În vieţile sf. părinţi, am găsit de cele mai multe ori descrise şi explicate faptele, gîndurile şi nevoinţa sfinţilor, mai ales a pustnicilor care nu aveau ucenici care să le urmeze viaţa, şi să le vadă nevoinţa lor zilnică.
Cum dar a fost posibil ca să scoată cineva la lumină faptele lor,mai ales că mulţi din ei fugeau de lume prin pustii şi crăpături ale pămîntului?