necititde nora » 19 Feb 2011, 11:27

Dacă ştiu bine, dpdv creştin nu este cuviincios să priveşti direct în ochi o persoană , însă dpdv laic, în viaţa socială mai ales în afaceri acest lucru este considerat lipsă de sinceritate, faptul că ascunzi ceva de care îţi este ruşine sau eşti complexat.

Este permis creştinului, cu inimă curată, netulburat de gânduri, să privească în ochi. Dacă nu, de ce ? care sunt riscurile ?
Pana la intrebarea ta nu m-am gandit la asta. Dar acum , gandindu-ma cred ca a privi in ochi pe cineva este semn de mandrie de sine. Ceva care ar spune cam asa: asta sunt , am calitati, stau cu fruntea sus si te intreb pe tine, sau iti spun tie fara jena ce vreau. Cam asta simt eu. Dar poate ma insel.

``Inima infranta Dumnezeu nu o va urgisi.``
Bucuraţi-vă pururea.
Rugaţi-vă neîncetat.
Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde maria_andreea » 19 Feb 2011, 12:13

gandindu-ma cred ca a privi in ochi pe cineva este semn de mandrie de sine. Ceva care ar spune cam asa: asta sunt , am calitati, stau cu fruntea sus si te intreb pe tine, sau iti spun tie fara jena ce vreau.
Sunt de acord cu dvstră, dar eu vreau să ştiu dacă a privi în ochi cu condiţia împlinită a omului curat, netulburat de gânduri, netrufaş este necuviincios, nu se cade unui creştin.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
nora
Mesaje:177
Membru din:21 Dec 2010, 16:03
Confesiune:ortodox
Preocupări:contabil
Localitate:Londra

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde nora » 19 Feb 2011, 14:24

gandindu-ma cred ca a privi in ochi pe cineva este semn de mandrie de sine. Ceva care ar spune cam asa: asta sunt , am calitati, stau cu fruntea sus si te intreb pe tine, sau iti spun tie fara jena ce vreau.
Sunt de acord cu dvstră, dar eu vreau să ştiu dacă a privi în ochi cu condiţia împlinită a omului curat, netulburat de gânduri, netrufaş este necuviincios, nu se cade unui creştin.
Stau si ma gandesc asa:
sunt curat, netulburat de ganduri, netrufas si privesc in ochii tai. Orice fapta a noastra este precedata de un gand. Ce gand am eu cand privesc in ochi un om? Ce vreau eu? ce motiv as avea sa privesc in ochii tai daca sunt curata si netulburata de ganduri? Ce vreau eu sa iti spun tie?
Iar tu cea care vezi ca te privesc in ochi ce gandesti? Ce intrebare iti pui?

Mi-ar prinde bine, ne-ar prinde bine, un sfat bun in legatura cu acest aspect al privitului in ochi de la cei mai invatati, preotii nostri.
Bucuraţi-vă pururea.
Rugaţi-vă neîncetat.
Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.

Naty
Mesaje:21
Membru din:11 Mar 2011, 00:01
Confesiune:ortodox
Localitate:Chisinau

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde Naty » 05 Mai 2011, 15:07

Este păcat să privești pătimaș, să-l privești cu dispreț, cu ură, cu mânie, etc. În așa situații, într-adevăr, merită să-ți ascunzi privirea! Dacă însă în ochii unui creștin se citește dragostea, curățenia, iubirea față de aproapele, eu zic invers - e păcat să nu privești în ochii celui cu care discuți! Sfânta Scriptură spune: ”Ca văzând oamenii faptele voastre cele bune să slăvească pe Dumnezeu!” Deci, parafrazând textul de mai sus: ”Ca văzând oamenii blândețea și dragostea din ochii Dvs. să slăvească pe Dumnezeu” pentru faptul că există adevărați creștini, în care se mai păstrează sinceritatea! Dacă nu sunt ochii Dvs. plini de dragoste, aveți de lucrat asupra personalității Dvs., până a privi pe cineva în ochi :)
Aşa să ne ajute Dumnezeu.

ara
Mesaje:11
Membru din:26 Iul 2011, 17:02
Confesiune:ortodox

Re: Intrebari scurte

Mesaj necititde ara » 24 Aug 2011, 22:09

Tinerii obisnuiesc sa faca schimbari in ceea ce priveste infatisarea, este un pacat inlaturarea firelor de par considerate inestetice de pe fata, facand aici referire in special la modificarea formei sprancenelor, sau este o forma de ingrijire a trupului?
Multumesc!

Avatar utilizator
IOACHIM
Mesaje:1113
Membru din:12 Feb 2010, 05:54
Confesiune:ortodox

Re: Intrebari scurte

Mesaj necititde IOACHIM » 28 Aug 2011, 14:07

Tinerii obisnuiesc sa faca schimbari in ceea ce priveste infatisarea, este un pacat inlaturarea firelor de par considerate inestetice de pe fata, facand aici referire in special la modificarea formei sprancenelor, sau este o forma de ingrijire a trupului? Multumesc!
. Exista o singura regula... cea a iubirii. IUbeste si fa tot ce vrei!. Nu putem generaliza...exisat situatii si situatii, difera de la caz la caz. E bine insa sa nu exageram si sa cautam a avea mai ales preocupari mai inalte (duhovnicesti.) CAUTAtI MAI iNTAI IMPARATIA ....
. Dar daca vrei si un temei scripturistic... uite unul potrivit (si cel dat de politist, mai sus, este f. bun):

1 TES. 5,
16. Bucuraţi-vă pururea.
17. Rugaţi-vă neîncetat.
18. Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.
19. Duhul să nu-l stingeţi.
20. Proorociile să nu le dispreţuiţi.
21. Toate să le încercaţi; ţineţi ce este bine;
22. Feriţi-vă de orice înfăţişare a răului.


Esential insa este sa cauti sfatul duhovnicului...pentru ca altfel generalizam si ramanem mereu pe langa. Cat despre eretici si sfaturile lor... nu toate mustele fac miere. Generaltati si sfaturi la duzina au si ereticii, si paganii.

Nicoleta123
Mesaje:89
Membru din:28 Feb 2012, 09:37
Confesiune:ortodox
Preocupări:lectura, muzica, florile, filmele bune

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde Nicoleta123 » 03 Mar 2012, 15:01

gandindu-ma cred ca a privi in ochi pe cineva este semn de mandrie de sine. Ceva care ar spune cam asa: asta sunt , am calitati, stau cu fruntea sus si te intreb pe tine, sau iti spun tie fara jena ce vreau.
Nu-i nimic rau in asta, dimpotriva. Cat de frumosi sunt ochii copiilor, cat de frumosi sunt ochii sotului, sotiei, prietenilor, colegilor, parintilor, fratilor si surorilor, ai tuturor oamenilor, caci Dumnezeu i-a facut asa!
Eu am primit ascultare de la parintele meu sa privesc oamenii in ochi pentru a-i vedea, a-i cunoaste, a vedea cine sunt.
Se spune că ''aproapele meu este oglinda mea duhovniceasca''. Cum sa ma cunosc pe mine insami daca pe aproapele meu nu-l cunosc, nu-l privesc?
Ochii sunt oglinda sufletului. Cum sa nu ii privesc?
Ba e chiar indicat sa privesti oamenii in ochi, sa le vezi chipul, minunatia asta creata de Dumnezeu.
Altfel...am merge cu capul in jos si am trece pe langa oamenii dragi fara sa-i vedem- aici ma refer la oameni in general, ca mie mi-s dragi oamenii si mi-i drag sa-i privesc :)
Si daca am calitati, de ce sa privesc in jos? Nu mi se pare un semn de mandrie sa spun: da, stiu sa cant la pian, da, stiu sa scriu versuri, da, stiu sa lucrez la calcultor, da, stiu sa cos la masina haine pentru toata familie, da, am rabdare sa te ascult si toate acestea si multe altele, cu ajutorul lui Dumnezeu.. ca tot ce e bun e de la Domnul. La fel, sunt constienta ca am si defecte si pacate dar pentru acestea merg la parintele duhovnic sa ma sfatuiasca, sa ma spovedesc si sa-i spun greutatile de pe suflet. A fi crestin inseamna sa spui raului rau si binelui bine, caci asta facem noi in biserica, spunem pacatului pe nume. Nu ma semnez ''cea mai pacatoasa'', pentru asta mi-ar mangaia orgoliul, caci eu o spun, ci ii spun parintelui la spovedanie, (spun eu si nu ma supar, dar sa-mi spuna altul si apoi sa vezi smerenie de la mine ''pacatoasa'' :)
Dar cand Mantuitorul a dat porunca ''iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti'', mi-a dat porunca mai intai sa ma cunosc pe mine insami, sa ma iubesc ca sa-l pot iubi pe aproapele meu, altfel cum as putea?
Nu stiu daca se intelege ce spun, nadajduiesc . :)

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde maria_andreea » 04 Mar 2012, 15:18

Nu stiu daca se intelege ce spun, nadajduiesc .
Se înţelege şi îţi mulţumesc pentru intervenţie. Ai spus în cuvinte sincere cât de frumos este omul atunci când trăieşte echilibrat.
Dar cand Mantuitorul a dat porunca ''iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti'', mi-a dat porunca mai intai sa ma cunosc pe mine insami, sa ma iubesc ca sa-l pot iubi pe aproapele meu, altfel cum as putea?
Iubirea de sine la care faci referire este un subiect delicat pentru că în primul rând noi nu suntem capabili de iubire, iubirea este un dar de la Dumnezeu. Astfel, dacă Dumnezeu se uită la inima noastră şi observă că este fără de răutate se va milostivi şi ne va trimite din iubirea Lui cu care să putem iubi mai departe pe toţi oamenii (duşmani, prieteni şi necunoascuţi). Deci nerăutateaa inimii ţine de noi să o lucrăm...
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Nicoleta123
Mesaje:89
Membru din:28 Feb 2012, 09:37
Confesiune:ortodox
Preocupări:lectura, muzica, florile, filmele bune

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde Nicoleta123 » 04 Mar 2012, 16:01

Asa este, Maria Andreea, Dumnezeu este iubirea si noi iubim ca raspuns la iubirea Lui.
Eu vad simplu si clar (sper eu :) )notiunea aceasta, sau, mai bine, spus, trairea aceasta.
A te iubi pe tine insuti, asa cum ne-a dat porunca Dumnezeu incepe de la cunoasterea de sine, inca din cea mai frageda copilarie.
Cand un copil cunoaste din familie ce este iubirea neconditionata, este ascultat atunci cand are o greutate pe suflet si nu simte nevoia sa minta ca sa nu ''supere'', ci stie ca este iubit indiferent ce note are la scoala sau ca si-a murdarit pantalonasii la joaca, acel copil cunoaste cine este el, iar in adolescenta nu va simti nevoia sa-si cresteze spranceana ca sa fie observat, nu va simti nevoia sa-si gaureasca limba sa-si puna un piercing, sau sa-si vopseasca parul in albastru pentru a a trage atentia asupra sa. Inima sa va fi plina de iubire de la parinti si de la Dumnezeu.
Cand un tanar simte nevoia sa-si mutileze trupul, el nu se iubeste, nu stie, nu l-a invatat nimeni, nu a fost ascultat cand a avut ceva de spus, nu i-a spus nimeni ca e un om pentru care si-a dat viata Hristos. Dar, la Dumnezeu nu-i nimeni pierdut, si aceluia ii scoate in cale oameni in care salasluieste dragostea lui Dumnezeu.
Oamenii sunt needucati in iubire.

Adaug aici un fragment ca sa nu mai scriu un nou mesaj, despre Femeia crestina :x1 :
''Dati-mi mame crestine si voi schimba fata lumii''- Sf. Vasile cel Mare
•Femeia vrednica nu este pasiva, neputincioasa, lipsita de adevaratele responsabilitati ale vietii;
• Femeia inteleapta nu e timida, suficienta, lenesa ori tematoare. Ea, dimpotriva, e o adevarata regina a cuibului sau, ea stie rostul casei si a casnicilor sai; ea e responsabila de agoniseli si de organizarea acestora nu numai pentru bunastarea actuala a familiei, ci si pentru un start bun acordat in viata copiilor sai. Ea se gandeste nu doar la ai sai, ci si la aproapele sarac, casa femeii intelepte este model in societate.
•Soţul femeii crestine are încredere în ea şi ea ii este sprijin autentic; el este cinstit, apreciat de ceilalţi lideri ai vremii lui ; o respectă şi o binecuvintează spunând: “Există multe femei bune, dar tu eşti cea mai bună dintre ele” – Copiii femeii crestine sunt crescuti in frica de Dumnezeu si devin modele in societate .
• Casa femeii virtuoase e tinuta in ordine, iar ea este întotdeauna activă ; se trezeşte devreme pentru prepararea alimentelor şi pentru a organiza activitatile casnice. Toate le face cu dragoste si jerfelnicie.
• Femeia virtuoasa nu lucreza fizic doar in casa, chiar daca s-ar putea spune despre ea ca e casnica. Ea investeşte cu înţelepciune banii câştigaţi si ii chiverniseste .
•Femeia inteleapta îi ajută pe cei aflaţi în diferite nevoi .
• Femeia virtuoasa iubeste frica de Domnul (intelepciunea) îşi dezvoltă relaţia cu Dumnezeu.
• Podoabele femeii crestine sunt virtutile, iar frumusetea cu care isi cucereste zilnic sotul este frumusetea inimii.
•Femeia crestină nu vorbește de rău pe alții, nu cunoaște ambiția de a-și nimicii vrăjmașii – ea se roagă pentru potrivnici.
• Cea mai mare binecuvântare a femeii credincioase este nașterea de prunci. Cand devine mamă, femeia creștină se bucură pentru că Dumnezeu a binecuvântat-o!

Va doresc o duminica frumoasa. :)

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde maria_andreea » 04 Mar 2012, 16:36

Nicoleta, în cazul descris de tine tu însuţi te oglindeşti în iubire (te cunoşti din iubire). Iubirea este Dumnezeu. Deci iubirea de sine e de fapt iubirea iubirii în care te oglindeşi, Dumnezeu. De acord cu iubirea de sine înţeleasă de tine :) .
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde maria_andreea » 09 Mar 2012, 12:39

Femeia creştină trăieşte într-o societate modernă: la şcoală, la lucru, la diferite evenimente culturale întâlneşte oameni care au adoptat "noul" în stilul lor vestimentar (pantalonii, un stil propriu în funcţie de concepţia de viaţă etc). Adică oamenii cu care intră în contact sunt non-conformişti unor reguli stricte în schimb ea, ca femeie creştină, se supune unor reguli informale: fustă, în niciun caz pantaloni (îmi aduc aminte că un părinte m-a pus odată să aleg între Sf. Taine şi pantaloni), bluză sau cămaşă cu mânecă lungă sau trei sferturi, batic dacă este măritată.
Dacă ea nu se simte bine în aceste "haine - creştine" trebuie să le poarte indiferent de confortul ei? Eu cred în armonia trup-suflet, dar trebuie oare ca trupul să o ia înaintea duhului, adică să poarte fuste dacă încă duhul nu le înţelege rostul?

Poţi astăzi alege chiar şi pantaloni pentru a fi îmbrăcat decent sau creştin? Îţi poţi alege un stil vestimentar diferit de şablonul "haine - creştin" fără a supăra voia Lui Dumnezeu? adică femeia creştină poate avea personalitate proprie?
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Pr Haralambie
Mesaje:895
Membru din:14 Ian 2010, 19:54
Confesiune:ortodox
Preocupări:Sensul vieţii
Localitate:BOR
Contact:

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde Pr Haralambie » 09 Mar 2012, 14:02

Lucrarea femeii crestine, ca şi a bărbatului de altfel, trebuie să fie oarecum ascunsă. Nu trebuie să iasă în evidenţă fată de societatea în care trăieşte.
Cred că trebuie evitate extremele în toate privinţele, cât şi în îmbrăcăminte.
Adică nici buricul gol pe stradă, nici tinută care ne defineste ca extrem de credincioşi(fustă până în pământ şi baticul strâns pe ochi) chiar în orice loc şi mediu.
Personal, nu consider o greşeală purtarea pantalonului pt femeie în anumite împrejurări, dar îl consider de prost gust când devine norma unică.
Cred că decenţa în alegere şi diversitatea în sortimente, care tine cont şi de locul unde ne aflăm, sunt cele mai potrivite.
Cu mult respect.

Nicoleta123
Mesaje:89
Membru din:28 Feb 2012, 09:37
Confesiune:ortodox
Preocupări:lectura, muzica, florile, filmele bune

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde Nicoleta123 » 09 Mar 2012, 16:25

Femeia creştină trăieşte într-o societate modernă: la şcoală, la lucru, la diferite evenimente culturale întâlneşte oameni care au adoptat "noul" în stilul lor vestimentar (pantalonii, un stil propriu în funcţie de concepţia de viaţă etc). Adică oamenii cu care intră în contact sunt non-conformişti unor reguli stricte în schimb ea, ca femeie creştină, se supune unor reguli informale: fustă, în niciun caz pantaloni (îmi aduc aminte că un părinte m-a pus odată să aleg între Sf. Taine şi pantaloni), bluză sau cămaşă cu mânecă lungă sau trei sferturi, batic dacă este măritată.
Dacă ea nu se simte bine în aceste "haine - creştine" trebuie să le poarte indiferent de confortul ei? Eu cred în armonia trup-suflet, dar trebuie oare ca trupul să o ia înaintea duhului, adică să poarte fuste dacă încă duhul nu le înţelege rostul?

Poţi astăzi alege chiar şi pantaloni pentru a fi îmbrăcat decent sau creştin? Îţi poţi alege un stil vestimentar diferit de şablonul "haine - creştin" fără a supăra voia Lui Dumnezeu? adică femeia creştină poate avea personalitate proprie?
Daca n-are personalitate proprie e ca si cum n-ar fi... :cry:
Sa ne gandim ca fiecare om are felul sau propriu de a fi, personalitatea sa, respectata de insusi Dumnezeu. Cand autorii sfinti, oamenii alesi de Dumnezeu sa scrie Biblia, au primit inspiratia divina, nu li s-a anulat personalitatea, astfel ca fiecare a scris in modul sau specific, pastrand adevarul revelat.
O femeie se poate exprima in mod delicat si frumos si bland asa cum este ea inzestrata de Dumnezeu. Gingasia ei se vede pe chip, se transmite prin felul ei de a fi, de a vorbi, de a se imbraca, chiar.
O femeie e feminina in fusta :x1
Cel putin, eu ma simt foarte bine cand port fusta, adica ma simt firesc, si chiar imi place sa port fusta. Am purtata si pantaloni ani de zile, in special la scoala, dar in facultate am inceput sa port fusta, treptat, treptat am descoperit ca e cel mai firesc sa ma imbrac asa, ca sa nu spun ca mi se acorda prioritate cand trec strada :lol:

Veronika
Mesaje:135
Membru din:05 Sep 2010, 23:00
Confesiune:ortodox
Preocupări:biologie, spiritualitate ortodoxa
Localitate:Chişinău

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde Veronika » 09 Mar 2012, 17:46

Sunt deacord cu tine Nicoleta, eu la fel mă simt bine purtând permanent fustă chiar şi la facultate, mă simt mai feminină, dar nu le judec nici pe acelea care poartă pantaloni. Chiar dacă mă îmbrac permanent în fuste, asta nu înseamnă că trebuie să umblu cu capul acoperit, să nu-mi îngrijesc părul, sau alte lucruri de genul ăsta, care după părerea mea, ar fi o smerenie închipuită. Fiecare trebuie să-şi vadă poziţia şi să aibă discernământ în toate.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde protosinghel » 11 Mar 2012, 19:56

Câteva idei despre haine (valabile pentru oamenii din lume):
1. Regulile cu privire la haine nu au nimic cu litera teologiei, ci numai cu duhul ei. Regulile formale de cele mai multe ori au fost dictate de cultura şi civilizaţia unui popor sau a unei epoci istorice, de aceea Biserica nu are decât să constate nişte schimbări în istorie şi să formuleze principii, dar nu reguli. Asta e valabil şi cu pantalonii, şi cu baticul.
2. Hainele, inclusiv cele femeieşti, sunt pentru a acoperi şi a încălzi trupul. Dacă e cald şi trupul nu mai e nevoie să fie încălzit de haine, trebuie purtate acele haine care să acopere tot ce trebuie acoperit, adică totul de la gât (sau de la clavicule) până mai jos de genunchi, atât la bărbaţi, cât şi la femei. Pe lângă aceasta, haina trebuie să fie curată şi îngrijită.
3. Dacă prin purtarea unei haine se urmăreşte un alt scop, în special mândria sau ispitirea altora, atunci indiferent cât de bine ne încadrăm dpdv formal în "dress code policy", oricum săvârşim păcat. Haina nu trebuie să fie prilej de mândrie prin bogăţia sau frumuseţea ei, dar nici prilej de ispitre prin forma sau transparenţa ei.
4. Există cazuri când suntem nevoiţi să purtăm nişte haine speciale impuse de lucrul pe care tb să-l facem. De exemplu, o femeie este oarecum îndreptăţită să ia nişte pantaloni atunci când trebuie să urce în copac pentru a culege ceva. Şi călugării poartă dulame mai scurte când au de făcut nişte lucrări în care ar fi împiedicaţi de nişte dulame până-n pământ.
5. Eu nu văd un păcat în faptul că uneori femeile poartă pantaloni (acasă, la serviciu, la şcoală şi chiar la biserică), dar depinde de ce face asta. Dacă e o chestie pur practică, mai ales iarna, şi prin asta nu ispiteşte pe nimeni, să o facă. Iar dacă pantalonii îi îmbracă dorind să sucească gâturile bărbaţilor sau pt alt scop pervers, atunci săvârşeşte păcat. Şi nu de puţine ori, anumite fuste prea scurte sau lungi dar transparente, ispitesc mai mult; şi atunci e preferabil să îmbraci nişte pantaloni (desigur nu f. strânşi pe corp) decât acele fuste transparente sau rochii decoltate.
6. (Foarte important!) Când venim la biserică trebuie să înţelegem că aceasta este Casa Domnului şi trebuie să ne înfăţişăm înaintea Lui aşa cum credem (fiecare) că I-ar place lui Hristos dacă ne-am întâlni cu El pe stradă. Dacă restaurantele sau recepţiile marilor demnitari au nişte reguli în privinţa hainelor, ele nu pot lipsi nici din biserică, dar nici nu trebuie să se abuzeze în acest sens. Şi nu trebuie permis babelor să facă regulă în biserică, ci preotul trebuie să se ocupe de asta.
7. Dacă cineva "neîmbisericit" intră în biserica de parohie (nu în mănăstire) îmbrăcat neadecvat, acesta nu trebuie alungat, ci primit, poate chiar fără a-i spune nimic despre haine, ci mai degrabă despre pocăinţă. Dacă va înţelege ce-i pocăinţa, singur îşi va da seama că nu este îmbrăcat adecvat, cel puţin prin comparaţie cu ceilalţi. Dar dacă-i vom vorbi numai despre haine, putem să-l respingem definitiv...

Sper că am fost clar. E părerea mea...

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Femeia creştină

Mesaj necititde maria_andreea » 11 Mar 2012, 20:24

Sper că am fost clar.
Mulţumim mult este clar şi de foarte mare folos căci multe putem cădea şi prin înţelegera greşită a acestui aparent nesemnificant aspect ... Parcă respir mai uşurat acum când ştiu că fusta nu are nimic în comun cu Sf. Taine :) .
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

OLGA

Re: Creştinul şi bunele maniere

Mesaj necititde OLGA » 18 Mar 2012, 14:36

Dacă ştiu bine, dpdv creştin nu este cuviincios să priveşti direct în ochi o persoană , însă dpdv laic, în viaţa socială mai ales în afaceri acest lucru este considerat lipsă de sinceritate, faptul că ascunzi ceva de care îţi este ruşine sau eşti complexat.

Este permis creştinului, cu inimă curată, netulburat de gânduri, să privească în ochi. Dacă nu, de ce ? care sunt riscurile ?
Eu ştiu că toate sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos, deci nu Dumnezeu nu permite. A urma binele înseamnă însă, ca tot ce facem să nu facem spre pofta trupului. Mai poate creştinul care s-a rugat măcar o dată în Duh şi Adevăr, să facă ceva spre pofta trupului?
Eu cred şi că e foarte bine să poţi privi pe cineva în ochi, dar e şi foarte greu. Dacă ochiul omului e luminat, tot trupul îi e luminat. De ce să nu vrem să privim în ochi aproapele, atunci când vrem să îl cunoaştem. Şi cred că este greu să ne lăsăm priviţi în ochi, pentru că nu ne simţim la înălţimea celui care ne priveşte.


Înapoi la “MORALĂ şi SPIRITUALITATE: aspecte practice ale vieţuirii ortodoxe”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 10 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX