Pagina 1 din 1

Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 30 Iun 2012, 06:51
de VisarionSarai
Îi cer scuze lui presviter dar am considerat că este totuşi un alt subiect decât cel pe care scria şi mi-am permis atunci să deschid un alt fir de discuţie pentru problema ridicată de dumnealui.
Consecințele le știm destul de bine.
Ar fi mai interesant de aflat cauzele.
Iată cum le vede istoricul Alain Besancon, în excelenta sa carte Dilemele mântuirii:
După ce erezia iconoclastă a fost anihilată (843), nu a mai existat nici un singur împărat eretic la Constantinopol, și buna înțelegere dintre el și patriah a fost deplină. Într-adevăr, ei erau de acord să mențină creștinismul în afara sferei sociale și politice. Dar asta echvala cu o negare practică a dogmei calcedoniene a unirii fără divizare și fără contopire a divinului și umanului în persoana lui Cristos. Cezaro-papismul bizantin, fuzionînd divinul și umanul în persoana împăratului, fuzionînd puterea spirituală și temporară, făcea din împărat mai mult decît un șef de stat, fără a-l putea transforma într-un adevărat cap al Bisericii: este vorba despre un fel de arianism politic. Aranjamentul politic-religios bizantin separă societatea bizantină religioasă, izolată în mânăstiri, de societatea civilă, abandonată pasiunilor păgâne ale forumului: el se modelează după dualismul nestorian. În mânăstire, viața religioasă se reduce la pura contemplare, ceea ce este un ideal monofizit, iar ascetismul excesiv zdrobește imaginea corporală, aplicare inconștientă a ereziei iconoclaste. În fine, viața morală e concepută ca supunere oarbă în fața puterii, ca negare a voinței libere umane, ceea ce este analog cu erezia monotelită. Astfel, într-un stat aparent ortodox învie practic toate marile erezii care fuseseră succesiv condamnate, nu și extirpate, de același stat.
Această contradicție între ortodoxia profesată și erezia practicată condamna la moarte Imperiul Bizantin. Și drept era să piară prin Islam. pentru că Islamul este în mai multe privințe un bizantinism consecvent, o religie în care credința individuală se află în perfect acord cu starea socială și politică, cu viața reală a oamenilor. Islamul conține, în deplină libertate, două dogme care în creștinism devin erezii. Negînd manifestarea sensibilă a divinului, el este iconoclast, iar conferind un statut precar libertății umane, el este monotelit. Să-i dăm cuvîntul lui Soloviov:
”Bizantinismul, care a fost în pricipiu ostil progresului creștin, a vrut să reducă întreaga religie la un fapt împlinit, la o formulă dogmatică și la o ceremonie liturgică - acest anticreștinism ascuns sub o mască ortodoxă a trebuit să se prăbușească în neputiința sa morală în fața anticreștinismului franc și onest al Islamului. E curios să constatăm că noua religie, cu dogma sa fatalistă, a apărut tocmai în clipa în care împăratul Heraclius inventa erezia monotelită, adică negarea mascată a libertății și a energiei umane. Prin acest artificiu se dorea consolidarea religiei oficiale, readucerea la unitate a Egiptului și Asiei. Dar Egiptul și Asia au preferat afirmarea arabă expedientului bizantin. Dacă nu am ține cont de lungul proces anticrștin din Imperiul Roman de după Constantin, nimic nu ar fi mai surprinzător decît ușurința și rapiditatea cuceririi musulmane. Cinci ani au fost de ajuns pentru a reduce la o existență arheologică trei mari patriarhate ale Bisericii de Răsărit. Nu trebuia făcută o convertire - trebuia sfîșiat doar un văl vechi.” Rusia și Biserica Universală, 1889.
Potrivit lui Soloviov, Bizanțul adăpostea, în spatele unei impecabile, obsesive ortodoxii un întreg cuib de erezii, tocmai acelea a căror condamnare îi consumase atîta energie, care o subminau surd, pentru ca în cele din urmă să țîșnească la lumina zilei sub noua haină a Islamului, fiindcă în această nouă structură ele nu mai sunt erezii. În Bizanț, liturghia, teologia, contemplarea, icoana se fixaseră la o înălțime pe care estetica romantică ar fi calificat-o cu siguranță drept sublimă. Dar acest sublim lăsa viața oamenilor fără temei și nici nu mai consimțea să o mai ia în considerare. Islamul a fost o revanșă a realului.
Ce spuneți despre asta ?

Re: Cauzele căderii Bizanţului şi decăderii Bisericii Bizant

Scris: 30 Iun 2012, 07:32
de protosinghel
O bună parte din astea mi se par nişte fabulaţii. Problema e că aceşti filosofi (mai mult decât istorici) pornesc de la ideea că împăratul era şi "pontifex maximus" şi, în consecinţă, toate dezbaterile teologice legate de persoana difizită a Mântuitorului Hristos le aplică tendenţios şi greşit persoanei împăratului. Dar nu trebuie să uităm că după împăratul Theodosie (practic după anul 380) "divinitatea" împăratului nu mai exista ca doctrină politică, iar dacă împăratul era pictat cu nimb, asta nu pt că era considerat dumnezeu, ci ales (mai târziu - uns) al lui Dumnezeu. Trebuie să ţinem cont de astea şi vom vedea că toate speculaţiile de mai sus, chiar dacă par interesante şi logice, sunt totuşi lipsite de suport real.

Bizanţul era un imperiu în primul rând, şi o religie în al doilea rând, şi de foarte multe ori aceste elemente se intersectau pur formal, fără să existe unul prin altul. Ca imperiu, Bizanţul a căzut din motive economice, politice, geopolitice, trădare, lipsă de lideri, dezbinări din interior, răzvrătirea periferiilor negreceşti etc.
Ca religie (ortodoxă), Bizanţul cred că a decăzut mai degrabă prin formalizarea apartenenţei la ortodoxie, prin regula botezului tuturor în copilărie, devenită pe nedrept obligatorie (chiar dacă Biserica acceptă botezul copiilor bolnavi sau neputincioşi), prin racolarea funcţionarilor de stat în dependenţă de fidelitatea (pur formală) la Ortodoxie şi altele de genul ăsta.

Nu am timp să detaliez, dar asta cred eu şi pentru cele spuse de mine sunt mult mai multe argumente logice şi istorice.

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 03 Iul 2012, 15:32
de presviter
O bună parte din astea mi se par nişte fabulaţii.
Dar ceva adevărat n-ați găsit în ele ? De pildă, faptul că pînă în zilele noastre există o mare prăpastie între teologie și viața practică a creștinilor, și degeaba încercăm să umplem această prăpastie cu aparențe de tot felul ?

Ca Imperiu Bizanțul a căzut pentru că a adoptat ideologia poporului ales și s-a transformat treptat într-o forță naționalistă, odioasă tuturor vecinilor săi. Romanii au avut geniul federalismului, ținînd împreună popoare atît de diferite și invitîndu-le să participe la viața publică prin procesul de romanizare. Chiar dacă toate drumurile duceau la Roma, capitala investea serios în dezvoltarea provinciilor. Bizantinii însă îi priveau cu o nemărginită superioritate nu doar pe păgâni, ci și pe proprii lor provinciali, lăsîndu-i pradă năvălitorilor fără prea multe scrupule.

În privința religiei, Bizanțul a secularizat-o - punînd-o în slujba intereselor sale, și a renunțat treptat la misiunea externă, dar și la cea internă. A impus cu brutalitate limba greacă supușilor săi bulgari, și a privit noile Biserici ale slavilor și românilor cu dispreț (erau niște barbari) și cu viclenie (căutînd să-i lingușească când aveau nevoie de ele).
Pînă azi, Bisericile Ortodoxe se ghidează inconștient după aceste principii bizantine: autosuficiență și învrăjbire. :cry:

Re: Cauzele căderii Bizanţului şi decăderii Bisericii Bizant

Scris: 03 Iul 2012, 19:22
de VisarionSarai
Ca religie (ortodoxă), Bizanţul cred că a decăzut mai degrabă prin formalizarea apartenenţei la ortodoxie, prin regula botezului tuturor în copilărie, devenită pe nedrept obligatorie (chiar dacă Biserica acceptă botezul copiilor bolnavi sau neputincioşi), prin racolarea funcţionarilor de stat în dependenţă de fidelitatea (pur formală) la Ortodoxie şi altele de genul ăsta.
Lista de cauze este mult prea scurtă şi implicit şi lipsită de obiectivitate. Ca să vă dau doar un exemplu gândiţi-vă că israeliţii erau (iar iudaiştii sunt şi în ziua de azi) un popor al Cărţii şi al Legii; ori ce observăm noi la ortodocşi este tocmai lipsa răspândirii, cunoaşterii şi aprofundării Cărţii Sfinte precum şi multa lipsă de Lege (adică multa nelegiuire sau fărădelege), în schimb observându-se insistenţa preoţilor, a clericilor, care şi-au şi însuşit puterea în Biserică nemailăsând ceva şi altora, aproape obsedantă ca oamenii să meargă la biserică, fără însă odată veniţi acolo să le mai pună în faţă Cartea Sfântă precum şi obligaţia, sub ameninţarea excomunicării, respectării Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii. Clericii în loc să îşi vadă de mântuirea şi de înălţarea spirituală şi morală şi intelectuală a creştinilor, şi-au văzut de construirea unei dependenţe psihologice în mintea acestora, a unei dependenţe de "mersul la biserică", IAR ROADELE S-AU VĂZUT ŞI SE VĂD!! A nu se înţelege că aş fi împotriva mersului la biserică, doar că viaţa de creştin presupune mult mai multe angajamente şi FAPTE decât această obligaţie.

Re: Cauzele căderii Bizanţului şi decăderii Bisericii Bizant

Scris: 03 Iul 2012, 20:56
de Caesar
O bună parte din astea mi se par nişte fabulaţii. Problema e că aceşti filosofi (mai mult decât istorici) pornesc de la ideea că împăratul era şi "pontifex maximus" şi, în consecinţă, toate dezbaterile teologice legate de persoana difizită a Mântuitorului Hristos le aplică tendenţios şi greşit persoanei împăratului. Dar nu trebuie să uităm că după împăratul Theodosie (practic după anul 380) "divinitatea" împăratului nu mai exista ca doctrină politică, iar dacă împăratul era pictat cu nimb, asta nu pt că era considerat dumnezeu, ci ales (mai târziu - uns) al lui Dumnezeu. Trebuie să ţinem cont de astea şi vom vedea că toate speculaţiile de mai sus, chiar dacă par interesante şi logice, sunt totuşi lipsite de suport real.

Bizanţul era un imperiu în primul rând, şi o religie în al doilea rând, şi de foarte multe ori aceste elemente se intersectau pur formal, fără să existe unul prin altul. Ca imperiu, Bizanţul a căzut din motive economice, politice, geopolitice, trădare, lipsă de lideri, dezbinări din interior, răzvrătirea periferiilor negreceşti etc.
Ca religie (ortodoxă), Bizanţul cred că a decăzut mai degrabă prin formalizarea apartenenţei la ortodoxie, prin regula botezului tuturor în copilărie, devenită pe nedrept obligatorie (chiar dacă Biserica acceptă botezul copiilor bolnavi sau neputincioşi), prin racolarea funcţionarilor de stat în dependenţă de fidelitatea (pur formală) la Ortodoxie şi altele de genul ăsta.

Nu am timp să detaliez, dar asta cred eu şi pentru cele spuse de mine sunt mult mai multe argumente logice şi istorice.
Vreti sa spuneti ca imparatul nu era Pontifex Maximus si nu alegea el episcopii si patriarhii?Sunt curios de ce majoritatea sinoadelor au fost convocate de imparati si de ce "se bagau" acestia in probleme de genul asta?

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 04 Iul 2012, 22:14
de protosinghel
Dar ceva adevărat n-ați găsit în ele ?
Tot ce aţi spus sf. voastră este adevărat (cu anumite amendamente), numai că eterodoxul "VisarionSarai", aşa cum se poate observa în alte comentarii, caută în astfel de scrieri slăbiciune în Biserica Ortodoxă şi învăţătura Ei, nu în faptul că Imperiul Bizantin şi politica timpului a impus Biserica să acţioneze într-un fel sau altul.

Re: Cauzele căderii Bizanţului şi decăderii Bisericii Bizant

Scris: 04 Iul 2012, 22:32
de protosinghel
Vreti sa spuneti ca imparatul nu era Pontifex Maximus si nu alegea el episcopii si patriarhii? Sunt curios de ce majoritatea sinoadelor au fost convocate de imparati si de ce "se bagau" acestia in probleme de genul asta?
Între ales/uns al lui Dumnezeu şi Pontifex Maximus este o mare diferenţă, mai ales că acest titlu roman avea şi sensul de "Rex sacrorum". Şi fiţi sigur că ierarhii n-ar fi acceptat să participe la astfel de Sinoade dacă împăraţii ar fi venit cu astfel de pretenţii. Convocarea sinoadelor era o iniţiativă imperială şi pe motivul că împăratul se angaja să suporte cheltuielile de transport şi cazare ale ierarhilor. Uneori, mai ales în cazul lui Justinian, împăraţii îşi permiteau să dicteze anumite reguli de organizare a Bisericii, dar nu şi "horosul", adică hotărârile dogmatice.
Dacă ierarhii ar fi accteptat necondiţionat toate regulile împăraţilor, n-ar mai fi fost nevoie ca împăraţii să-i exileze sau chiar să-i omoare pe ierarhii "incomozi" şi chiar după astfel de măsuri să nu reuşească să-şi impună propriile idei. Dacă Zenon ar fost "Pontifex Maximus", atunci de ce "Henotikonul" său nu a reuşit să pună capăt discuţiilor despre cele 2 firi în Hristos? Sau cum se explică că politica împăraţilor iconoclaşti a ieşuat? Deci nu-i corect să ignorăm lucrarea lui Dumnezeu în propria Lui Biserică şi să vedem doar intrigi şi diversiuni. Asta am vrut să spun...

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 06 Iul 2012, 20:22
de VisarionSarai
Ce spuneți despre asta ?
Cred că este vorba şi despre marea durere a papistaşilor că Ortodoxia nu a căzut cu totul (sub papistaşi) la 1204 sau la 1274 sau la 1439, şi că şi-a păstrat mai departe o independenţă faţă de scaunul papal. Şi la ce mai vorbesc papistaşii de eretici fără să se uite şi la ei în împuţita lor ogradă? Dar protestanţii de unde au apărut şi de ce? Era prea bine în catolicismul politic, schismatic şi eretic de s-au rupt protestanţii să îşi facă "biserică" separată? De ce credeţi că ajunseseră protestanţii să îl numească pe papa Antihristul? Credeţi că era doar vina lor, a protestanţilor, nu şi a papistaşilor?

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 08 Iul 2012, 09:52
de VisarionSarai
... numai că eterodoxul "VisarionSarai", aşa cum se poate observa în alte comentarii, caută în astfel de scrieri slăbiciune în Biserica Ortodoxă şi învăţătura Ei, ...
Eterodox sau neeterodox, Ortodocşii au ajuns slugile protestanţilor în Consiliul Ecumenist (Mondial) al "Bisericilor". Asta este într-adevăr o mare răzbunare a lui Dumnezeu împotriva ortodocşilor; să ajungă ortodocşii slugile protestanţilor, ale luteranilor, prezbiterienilor, şi alte secte şi culte, asta este cea mai mare înjosire a Bisericilor Ortodoxe. Pare-se că Dumnezeu are metodele Lui proprii de răzbunare atunci când ortodocşii nu îşi fac treaba prin grădina lor. Pare-se că unii nu vor cu nici un chip să înveţe din istorie şi că nu vor să schimbe macazul, dar are Dumnezeu grijă să îi forţeze să îl schimbe; dacă vor, dacă nu, au mai dispărut biserici ortodoxe din istorie, astea nu ar fi primele.

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 08 Iul 2012, 22:36
de protosinghel
Ortodocşii au ajuns slugile protestanţilor în Consiliul Ecumenist (Mondial) al "Bisericilor".
Poate că unii pretinşi ortodocşi au şi ajuns slugile protestanţilor, dar Ortodoxia şi majoritatea credincioşilor ei nici nu vor să audă de aşa ceva. Aşa că nu-i corect să judecăm după nişte "ierarhi" sau "teologi" care au studiat prin Occident şi s-au hrănit din bursele masonilor, căci oricând s-ar chinui ăştia să influenţeze Ortodoxia, nu vor reuşi niciodată.

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 11 Iul 2012, 21:58
de Caesar
Ortodocşii au ajuns slugile protestanţilor în Consiliul Ecumenist (Mondial) al "Bisericilor".
Poate că unii pretinşi ortodocşi au şi ajuns slugile protestanţilor, dar Ortodoxia şi majoritatea credincioşilor ei nici nu vor să audă de aşa ceva. Aşa că nu-i corect să judecăm după nişte "ierarhi" sau "teologi" care au studiat prin Occident şi s-au hrănit din bursele masonilor, căci oricând s-ar chinui ăştia să influenţeze Ortodoxia, nu vor reuşi niciodată.
atunci de ce ati schimbat calendarul si ati ridicat anatemele de la 1054 si ati semnat intelegere cu miafizitii?

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 12 Iul 2012, 00:09
de protosinghel
atunci de ce ati schimbat calendarul si ati ridicat anatemele de la 1054 si ati semnat intelegere cu miafizitii?
Chestiunile astea le-au făcut unii oameni. Biserica în general nu a făcut-o. Nici eu!

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 12 Iul 2012, 21:35
de Caesar
atunci de ce ati schimbat calendarul si ati ridicat anatemele de la 1054 si ati semnat intelegere cu miafizitii?
Chestiunile astea le-au făcut unii oameni. Biserica în general nu a făcut-o. Nici eu!
Sa inteleg ca sunteti ortodox de rit vechi "stilist" ca Biserica ortodoxa prin capii ei si prin Patriarhul Ecumenic cu certitudine a facut aceste fapte.

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 13 Iul 2012, 09:15
de protosinghel
Sa inteleg ca sunteti ortodox de rit vechi "stilist" ca Biserica ortodoxa prin capii ei si prin Patriarhul Ecumenic cu certitudine a facut aceste fapte.
Eu sunt cleric al Patriarhiei Ruse, care este pe stil vechi. Cu toate acestea, nu consider trecerea la stilul nou o trădare a Ortodoxiei şi conslujesc cu ierarhii şi preoţii care sunt pe stilul nou, cu condiţia să nu aibă alte abateri dogmatice.
Dvstră confundaţi nişte lucruri elementare şi încă pretindeţi că aţi fi îndreptăţit să-i luaţi la întrebări pe alţii.
- "Ortodocşi de rit vechi" sunt lipovenii sau staroverii, desprinşi din Biserica Rusă în sec. 17.
- "Stilişti" sunt nu toţi cei care ţin stilul vechi, ci doar cei care fiind pe teritoriul canonic al unei Bisericii Ortodoxe canonice pe stil nou, ei continuă să fie pe stilul vechi.

La fel confundaţi şi alte noţiuni. De aceea, e mai bine să vă duceţi la plimbare şi să lăsaţi ca discuţia să fie continuată de oameni competenţi şi fără abateri de la titlul şi tema propusă...

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 13 Iul 2012, 20:11
de Caesar
Sa inteleg ca sunteti ortodox de rit vechi "stilist" ca Biserica ortodoxa prin capii ei si prin Patriarhul Ecumenic cu certitudine a facut aceste fapte.
Eu sunt cleric al Patriarhiei Ruse, care este pe stil vechi. Cu toate acestea, nu consider trecerea la stilul nou o trădare a Ortodoxiei şi conslujesc cu ierarhii şi preoţii care sunt pe stilul nou, cu condiţia să nu aibă alte abateri dogmatice.
Dvstră confundaţi nişte lucruri elementare şi încă pretindeţi că aţi fi îndreptăţit să-i luaţi la întrebări pe alţii.
- "Ortodocşi de rit vechi" sunt lipovenii sau staroverii, desprinşi din Biserica Rusă în sec. 17.
- "Stilişti" sunt nu toţi cei care ţin stilul vechi, ci doar cei care fiind pe teritoriul canonic al unei Bisericii Ortodoxe canonice pe stil nou, ei continuă să fie pe stilul vechi.

La fel confundaţi şi alte noţiuni. De aceea, e mai bine să vă duceţi la plimbare şi să lăsaţi ca discuţia să fie continuată de oameni competenţi şi fără abateri de la titlul şi tema propusă...
Tari mai sunteti in clanta dar cand va pune cineva o intrebare teologica imediat stergeti subiectul.

Sunt o gramada de secte ortodoxe in baza calendarului vechi.. In comuniune cu B.O "canonica" (cu Patr. Ec la Constantinopol) este Biserica Ortodoxa Rusa in Afara Rusiei(ROCOR).Celelate Biserici cum ar fi Biserica Sarba si cea din Ierusalim pur si simplu au refuzat sa faca trecerea.

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 13 Iul 2012, 21:05
de protosinghel
Tari mai sunteti in clanta dar cand va pune cineva o intrebare teologica imediat stergeti subiectul.
De la aberaţie la teologie e cale lungă...
Sunt o gramada de secte ortodoxe in baza calendarului vechi.. In comuniune cu B.O "canonica" (cu Patr. Ec la Constantinopol) este Biserica Ortodoxa Rusa in Afara Rusiei(ROCOR).Celelate Biserici cum ar fi Biserica Sarba si cea din Ierusalim pur si simplu au refuzat sa faca trecerea.
Încă din mai 2007 ROCOR este o parte componentă a Bisericii Ortodoxe Ruse, aşa cum era şi la momentul pretinsei "reforme calendaristice".
Şi în general, tot ce aţi spus în rândurile de mai sus pur şi simplu nu are sens. Pentru un om care gândeşte raţional şi logic este greu să prindă firul unor astfel de idei care vorbesc mult, dar nu spun nimic. Scrieţi pe acest forum de parcă aţi vrea să ne informaţi pe noi ortodocşii ce se întâmplă în propria curte. Dar vă asigur că atât eu, cât şi mulţi alţii de aici, le ştiu cu mult mai bine şi mai corect...

Mesajele care nu sunt la subiect, vor fi şterese.

Re: Cauzele politice şi religioase ale căderii Bizanţului

Scris: 16 Iul 2012, 00:35
de dimitrie
Hai să încep cu această legătură, ca mai apoi să fac trimitere la fapte:
- pe când împăratul bizantin şi patriarhul căutau să supună Biserica Uniaţiei în vederea dobândrii ajutorului militar de la papă contra sultanului, ei, timp de aproape 300 de ani, sultanii au căutat să se asigure că pe scaunul de C-pol vor ajunge doar ortodocşi, iar nu cei cu gând la uniaţie. De ce? deduceţi cu uşurinţă şi singuri.
Mai întâi a fost apostazia de la morală a grecilor, având drept firească consecinţă apostazia de la dogmă - prin acceptarea de către majoritate a Uniaţiei.
Astfel a făcut atunci Dumnezeu ca interesele oamenilor să corespundă cu ale Sale. E suficient să amintim faptul că primul Patriarh numit de sultan, de după 1453, este unul sfânt.