FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Aş vrea să se vorbească aici despre nivelul optim şi înţelegerea corectă a fricii de Dumnezeu.
Pentru început voi ridica o nelămurire, la moment, despre importanţa înţelegerii corecte a unor formulări.

În rugăciunile de seară, rugăciunea a 7-a către Sf. Înger spunem ... ca să nu mânii cu nici un păcat pe Dumnezeul meu de asemenea în rugăciunea Sf. Ioan Damaschin Pe Tine, Domnul Dumnezeul meu, pururea Te mânii ...

Dumnezeu nu se mânie, El este Bun, Milostiv, Iertător şi nu Se schimbă niciodată. Poartă aceste formulări riscul de a ne zugrăvi un Dumnezeu rece, distant, departe de omul păcătos chiar dacă poartă intenţia de a frâna răul instalând frica de Dumnezeu?

Dumnezeu nu se mânie

Asta este învăţătură protestantă în care hristosul şi dumnezeul lor, este unul care e numai zâmbete şi fericire şi nu are voie să se mânie, că dacă ar face-o, este imediat sancţionat.
Din nefericire, acestă învăţătură, strecurată până şi prin dogmaticile noastre, în care ni se explică că mânia este luată prin convenţie, că de fapt nu ar fi aşa, şi altele, tra la la, etc.
Însă textul rugăciunii şi sf părinţi şi textul Biblic, de ex Marcu 3 , 5, ne spun altceva. Înclusiv omul care este făcut după Chipul Lui Dumnezeu, ar trebuii să fie suficient argument.

Părinte Haralambie, asta e părerea dvstră la moment, mulţumesc ptr. intervenţie.
Uitaţi ce spune Sf. Ioan de Kronstadt: Mânia omului este o meteahnă teribilă, împotriva firii. Ea se iscă adesea în inimă din cele mai neînsemnate motive, din pricina egoismului, trufiei, care îşi face loc în inimă. Să nu uităm că "mânia omului nu lucrează dreptatea Lui Dumnezeu" (Iacov 1, 20) - Viaţa mea în Hristos, pagina 99, editura Sofia, Bucureşti, 2005.
Dvstră aveţi în vedere altfel de mânie, o mânie sfântă, ştiu, însă nu-i găsesc limita între cea sfântă şi cea păcătoasă.

Dumnezeu nu se mânie

Asta este învăţătură protestantă în care hristosul şi dumnezeul lor, este unul care e numai zâmbete şi fericire şi nu are voie să se mânie, că dacă ar face-o, este imediat sancţionat.

Nu, pur şi simplu am plecat de la ideea că Dumnezeu nu este schimbabil ca firea noastră înzestrată cu liber arbitru, nestatornică în bine.

M-am mai gândit şi cred că această mânie se referă defapt la a nu-L supăra, mâhni prin păcate...

Nici eu nu cred că Dumnezeu se poate mânia, dar nici nu cred că sfinţii care au alcătuit rugăciunea s-au gândit la o mânie ca o mâhnire. Mai degrabă cred, că aşa îl cunoşteau ei atunci pe Dumnezeu.
Adaug şi eu ceva ce am descoperit chiar duminica trecută, la utrenie. Ceva care, poate nu numai după părerea mea, pare să nu fie adevărat.
"Pentru că Iadul l-ai legat, Nemuritorule, şi moartea ai omorât şi lumea o ai înviat, pentru aceasta cu stâlpăriTe-au lăudat pruncii, Hristoase, ca pe un biruitor, strigând Ţie astăzi: Osana, Fiului lui David! Că a zis: nu se vor mai junghia pruncii pentru Pruncul Mariei, ci pentru toţi pruncii şi bătrânii Tu însuţi Te răstigneşti. Nu se va mai porni asupra noastră sabia, că coasta Ta se va împunge cu suliţa. Pentru aceasta, bucurându-ne, zicem: Binecuvântat eşti, Cel ce vii să chemi pe Adam." ((CANONUL ŞI CATAVASIILEFLORIILOR, CÂNTAREA A 6-A, ICOS)

Adaug şi eu ceva ce am descoperit chiar duminica trecută, la utrenie. Ceva care, poate nu numai după părerea mea, pare să nu fie adevărat.

Iertaţi-mă, dnă Olga şi ceilalţi, dacă aşa s-a înţeles aducerea exemplului din rugăciunile de seară.

"Pentru că Iadul l-ai legat, Nemuritorule, şi moartea ai omorât şi lumea o ai înviat, pentru aceasta cu stâlpăriTe-au lăudat pruncii, Hristoase, ca pe un biruitor, strigând Ţie astăzi: Osana, Fiului lui David! Că a zis: nu se vor mai junghia pruncii pentru Pruncul Mariei, ci pentru toţi pruncii şi bătrânii Tu însuţi Te răstigneşti. Nu se va mai porni asupra noastră sabia, că coasta Ta se va împunge cu suliţa. Pentru aceasta, bucurându-ne, zicem: Binecuvântat eşti, Cel ce vii să chemi pe Adam."

Este singurul adevăr din viaţa creştinilor pentru care mulţi şi-au pus viaţa, să nu îndrăznim noi, mai ales că suntem şi femei, să ne îndoim, vă rog şi mă iertaţi...

pentru a nu mă îndoi niciun pic, vreau să înţeleg ce trebuie.

Ortodoxia la nivelul dogmelor şi rugăciunilor nu are nimic greşit, dacă ele nu sunt înţelese nu la emiţător e problema ci la receptor.

Îmi doresc ca acest mesaj să fie ultimul off-topic.

Hristos a înviat! ... pentru toţi şi ptr cei care înţeleg şi pentru cei care nu, deci se cuvine să fim prietenii Lui, să ne bucurăm şi să arătăm recunoştinţă nemăsurate-I iubiri.