FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Buna seara tuturor.
Incep prin a spune ca sunt nascuta intr-o zi de sarbatoare,pe 14.09.1992,de Inaltarea Sfintei Cruci,si am o mare intindere spre spiritualitate.. Recent mi s-a intamplat un lucru si as vrea sa vorbesc despre el..
M-am tot rugat Domnului ca dupa perioada de suferinta pe care am avut-o din cauza unui baiat sa imi pot reveni.. Sa gasesc pe cineva.. Sa imi linistesc durerile sufletesti pe care le aveam.. Iar Duminica la slujba acolo in Biserica se afla el.. Canta in corul bisericii.. Este dascal.. Si era ultimul loc la care m-as fi asteptat sau sperat sa intalnesc pe cineva. Am luat-o ca pe un semn divin faptul ca s-a intamplat in aceasta conjunctura.. Va spun sincer ca am fost marcata de acest lucru si nu stiu ce sa fac sa ii multumesc Domnului cum se cuvine.. De atunci tot ma rog si multumesc in gand.. Si simt ca parca as vrea sa fac mai mult de atat. Imi doresc foarte tare sa iasa ceva bun din acest lucru si sper ca gandirea mea si asocierea pe care am facut-o crezand ca este de la Dumnezeu a fost o iluminare pe care El mi-a trimis-o. Consider ca nimic nu este intamplator.. iar Dumnezeu stie de ce mi l-a trimis pe acest baiat in cale. Cum sa interpretez mai bine mesajul Domnului?

Buna seara tuturor.
Incep prin a spune ca sunt nascuta intr-o zi de sarbatoare,pe 14.09.1992,de Inaltarea Sfintei Cruci,si am o mare intindere spre spiritualitate ....Cum sa interpretez mai bine mesajul Domnului?

Face-ti voia Domnului si de acum incolo. Duce-ti o viata pe care ar trebui sa o duca orice femeie crestin-ortodoxa, cu credinta in Dumnezeu. Daca veti ramane impreuna atunci intr-adevar, Dumnezeu v-a ascultat rugaciunile si vi l-a trimis pe el. Orice s-ar intampla sa nu va abateti de la credinta.

Ruxandra Dragan.
Citesc ce spuneti ca printr-o perdea groasa. Eu sunt la capatul celalalt al vietii..dar nu am uitat. Ei bine, DOAR unele lucruri din viata noastra nu sunt „intamplatoare” (referinte la Ioan Damaschinul). Acele lucruri care sunt in mana Domnului sunt cele care apar in viata noastra „din senin” si despre care observam ulterior ca ne-au schimbat cursul vietii. In rest, intre aceste momente „de Gratie” suntem LIBERI!. Putem adica, utiliza acea intamplare bine sau rau. Dintr-o poveste de dragoste poate iesi o catastrofa sentimentala sau, la fel de bine o fericire lunga de-o viata (va asigur ca si la batranete e bine). Omul trebuie insa sa-si faca datoria de dragoste, dar cu precautii intelepte.. ..Deci: E fals ca nimic nu e intamplator! (Fatalismul e anti-crestin, chiar). Suntem daruiti de Dumnezeu cu libertate, care e ceva GREU de dus. Ce faceti dumneavoastra cu evenimentele pe care vi le da Dumnezeu este responsabilitatea dumnevoastra, nu a Domnului.
A! Sa nu uit ceva care e greseala frecventa la tineri. Dragostea nu e de unul singur! Trebuie DOI. (pare la mintea cocosului, dar....) Daca nu va raspunde la dragoste, inseamna ca „nu era de la Domnul!”

De acord cu "esenin".
Prea des îl băgăm pe Dumnezeu în visele noastre, apoi, dacă iese ceva prost, dăm vina tot pe el, sau pe cel rău, care ar fi stricat totul prin intermediul a nu ştiu ce vrăji sau farmece.