Insemnatatea credintei in economia mantuirii

Tot felul de probleme de Morală şi Spiritualitate Ortodoxă.
Discuţii pe marginea Operelor patristice, Filocalie, Pateric etc
Avatar utilizator
nora
Mesaje: 176
Membru din: 21 Dec 2010, 16:03
Confesiune: ortodox
Localitate: Grecia

Re: Insemnatatea credintei in economia mantuirii

Mesaj necititde nora » 03 Feb 2012, 11:59

Cred că Nora tocmai la această moralitate autentică se referea, la această moralitate care nu este posibilă fără Isus Christos, fără harul lui Dumnezeu în El şi chiar fără credinţă, dacă avem în vedere faptul că nu toţi oamenii sunt în postura apostolului Paul care L-a primit pe Christos prin cunoaştere prin revelaţie directă, în vreme ce majoritatea oamenilor trebuie să Îl primească mai întâi prin credinţă, pentru ca mai apoi să ajungă la cunoaştere, sau la o cunoaştere aprofundată a ceea ce doctrina de credinţă afirmă.

Din acest punct de vedere şi în acest context se şi poate spune că acela care nu este caracterizat de o moralitate autentică, izvorâtă din mântuirea primită de la Christos, nu este de fapt şi nu poate fi considerat de fapt un creştin. Cel care rămâne la nivelul moralei minimale nu este şi nici nu poate fi creştin. Creştinul este cel desăvârşit de care vorbeşte Christos, cel care îşi ia crucea şi Îl urmează pe Christos, cel care pătimeşte metanoia, schimbarea, transformarea şi transfigurarea minţii, a inimii şi a voinţei, cel care leapădă împărăţia lumii pentru Împărăţia Spiritului sau a cerurilor sau a lui Dumnezeu, cel care trăieşte după Duhul lui Christos, nu după duhul lumii, nu după pofta trupului, pofta ochilor şi trufia vieţii, cel care ia putere din harul lui Dumnezeu pentru o viaţă spirituală şi pentru spiritualizarea şi raţionalizarea vieţii actuale, cel în care Christos ia chip şi trăieşte.
Exact, asta spuneam. Un om care nu are credinta isi construieste moralitatea pe suportul firii sale viciate si ca temelie imaginatia. Adica are firea sa, mostenita la care adauga imaginatia pentru a se face moral. Insa firea mostenita poate avea tare (exemplu parinti egoisti si mandrii pot aproape sigur sa aduca pe lume un copil egoist si mandru sau cu predispozitie la aceasta) iar imaginatia sa proprie nu poate fi luata ca etalon bun fiind influentata de societate, de inchipuire, etc. Si toate acestea le aplica ca o constructie pe legea morala sadita de Dumnezeu . Asa ajunge ca aceasta lege morala sa fie stramba , viciata si prost construita.

Credinta iti da in primul rand exemplul moral , exemplul de iubire si totul, a ceea ce trebuie sa devenim si anume: desavarsirea. Fiti asadar desavarsiti precum Tatal vostru desavarsit este. Nu te poti desavarsi prin tine insuti, deoarece firea ta este viciata, ratiunea ta este plina de imaginatie si inchipuire. De aceea , fara Dumnezeu nu puteti face nimic. Ca sa te desavarsesti trebuie sa vina insasi Desavarsirea sa te desavarseasca. Ca sa iubesti trebuie sa vina insasi Iubirea sa te invete sa iubesti. Iar Desavarsirea si Iubirea este Dumnezeu.

Insa pentru aceasta va trebui sa alegi. sa vrei cu adevarat sa fii desavarsit si sa recunosti ca de unde nu e nu poti sa daruiesti pentru ca nici tu nu ai. Nu ai desavarsirea, nu o poti face singur si in consecinta nici nu o poti darui. Aceasta vine de la Cel Desavarsit. De aceea sfintii spun de exemplu: eu stau asa nici nu ma mai rog, se roaga Dumnezeu pentru mine.

O moralitate incompleta nu mai e moralitate. Asa cum o porunca ai calcat atunci te numesti calcator de porunca.
Bucuraţi-vă pururea.
Rugaţi-vă neîncetat.
Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.

Avatar utilizator
nora
Mesaje: 176
Membru din: 21 Dec 2010, 16:03
Confesiune: ortodox
Localitate: Grecia

Re: Insemnatatea credintei in economia mantuirii

Mesaj necititde nora » 03 Feb 2012, 12:09

Ce inseamna in fond a crede?Ce este credinta?
A crede inseamna a iubi pe Dumnezeu si pe semenii tai ca pe tine insuti. Daca nu te invata Dumnezeu sa iubesti , nu vei stii sa iubesti decat la nivel pur omenesc, la nivelul omului firesc. Vei avea o iubire vicioasa dupa firea ce ai mostenit-o si ti-ai cultivat-o.
Deci a crede inseamna a face?Exista credinta adevarata si credinta falsa?
Da exista si credinta prost inteleasa si prost aplicata. Chiar ma gandesc sa cautati , daca nu va suparati, cu iertare pentru indrazneala de a va sfatui, sa cititi un pic la Sf. Teofan Zavoratul despre dreptatea desavarsita si temeiul credintei. Volumul, Invataturi si scrisori despre viata cresinta
Bucuraţi-vă pururea.
Rugaţi-vă neîncetat.
Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.

Avatar utilizator
nora
Mesaje: 176
Membru din: 21 Dec 2010, 16:03
Confesiune: ortodox
Localitate: Grecia

Re: Insemnatatea credintei in economia mantuirii

Mesaj necititde nora » 03 Feb 2012, 13:39

Vine timpul cand limba si gura nu mai poate spune cuvintele. Vine timpul cand trupul nu mai poate misca faptele. Vine timpul cand ratiunea si mintea raman dezbracate de desertaciune. Oare se va bucura ea atunci? Oare va mai fi fericita? Cand toata bucuria si fericirea ce o stia s-a dus?
Ei bine "veseliti-va in Domnul si va bucurati dreptilor." Cand gura vorbeste si trupul se misca, te veselesti si te bucuri de desertaciuni insa adevarata bucurie , adevarata fericire este cea care este pururi, cea pe care o ai si cand ramane de noi, doar ratiune.

"In cele vremelnice intru nimic nu se gaseste bucurie adevarata. In ele aflam bucuria vremelnica, prefacuta, smintita. Caci in intuneric nu aflam lumina iar in moarte nu vom afla viata. In minciuna nu se vadeste a fi adevar. Bucuria lumii acesteia este mincinoasa, mangaierea ei este nestatornica, veselia lesne si degrab trecatoare. Pentru putina vreme adie bucuria si mangaierea, si napraznic vine necazul. Pentru putina vreme vine bucuria si neasteptat poposeste plansul si tanguirea. Inca mangaierea nu a trecut si se abate asupra-ne amarul si intristarea." Sf. Dimitrie al Rostovului

Adevarata bucurie, adevarata fericire, adevarata iubire este continua , fara intreruperi. Si mereu.
Noi oamenii cand suntem tristi si cuprinsi de necazuri, nefiind cu adevarat credinciosi, uitam de iubire, uitam de fericire si nu mai putem se la daruim continuu. La daruim doar cand avem dispozitia, doar cand simtim ca avem si putem darui. Si in necaz nu le mai avem ci asteptam sa le primim.
Insa adevarata iubire, adevarata fericire, ce vine de la Dumnezeu o ai si in necazuri o ai si in cele mai negre zile, si o poti darui celorlalti si atunci.
Si aceasta este un gand care e demn de inteles.

"Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata,
Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii,
Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamantul ca pe o carte a vesnicei intelepciuni,
Slava Tie, pentru vesnicia ce se arata in lumea cea vremelnica,
Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse,
Slava Tie, pentru fiecare suspinare in incercarile mele,
Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie.
Slava Tie, Dumnezeule in veci!

Slava Tie, pentru necontenita Ta purtare de grija;
Slava Tie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus in cale;
Slava Tie, pentru dragostea rudelor, pentru daruirea prietenilor;
Slava Tie, pentru blandetea dobitoacelor care-mi slujesc;
Slava Tie, pentru clipele luminoase ale vietii mele ;
Slava Tie, pentru bucuriile limpezi ale inimii;
Slava Tie, pentru fericirea de-a trai, de-a ma nevoi si de-a contempla;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!

Slava Tie, Celui ce Ti-ai aratat puterea in legile ce carmuiesc zidirea;
Slava tie, ca toata faptura e plina de legile pe care i le-ai randuit;
Slava Tie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tau;
Slava Tie, pentru ceea ce cu intelepciune ne-ai ascuns;
Slava Tie, pentru geniul mintii omenesti;
Slava Tie, pentru puterea de-a lucra cele de folos;
Slava Tie, pentru limbile de foc ale inspiratiei;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
Din acatistul de multumire Slava lui Dumnezeu pentru toate
Bucuraţi-vă pururea.
Rugaţi-vă neîncetat.
Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.

Avatar utilizator
nora
Mesaje: 176
Membru din: 21 Dec 2010, 16:03
Confesiune: ortodox
Localitate: Grecia

Re: Insemnatatea credintei in economia mantuirii

Mesaj necititde nora » 04 Feb 2012, 12:01

"Meditaţi în chipul cel mai serios. În faţa fiecăruia stă mormântul. Trecem prin Viaţă ca nişte simpli călători, către Patria Cerească. După felul cum vom trăi aici, pe pământ, aşa ne va fi dincolo: suferinţă sau fericire eternă! Nu căutaţi să vă îmbâcsiţi mintea cu felurite cunoştinţe inutile din această lume, căci asta nu zideşte sufletul cu nimic. “Şi ce-ţi va folosi ţie să cunoşti toate lucrurile lumii acesteia, când însăşi lumea aceasta este trecătoare?”, spune, atât de frumos, Toma de Kempis, în Urmarea lui Hristos. Nu cunoştinţe multe ni se cer nouă, ci virtuţi şi fapte bune. Vă vorbesc în modul cel mai serios: faceţi-vă un examen de conştiinţă cât mai amănunţit. Cercetaţi-vă bine viaţa. Adânciţi-vă în interiorul fiinţei voastre şi cunoaşteţi-vă pe voi înşivă, cu toate păcatele şi greşelile săvârşite în viaţă. Scrieţi-le şi duceţi-vă în faţa preotului (duhovnicului) şi le mărturisiţi. Niciodată nu e prea târziu. Dar nu amânaţi nici măcar cu o singură zi. Vă vorbesc ca fiu şi ca frate al vostru, cu toată iubirea şi încrederea pe care o împărtăşesc pentru voi. Vorbesc cu toata convingerea sufletului, nu din cărţi, ci din propria-mi trăire, din aceşti ultimi ani, cei mai serioşi şi mai însemnaţi din viaţa mea, care pentru mine înseamnă totul… dar absolut totul." Valeriu Gafencu

Penitenciarul Aiud, 12 mai 1943

"Trăiesc fericirea de a fi înţeles sensul înalt al Vieţii – cărarea luminoasă ce urcă spre Cer. Fără Hristos, Dumnezeul nostru, viaţa ar fi o totală zădărnicie, cu un singur scop: de a suferi fără nici o nădejde. De aici, de unde se pot vedea clar orizonturile vieţii, şi unde trăiesc o continuă purificare de suflet, cu un scop precis – mântuirea – calea ce duce spre Înviere -, te rog pe tine (ca şi pe surorile mele scumpe), să-ţi păstrezi curăţenia, care e cea mai scumpă comoară. Îmi am sufletul curat şi-ţi pot mărturisi că e cea mai mare fericire şi limită a vieţii mele." Valeriu Gafencu

"Fericirea este sensul întregii noastre vieţi. Şi eu vă mărturisesc azi, după ani de suferinţă, meditaţie şi frământări, cu viaţă aspră, că Viaţa nu are nici un sens fără Hristos! Că toate alergările noastre, fără Iisus sunt deşertăciune şi goană după vânt! De aceea, să căutăm ca prin modul nostru de trăire să-l câştigăm pe Mântuitorul în inimile noastre. Numaidecât să vă spovediţi şi împărtăşiţi. Să faceţi o spovedanie cât mai serioasă şi mai adâncă. Să luaţi hotărârea de a vă lepăda de păcate, să duceţi lupta cu răul inimii voastre, înclinate a-i judeca şi condamna pe alţii pentru faptele lor, când noi înşine săvârşim aceleaşi păcate. Vă rog foarte mult, grijiţi-vă de suflet."Valeriu Gafencu
Bucuraţi-vă pururea.
Rugaţi-vă neîncetat.
Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.


Înapoi la “MORALĂ şi SPIRITUALITATE: aspecte practice ale vieţuirii ortodoxe”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 1 vizitator

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron