ECTENIILE: diferite traduceri şi formulări

Toate neclaritatile legate de randuieli liturgice ale Sfintelor Taine vor fi lamurite aici!
eelianos
Mesaje: 88
Membru din: 26 Noi 2008, 12:17
Localitate: Thesalonic, ortodox

ECTENIILE: diferite traduceri şi formulări

Mesaj necititde eelianos » 27 Noi 2008, 13:40

1. care e forma corectă a ecteniei întreite de după cei 2 psalmi împărăteşti de dinaintea utreniei? din mom ce se referă la împărat, mai are sens pomenirea poporului? nu e o cădere în "populism liturgic"?

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5373
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Ectenii

Mesaj necititde protosinghel » 30 Noi 2008, 18:32

La p. 212 şi nota 410 a cărţii mele am scris:
Cerere din Ectenia Mare:
Pentru conducătorii ţării noastre, pentru mai marii oraşelor şi ai satelor şi pentru ostaşii cei binecredincioşi, Domnului să ne rugăm.

Comentariu:
Această cerere a fost reformulată, pentru că formula propusă de Sinodul B.O.R. (Pentru poporul român cel binecredinios de pretutindeni...) nu ia în calcul două aspecte: 1) Într un stat monarhic la acestă cerere se pomeneşte monarhul, iar într o republică (aşa cum este România, Republica Moldova sau chiar Grecia şi Rusia) trebuie pomenită, chiar dacă fără nume, conducerea laică a statului, şi nu poporul acestuia, care este pomenit la alte cereri. 2) Atât în România, cât mai ales în Republica Moldova, există ortodocşi şi de alte etnii, nu numai români, şi dacă ar fi să pomenim o etnie, ar trebui să nu uităm nici de celelalte. Nici o altă Biserică Ortodoxă nu specifică numele etniei majoritare în vreo Ectenie sau formulă liturgică, chiar dacă Biserica în acea ţară este numită „naţională”.
Cred că poziţia mea este deja clară în legătură cu întrebarea pusă.

Avatar utilizator
apologet
Mesaje: 99
Membru din: 22 Aug 2008, 21:17
Confesiune: ortodox
Preocupări: scot balastul din teologie
Localitate: România

Re: Ectenii

Mesaj necititde apologet » 01 Dec 2008, 14:36

Aveţi dreptate. Dar sunt îndeptăţit eu ca preot în BOR să fac această schimbare.
Îmi place şi faptul că s-a trecut de la "oastea" abstractă, la "ostaşi" ca persoane concrete.

Ormylia

Re: ECTENIILE: diferite traduceri şi formulări

Mesaj necititde Ormylia » 13 Iun 2009, 10:08

De ce în Sâmbăta Mare, la Utrenia Prohodului, Ectenia întreită mai are două cereri în faţă, iar la restul Utreniilor din timpul anului nu le are?
Ma intereseaza demult treaba asta.

Va multumesc!

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5373
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: ECTENIILE: diferite traduceri şi formulări

Mesaj necititde protosinghel » 13 Iun 2009, 14:05

Frumoasă întrebare. E şi destul de complicată. Iată şi răspunsul:
După cum probabil aţi citit în studiul meu despre istoria tipicului, în vechime, Constantinopolul avea o altă tradiţie tipiconală decât cea de acum. Una dintre particularităţi era lipsa Doxologiei mari (cântate) la Utrenie, cu o singură excepţie pe an - Sâmbăta Mare (la care voi reveni). Tipicul savait avea toate slujbele de peste an împărţite în slujbe simple, cu Doxologie, cu Polieleu sau cu Priveghere - aşa cum avem în toată Biserica Ortodoxă începând cu sec. 13-14.
Cartea Triodului a fost compusă înainte de impunerea sistemului savait în Constantinopol (şi nu numai) de aceea, în perioada Triodului chiar şi la Buna Vestire avem Doxologie simplă (citită) şi doar în Sâmbăta Mare - Doxologie Mare. Tot numai în această zi avem păstrat vechiul obicei de a citi Evanghelia nu la mijlocul Utreniei, ci la sfârşit (deşi a fost o vreme când se citeau două Evanghelii: una la mijloc - a zilei sau dedicată Maicii Domnului, iar cea a Învierii la sfârşit).
Ecteniile, ca parte a Evhologhionului, sunt de origine Constantinopolitană şi ele erau repartizate şi formulate în conformitate cu Tipicul Constantinopolului. Aşa s-a ajuns că doar în Sâmbăta Mare Ectenia întreită are prolog (acele 2 cereri introductive de care aţi întrebat) - şi aceasta anume datorită faptului că doar în acea zi era Doxologie Mare (cântată), iar în toate celelalte zile, inclusiv în duminici (când era şi Evanghelie) - Ectenia întreită era pusă la sfârşit, fără acel prolog.
În prezent, logic ar fi ca de fiecare dată atunci când avem Doxologie cântată, Ectenia întreită să fie cu prolog (chiar dacă nu avem citiri biblice, aşa cum sunt în Sâmbăta Mare), iar atunci când este Utrenie într-o zi de rând, Ectenia să fie pusă la sfârşit fără prolog - aşa cum avem şi la Vecernie.
În sprijinul acestei recomandări se pot aduce şi multe alte argumente, dar cumva întru-un studiu special, căci pe forum este mai mult decât dificil...

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5373
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: ECTENIILE: diferite traduceri şi formulări

Mesaj necititde protosinghel » 14 Iun 2009, 13:21

Am mai observat în Athos că la Ectenia întreită de la Vecernie, Utrenie şi Liturghie, la cererea pt adormiţi se adaugă numele părinţilor din mănăstire adormiţi în ultimul an şi chiar alte nume (doar până la 40 de zile)*, iar la cererea următoare, se pomenesc nominal părinţii şi fraţii care "pentru binecuvântate pricini" nu sunt în mănăstire. Cel puţin la unele mănăstiri athonite, aceste cereri sunt o regulă!

*Grecii nu au ectenie pt adormiţi la Liturghie şi nu avut-o niciodată. Despre asta scriu în cartea mea.

Efthimie
Mesaje: 20
Membru din: 05 Dec 2009, 21:20
Confesiune: ortodox

Re: ECTENIILE: diferite traduceri şi formulări

Mesaj necititde Efthimie » 07 Dec 2009, 03:00

1. care e forma corectă a ecteniei întreite de după cei 2 psalmi împărăteşti de dinaintea utreniei? din mom ce se referă la împărat, mai are sens pomenirea poporului? nu e o cădere în "populism liturgic"?
Dincolo de faptul că părintele Petru are dreptate când zice că s-a greşit, liturgic, prin transformarea ecteniei pentru conducători într-una pentru popor, e interesat un punct de vedere al vestitului canonist ellin, Arhimandritul Epifanie Theodoropulos, dintr-un răspuns despre validitatea păstrării neschimbate a troparului Sfintei Cruci, care în original sună astfel: „Mântuieşte, Doamne, norodul tău şi binecuvântează moştenirea ta. Biruinţă binecinstitorilor împăraţi asupra barbarilor dăruieşte, şi cu a ta Cruce păzeşte obştea ta.” Îmi îngădui mai jos să îl citez.
– Poate că psaltul ar trebui să cânte „biruinţă binecredincioşilor Creştini,” în loc de „împăraţi,” pentru a nu-i provoca pe cei din biserică?
– Mulţi cred, oricum, că împăratul are doar un statut ereditar. Nu. În Grecia antică am avut conducători numiţi împăraţi, ce erau numiţi în urma unor alegeri. Împărat nu înseamnă, aşadar, în mod absolut conducător ereditar. Conducătorul se poate numi împărat chiar dacă este ales.
Bineînţeles că înţelesul curent al cuvântului „împărat” înseamnă conducător ereditar. Însă, în general, nu înseamnă acest lucru. Homer spune şi el undeva: „Ou) kalo/n polukoirani/h.” („Nu-i bună stăpânirea asupra celorlalţi.”) Κοιρανία / kirania înseamnă cârmuire, stăpânire. Înţelesul ar fi că nu este un lucru bun poliarhia (Formă de guvernământ în care conducerea statului este exercitată concomitent de mai multe persoane. - n.tr.). Şi în epoca lui Homer exista cuvântul βασιλεύς / vasilévs (împărat) cu înţelesul de conducător – fie ereditar, fie ales.
Prin urmare, dacă credinciosul va spune „biruinţă binecinstitorilor împăraţi,” el îi va avea în vedere pe cei ce conduc ţara. Dacă va spune „binecredincioşilor Creştini,” nu va fi prăpăd. Însă să fim atenţi, să nu facem din troparele Bisericii „brutăria lui Hogea.” De bună seamă, troparul cu pricina dă posibilitatea de a se spune „biruinţă binecredincioşilor Creştini” în loc de „împăraţi” şi „asupra celui potrivnic” în loc de „asupra barbarilor.” În alte cazuri, însă, ce vom face? De pildă, la Psalmul 20 (ce se citeşte la începutul Utreniei): „Doamne, întru puterea ta se va veseli împăratul.” Vom face schimbări şi aici? Psalmul aparţine Vechiului Testament, este parte integrantă a Scripturii, fiind insuflat de sus; el nu se poate schimba. La fel şi în: „Ai făcut pe noi (ai) Dumnezeului nostru împăraţi şi preoţi.” /Apoc. 5:10/ Vom face schimbări şi aici? Vom spune: „ne-ai făcut preşedinţi”?
– Da, însă de obicei acestea trec nebăgate în seamă.
– Unde există dispoziţia cea bună, toate trec nebăgate în seamă. Unde există dispoziţie rea, se caută pretexte pentru a face gălăgie şi a striga... Iar „împărăţiei cerurilor” cum îi vom spune? Veţi găsi foarte puţine tropare în care să nu se pomenească împărăţia cerurilor. O vom preface, poate, în „preşedinţia cerurilor”?
Dacă cineva se tulbură că aude „împărăţia cerurilor,” lasă să se tulbure! Să nu ajungem în situaţia de a spune προεδρόπιτα / proedrópita în loc de βασιλόπιτα / vasilópita! (În Greceşte, un joc de cuvinte: vasilópita este o pâine mare, parte a unui obicei popular în Grecia; ea se taie în ziua Sfântului Vasilie cel Mare şi se împarte tuturor membrilor familiei sau unei comunităţi. Vasilópita, „pâinea Sf. Vasilie,” se poate traduce şi „pâine împărătească” (în greacă, vasiliós/basileós=împărat). Proedrópita („pâine prezidenţială”) n’ar putea avea decât un sens hilar şi lipsit de noimă. - n.tr.)

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje: 1540
Membru din: 23 Apr 2008, 13:33
Confesiune: ortodox
Preocupări: mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate: Sibiu
Contact:

Re: Întrebări legate de Sf. Liturghie

Mesaj necititde maria_andreea » 02 Noi 2010, 09:39

Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră Lui Hristos Domnul să o dăm.

Cum să înţelegem această rugăciune ? Şi ce înseamnă, cum trebuie să înţelem "pe noi înşine şi unii pe alţii" în rugăminte ?

Mulţumesc!
Ultima oară modificat 03 Noi 2010, 10:57 de către maria_andreea, modificat de 2 ori în total.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
IOACHIM
Mesaje: 1113
Membru din: 12 Feb 2010, 05:54
Confesiune: ortodox

Re: Întrebări legate de Sf. Liturghie

Mesaj necititde IOACHIM » 03 Noi 2010, 09:48

Nu-i chiar asa de complicat...

- E vorba de darurile pe care I le aducem lui Hristos; dincolo de cele stiute (care si ele simbolizeaza si trimit tot la viata in sens integral a omului, deplin) - paine, vin, tamaie untdelemn etc etc (daruri euharistice).
Adevarata jertfa nu e chiar o daruire din afara.... ci dinlauntru!

- Ce ne-a daruit noua HRistos? Dincolo detoate celelalte daruri! PE SINE! S-A DAT PE SINE PENTRU NOI! SI S-A DARUIT NOUA - intreg, deplin.....ca sa ni-L facem interior. De aia a si zis sa-L ... mancam, adica sa ne hranim cu EL, cu trupul si Sangele LUI. E mult de vb. aici!!!

- La fel si noi; ce daruri aducem? Ce are nevoie la urma urmei Dumnezeu de la noi? Ce vrea de la noi? Vrea ceva? NU. Pe noi ne vrea! Dar nu ne vrea in mod izolat, solitar, egoist... ci ne vrea in comuniune; Adica nu ne vrea numai pe uniii, ci ne vrea pe TOTI! Cum zice acolo Hristos? Si aceasta e voia Tatalui Meu, ca din toti cei pe care Mi I-a dat Mie sa nu pierd pe nici unul!!! - adica Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut. Pe noi ne cauuta, pe noi ne vrea!
- Deci si noi Ii aducem lui Hristos jertfa PE NOI INSINE ... Si TOATA VIATA NOASTRA! Adica fiecare se aduce pe sine (asa cum au facut apostolii, ucenicii, sfintii etc... au lasat TOATE si au urmat LUI) si toata viata lui, intreaga, deplina. Un univers HRISTOCENTRIC.
- dar .... cum dragostea de Dumnezeu se verifica in dragostea pt. aproapele... nu vrem sa ne mantuim numai noi! Nu se poate asa ceva, adica nu ne mantuim de maniera egoista, ci comunitara, in comuniune si impreuna cu ceilalti! De aceea ii aducem lui Hristos si pe ceilalti. Adica ne facem impreuna lucratori cu Dumnezeu la mantuirea aproapelui!
- E un APOSTOLAT, adica. Asa cum apostolii nu numai ca s-au adus pe sine lui Hristos si L-au urmat... da` si pe altii i-au adus lui Hristos. Chiar si apostolii s-au chemat si s-au adus unii pe altii la Hristos!

_ de aceea la final pluralul tocmai asta vrea sa arate... ca nu numai viata noastra toata ca persoane unice, in sesnul singular.... ci la PLURALUL comunitar al comuniunii.


Înapoi la “SFINTELE TAINE şi IERURGIILE: istorie, rânduială şi explicaţii”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 3 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron