Părerea mea este, că nu pot da uşor crezare nici pr Macarie, în legătură cu cele afirmate referitor la sf Maria Egipteanca, chiar dacă o fi el şi Teolog, Liturgist, sau ce o mai fi, pt faptul că nu-l consider înafara posibilităţii de a greşii ca om, cum de altfel mulţi alţii ''teologi'' mai recenţi, cu prestanţă mai mare sau mai mică, aberează în multe privinţe, mai ales când îşi dau cu părerea...
E drept că, părintele nu spune cu certitudine că este într-un fel sau altul despre sf Mria eg, şi începe cu '' probabil'' explicaţia. Face referire la nişte studii recente(??), care presupun că este o amplificare legendară de povestiri în scopuri didactice.
Are 3 argumente pe care se sprijină, care sunt tot atât de credibile cât este şi sursa de provenienţă a vieţii sfintei, adică sf Sofronie patriarhul Ierusalimului.
Se spune că : 1. Potrivit vieţii sf Teoctista din Lesbos(?? despre care în traducerea noastră românească nu se pomeneşte despre aşa ceva),2. Două istorii ale lui Pavel din Monemvasia, şi 3. O istorie de suflet folositoare anonimă. Potrivit acestora, Maria egipteanca ar fi defapt o altă Marie din Palestina.
Să redau şi continuarea contextului din explicaţia la Triod pg 353, în care pr Macarie reia argumentele .
Potrivit vieţii sf Teoctista din Lesbos, confirmată de Chiril din Skitopolis, în viaţa sf Chiriac scrisă de acesta, această Marie a vieţuit în Palestina, unde mormântul ei era cunoscut şi venerat. Ea a fost cântăreaţă la biserica Anastasis din Ierusalim, şi a ales să fugă singură în pustie din cauza scandalurilor pe care le-a prilejuit frumuseţea ei.
Ioanis şi Panamon o întâlnesc în pustie aproape în aceleaşi împrejurări în care o întâlneşte zosima pe Maria Egipteanca descrisă în viaţa sf Sofronie patriarhul.
Acum, povestirea despre această Marie din Palestina a ajuns şi la noi în traducere, dar a pune viaţa sf Maria Egipteanca pe seama acestei Marii, poate fi o gravă confuzie.
Cine ne garantează că nu sunt 2 persoane diferite, o sursă la fel de credibilă ca cea dintâi?
Întrebarea mea este; Oare, Biserica a avut nevoie să dezvolte ca model exemplar istorisiri legendare despre Maria Egipteanca, şi încă într-o duminică specială din an ?
Oare nu erau sfinţi suficienţi ca modele? Eu personal nu cred, şi astfel de afirmaţii au menirea să slăbească oarecum încrederea în cele acceptate de Biserică .
Păi cum să înţelegem, până acum toată Biserica a vorbit despre viaţa sf Maria Egipteanca într-un fel şi încă foarte convingător, iar acum ar trebui să le spună, că de fapt staţi să vedeţi că nu-i chiar aşa, sunt legende educative...bla, bla, bla... că nu ştiu care pr Macarie aşa a descoperit el, potrivit unor cercetări...?
Este pusă la îndoială viaţa sfintei pe motiv că nu are decât un singur suport şi ăla nesigur, datorită trecerii timpului, dar cei o mie de ani de când se cunoaşte numai istoric,( că poate este şi mai mult) că se pomeneşte chiar într-o duminică specială din an Sf Maria Egipteanca, nu sunt de ajuns?
Până acum nimeni nu şi-a găsit să dezmintă acest fapt, nici un sfânt. Oare chiar le-a scăpat tuturor?
Părerea mea este că învăţaţii noştrii contemporani trebuie citiţi mai selectiv şi cu rezerve, că mai spun şi prostii, evident, nu cu rea intenţie.
Critici au fost şi o să mai fie. Dar nimeni nu poate dovedi cu certitudine că este într-un fel sau în altul despre viaţa unui sfânt, mai ales fără probe concludente. Fiecare crede ce vrea.
Să lăsăm asta pe seama celor care vor vedea faţă către faţă pe sfinţi, sau o să aibă vreo descoperire aparte, să nu ne grăbim.
Îmi aduc aminte că şi despre sf Isaac Sirul, anumiţi critici americani, protestanţi, spuneau că a fost nestorian. Şi uni ortodocşi au primit cu rezerve scrierile lui.
Apoi au venit alţii şi au spus că nu era nestorian, ci ortodox. A se vedea comentariul pr Ioan Ică la volumul II sf Isaac Sirul.
Aşa şi aici , s-ar putea să fie o încercare de explicare raţională la o incertitudine din Biserică , care este la modă acum şi are un plus de avantaj că dă senzaţii, aducând ceva nou, numai că nu întodeauna este şi folositoare bisericii.
1. Nicio viaţă a vreunui sfânt nu conţine atâtea încercări de a ne convinge că faptele descrise sunt autentice şi că la ele nimic nu s-a adăugat. În schimb aceste încercări de convingere există în majoritatea textelor apocrife. Nu vi se pare straniu?! Cred că nu, din moment ce chiar prin ele aţi încercat să ne demonstraţi nu ştiu ce...
Acuma la drept vorbind, vi se pare aşa persuasivă încercarea de convingere?
sf Sofronie al Ierusalimului scrie:
Această povestire sfîntă, care a ajuns pînă la mine, nu o voi tăcea de loc. Însă nimeni să nu fie necredincios pentru cele ce voi scrie şi pe care eu singur le-am văzut; nici să mă socotească cineva că îndrăznesc a scrie lucruri neadevărate, îndoindu-se de acest lucru mare. Să nu-mi fie mie a minţi în cele sfinte! Iar de vor fi oarecare din cei ce vor afla scrierea aceasta şi, minunîndu-se de acest preaslăvit lucru, nu vor voi să creadă, acelora milostiv să le fie Domnul. Deoarece aceia, cugetînd la neputinţa firii omeneşti, socotesc că sînt cu neputinţă cele ce grăiesc despre oameni, ca lucruri preaslăvite. Acum se cade să începem povestirea de acest lucru minunat, care s-a făcut în neamul nostru.
Atâta este, mie nu mi se pare.
4. Totuşi eu cred că Maria Egipteanca a fost un personaj real, dar nu exclud şi anumite exagerări legate de viaţa ei.
Şi mie mi se pare răspunsul potrivit: nu ştiu cu siguranţă şi nu pot afirma cu siguranţă, dar cred că a fost o persoană reală.
Ele se întâlnesc în multe scrieri asemănătoare. De exemplu, "Vieţile de Sfinţi" ale lui Simeon Metrafrastul (sec. 11) conţin multe elemente legendare legate de Sf. Vasile cel Mare, Grigore Teologul sau Ioan Gură de Aur care până în sec. 11 nu au fost cunoscute. Ştim elemente foarte mărunte din vieţile lor, până şi despre falsificările de scrisori legate de alegerea lui Vasile cel Mare ca mitropolit sau despre faptul că Hrisostom voma în timpul mesei din cauza durerilor de stomac, dar uite că abia târziu de tot apare şi legenda hirotoniei lui Efrem Sirul în diacon de către Vasile cel Mare.
Şi totuşi, nu putem afirma cu siguranţă că sunt legendare, chiar dacă poate nu au fost consemnate în scris mai dinainte de sf Simeon Metafrastul.
Interesant prin ce tradiţie orală le-a moştenit Simeon Metafrastul timp de 7 secole fără să mai fie amintite de altcineva şi cum se face că vieţile a zeci de sfinţi sunt aproape identice ca scenariu? Şi iată aici eu cred că nu greşim dacă suntem un pic mai critici şi mai sceptici...
Nu cred că le-a moştenit sf Simeon prin nu ştiu ce tradiţie timp de 7 secole, cred că meritul lui este că le-a adunat din diferite biserici locale, având posibilitate şi oameni pt aşa ceva, fiind mişcat spre aceasta de Dumnezeu, cred. Nu era ca acum posibilitatea comunicării între bisericile locale.
Faptul că multe sunt identice ca scenariu, în special martiriul unor mucenici care se povesteşte pe scurt, se datorează unui anume stil de povestire care îi aparţine sfântului, pt care se şi numeşte Metafrastul, aşa cum şi în viaţa lui se spune.
El le-a tîlcuit în cuvinte mai dulci, pentru care se numeşte şi Metafrast.
Eu am încredere în selecţia făcută şi aprobată de Biserică, înclusiv de sfântul.
E adevărat că mai există şi confuzii, care nu a scăpat povestitorilor. De pildă o minune cu un balaur înfricoşător, este identică atât în viaţa sf Teodor Tiron , cât şi în viaţa sf Teodor Stratilat, amândoi au suferit martiriul în acelaşi loc.