Pastorala de Sfintele Paşti 2010 a PF Daniel

Probleme ce vizează strict situaţia BOR.
Petre C
Mesaje: 606
Membru din: 24 Noi 2008, 21:42
Confesiune: ortodox
Localitate: Bucuresti
Contact:

Pastorala de Sfintele Paşti 2010 a PF Daniel

Mesaj necititde Petre C » 23 Mar 2010, 15:00

† D A N I E L
PRIN HARUL LUI DUMNEZEU
ARHIEPISCOPUL BUCUREŞTILOR,
MITROPOLITUL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI,
LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI
ŞI
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

PREACUCERNICULUI CLER,
PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL
ŞI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOŞI
DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREŞTILOR

HAR, MILĂ ŞI PACE DE LA HRISTOS-DOMNUL NOSTRU,
IAR DE LA NOI PĂRINTEŞTI BINECUVÂNTĂRI


„Aştept învierea morţilor
şi viaţa veacului ce va să fie”
(Crezul ortodox)


HRISTOS A ÎNVIAT!


Preacuvioşi şi preacucernici părinţi,
Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti,


Întrucât Hristos Cel Înviat din morţi este numit în Sfânta Scriptură „începătură (a învierii) celor adormiţi” (I Corinteni 1, 18) sau „întâi născut între mulţi fraţi” (Romani 8, 29), sărbătoarea Învierii lui Hristos nu este numai pomenire şi mărturisire a adevărului Învierii lui Hristos, ci şi vedere duhovnicească sau icoană profetică a învierii de obşte a tuturor oamenilor din toate timpurile şi din toate popoarele.

Credinţa puternică în Învierea lui Hristos este în Ortodoxie şi credinţă puternică în învierea tuturor oamenilor. De aceea, Crezul pe care îl mărturisim în Biserică se încheie cu aceste cuvinte: „Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie”.

Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este binevestită în noaptea de Paşti nu înăuntrul bisericii, ci în afara bisericii, pentru că ea priveşte nu numai pe creştini, ci pe toţi oamenii.

Învierea lui Hristos nu este revenire la viaţa pământească amestecată cu suferinţă şi stricăciune, ci începutul unei alte vieţi: viaţa cerească şi veşnică pentru suflet şi pentru trup. În acest înţeles, Sfântul Apostol Pavel spune: „Precum toţi (oamenii) mor în Adam, aşa vor învia toţi în Hristos” (I Corinteni 15, 22), iar „vrăjmaşul cel din urmă, care va fi nimicit, este moartea” (I Corinteni 15, 26).

Legătura dintre adevărul Învierii lui Hristos şi adevărul învierii de obşte este atât de puternică, încât cine nu primeşte adevărul Învierii lui Hristos respinge şi adevărul învierii celei de obşte sau universale, iar cine crede în Învierea lui Hristos trebuie să mărturisească şi credinţa în învierea morţilor.

În acest înţeles, Sfântul Apostol Pavel scrie corintenilor: „Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi că nu este învierea morţilor? Dacă nu este înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat. Şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră (…). Atunci, şi cei ce au adormit în Hristos au pierit. Iar dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii” (I Corinteni 15, 12-14 şi 18-19).

Vedem, aşadar, că taina Învierii lui Hristos şi a omenirii întregi este inima Evangheliei propovăduită de Apostoli şi temelia credinţei mărturisită de Biserică.

De aceea, Sărbătoarea Sfintelor Paşti este numită „Sărbătoarea sărbătorilor”, iar icoana Învierii lui Hristos se află imprimată pe prima copertă a Sfintei Evanghelii şi se oferă credincioşilor spre a fi cinstită şi sărutată. Mai mult, fiecare săptămână din calendarul ortodox începe cu ziua Învierii, cu duminica, orientând astfel timpul Bisericii şi al istoriei către învierea universală şi către viaţa veşnică. Lumina Învierii lui Hristos dă sens vieţii creştine zilnice, pentru că Hristos Cel Înviat rămâne tainic prezent şi lucrător în Biserica Sa până la sfârşitul veacurilor: „Iată, Eu voi fi cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor” (Matei 28, 20). Lumina Învierii lui Hristos dă sens istoriei universale a omenirii, pentru că o îndreaptă spre învierea tuturor oamenilor din toate timpurile şi din toate locurile. În plus, lumina Învierii lui Hristos dă sens întregii creaţii, întregului univers sau cosmos, pentru că ea îndreaptă întreg universul spre „un cer nou şi un pământ nou”, în care „moarte nu va mai fi” (Apocalipsa 21, 1 şi 4). De aceea, Biserica Ortodoxă cântă în noaptea Sfintelor Paşti: „Acum toate s-au umplut de lumină şi cerul şi pământul şi cele de sub pământ”. Acum toate s-au umplut de sens, pentru că toată existenţa va fi eliberată de robia, de absurditatea şi stricăciunea morţii (cf. I Corinteni 15, 51-58).

Lumânările pe care le poartă în mâini clerul şi credincioşii în noaptea de Paşti, când ies din biserică şi stau în afara bisericii, sunt simbolul luminii pe care Învierea lui Hristos o aduce în lume şi pentru lumea întreagă.

Lumina veşnică a Învierii lui Hristos este acum tainic prezentă în Biserică, fiind adunată în sufletele credincioşilor prin rugăciune, ca legătură vie cu Hristos, prin binevestirea şi ascultarea Evangheliei lui Hristos, prin împărtăşirea cu Sfintele Taine, prin împlinirea poruncii iubirii faţă de aproapele, prin dobândirea sfinţeniei, ca unire a omului cu Dumnezeu, dobândită prin pocăinţă şi prin vieţuire curată sau virtuoasă.

Lumina Învierii lui Hristos este exprimată sau simbolizată de veşmintele luminoase, de icoanele şi obiectele liturgice aurite ce împodobesc biserica în noaptea de Paşti. Frumuseţea văzută a sărbătorii ne îndreaptă mintea şi inima spre lumina nevăzută, spre slava netrecătoare a Împărăţiei lui Dumnezeu în care vor locui drepţii şi sfinţii după Învierea de obşte (cf. Apocalipsa 21, 23).

Întrucât Capul Bisericii este Hristos Cel Înviat din morţi (cf. Coloseni 1, 18), misiunea Bisericii se desfăşoară în lume, sfinţind timpul mântuirii dintre Învierea lui Hristos şi învierea întregii omeniri sau învierea cea de obşte.

Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,

Sfânta Scriptură ne învaţă că învierea tuturor morţilor se va realiza când Hristos va veni cu slavă şi putere multă ca să judece viii şi morţii: „Vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui (Hristos) şi vor ieşi cei care au făcut cele bune, spre învierea vieţii, iar cei care au făcut cele rele, spre învierea judecăţii” (cf. Ioan 5, 28-29; cf. Matei 16, 27; 25, 31-46; Romani 14, 10; II Corinteni 5, 10; I Tesaloniceni 4, 13-17; II Tesaloniceni 1, 7-10).

Legătura dintre venirea în slavă a lui Hristos, învierea morţilor şi Judecata Universală a tuturor popoarelor şi persoanelor este mărturisită în Crezul Bisericii noastre, unde se spune despre Hristos Cel Înviat din morţi şi Înălţat la ceruri că El „va veni cu slavă să judece viii şi morţii, iar împărăţia Lui nu va avea sfârşit”.

Lumina care leagă taina învierii morţilor, a judecăţii faptelor săvârşite în lume şi bucuria vieţii veşnice este lumina însăşi a vieţii şi lucrării Bisericii în lume.

De aceea, când ne pregătim pentru Sărbătoarea Învierii, în timpul Postului Sfintelor Paşti, ne pocăim de faptele noastre rele prin Taina Spovedaniei sau a Mărturisirii păcatelor, judecându-ne pe noi înşine şi cerând iertare pentru răul pe care l-am săvârşit cu gândul, cu vorba şi cu fapta. Totodată, încercăm să ne înnoim şi să ne sfinţim viaţa, să iubim mai mult pe Dumnezeu în rugăciune şi pe semenii noştri în fapte bune, să iertăm şi să ajutăm. De aceea, în noaptea Sfintelor Paşti, Biserica ne îndeamnă „să iertăm toate pentru Înviere şi să zicem fraţilor şi celor ce ne urăsc pe noi”.

Sărbătoarea Învierii lui Hristos ne îndeamnă pururea să ne eliberăm de păcate, să săvârşim fapte bune şi să trăim în sfinţenie. De aceea, Sfântul Apostol Pavel nu desparte credinţa în Hristos de pregătirea pentru înviere, judecată şi mântuire, motivând săvârşirea binelui astfel: „Ştiind fiecare, fie rob, fie de sine stăpân, că faptele bune pe care le va face, pe acelea le va lua ca plată” (Efeseni 6, 8; cf. II Corinteni 5, 10; Romani 2, 6 şi 16).

Întreaga Sfântă Scriptură a Noului Testament este plină de îndemnuri la vieţuire în lumina Învierii lui Hristos şi pregătire pentru învierea de obşte: „Oare nu ştiţi că toţi câţi în Hristos Iisus ne-am botezat, întru moartea Lui ne-am botezat? (…) Aşa şi voi, socotiţi-vă că sunteţi morţi păcatului, dar vii pentru Dumnezeu, în Hristos Iisus, Domnul nostru” (Romani 6, 3 şi 11).

„Nu vă potriviţi cu acest veac, ci să vă schimbaţi prin înnoirea minţii (…). Dragostea să vă fie nefăţarnică. Urâţi răul, alipiţi-vă de bine (…). Bucuraţi-vă în nădejde; fiţi răbdători în suferinţă, stăruiţi în rugăciune (… ). Nu răsplătiţi nimănui răul cu rău. Purtaţi grijă de cele bune înaintea tuturor oamenilor” (Romani 12, 2-17).

Iubiţi credincioşi şi credincioase,

Sărbătoarea Sfintelor Paşti, ca sărbătoare a Învierii lui Hristos şi ca pregustare a bucuriei veşnice a sfinţilor din Împărăţia lui Dumnezeu, ne îndeamnă la pocăinţă şi iertare, la fapte bune şi viaţă sfântă.

Să cerem lui Hristos Cel Înviat din morţi să ne dăruiască iubire din iubirea Sa, ajutor din puterea Sa, pentru a trăi şi a lucra după voia Lui.

Astăzi, când în jurul nostru vedem multe semne ale morţii fizice şi spirituale: boală şi suferinţă, sărăcie şi nedreptate, violenţă şi lăcomie de bani şi de putere, lipsă de iubire şi de ajutorare, cutremure şi tulburări în natură care afectează viaţa oamenilor, a animalelor şi a plantelor, să rugăm pe Hristos Domnul Cel Înviat din morţi să ne dăruiască puterea de a nu pierde speranţa şi bunătatea sufletului. Să-L rugăm să ne întărească în lucrarea noastră de ajutorare a bolnavilor, bătrânilor, orfanilor şi săracilor. Să arătăm în jurul nostru lumină din lumina Învierii lui Hristos; să privim faţa fiecărui om în lumina Învierii lui Hristos, ca pe o sfântă lumânare de Paşti aprinsă în lume de iubirea lui Hristos pentru oameni; să vedem pe fiecare om ca pe un împreună-călător cu noi spre învierea de obşte, când Hristos Cel Înviat va veni în slavă să judece viii şi morţii şi să dăruiască slavă şi bucurie celor drepţi şi milostivi (cf. Matei 25, 31-46).

Să ne bucurăm şi să mulţumim lui Dumnezeu mai ales pentru lumina Învierii pe care ne-o dăruieşte atunci când întâlnim în jurul nostru oameni buni şi sinceri, harnici şi milostivi, curaţi şi smeriţi, copii ascultători şi părinţi buni, tineri evlavioşi şi bătrâni înţelepţi. Acestea sunt semne ale vieţii creştine şi ale pregătirii pentru învierea de obşte, haine de sărbătoare pentru suflet, binecuvântare pentru Biserică şi pentru ţară.

În acest An omagial al Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti, să ne întărim mai mult în credinţă şi să ajutăm şi pe alţii să devină mai credincioşi. Să învăţăm să rostim Crezul ortodox şi să ne străduim să înţelegem bogăţia şi adâncimea sa duhovnicească privitoare la iubirea veşnică a Preasfintei Treimi arătată nouă în Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor. Să vedem în Crezul ortodox lumina vieţii noastre creştine ca viaţă sfântă care a început prin Taina Sfântului Botez şi este îndreptată spre învierea cea de obşte, iar în Biserică să vedem locul pregătirii noastre pentru mântuire şi sfinţire, pentru dobândirea vieţii veşnice din Împărăţia lui Dumnezeu.

Să ajutăm, cu evlavie şi dărnicie, la construirea de noi biserici în România şi în diaspora română, spre slava Preasfintei Treimi şi spre mântuirea noastră, să creştem copii în credinţa ortodoxă pentru a fi acum credincioşi buni ai Bisericii noastre, cetăţeni înţelepţi şi harnici ai Patriei noastre, dar şi viitori cetăţeni ai Raiului, adică moştenitori ai Împărăţiei cereşti a Preasfintei Treimi.

Să înălţăm rugăciuni şi pentru toţi românii care se află departe de ţară, printre străini, ca să păstreze credinţa ortodoxă strămoşească şi să cultive iubirea faţă de valorile noastre spirituale!

Cu multă bucurie, aşteptăm ca anul acesta, 2010, în zilele de 25-29 octombrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, să primim la Patriarhie, în Bucureşti, o parte din lemnul Sfintei Cruci care va fi adusă din Grecia, spre a fi cinstită de pelerini, ca binecuvântare pentru Anul Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti.

Cu prilejul Sfintelor Paşti, vă adresăm tuturor părinteşti doriri de sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, dimpreună cu salutarea pascală: Hristos a înviat!

„Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu-Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!” (II Corinteni 13, 13).


Al vostru către Hristos-Domnul rugător,

† D A N I E L
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
"Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti." Ps. 22,4

Petre

Înapoi la “BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron