- Sfantul Simeon al Tesalonicului spune, in acel cap 94, ca: "Miridele nu se schimba nici in Trupul Stapanului, nici in trupurile sfintilor...”
Puţin mai jos scrie şi ceea ce am spus eu. Nu scoate citatul din context pt că acolo se arată clar că Sf. Simeon expune aceasta ca o părere personală, iar indicaţiile practice sunt date ca nişte "sfaturi".
- in nici o rugaciune pentru miride nu se face referire la Hristos, ci numai cand este vorba de Agnet. Acest lucru se intampla atat la Proscomidie cat si la Epicleza si la rugaciunile care urmeaza dupa ea. Cand se sfarama acesta se spune ”Se sfarama si se imparte Mielul lui Dumnezeu...” adica Hristos.
- cand se pun bucatile din Agnet si miridele in potir doar la Agnet se face referire la Hristos, la miride se face referire la fiecare categorie in parte (Maica Domnului, cele 9 cete, cei vii si cei morti pentru care s-a proscomidit)
Eu privesc istoric şi mă interesează ce se credea atunci, iar dvstră gândiţi exclusiv din perspectiva textului şi interpretărilor de acum. Ştiu că asta e la modă acum, dar aşa ceva nu e ştiinţific, deci cu şanse de a nu fi corect. Şi apropo, în timpul Sf. Simeon al Thes nu erau 9 cete, ci doar una sau cel mult 4.
- Agnetul se transforma, miridele se sfintesc
Ia citiţi (în original) Anaforaua Sf. Vasile cel Mare şi acolo veţi găsi că pâinea se sfinţeşte şi nu se preface! Diferenţa asta între termeni n-are nimic de-a face cu terminologia Anaforalelor noastre. De aceea eu spun, deja cu mult mai multe argumente, că la Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, în Potir avem Sf. Sânge şi nu vin "sfinţit" (care e de fapt acelaşi lucru, numai că sfinţenia este diferită).
- Prof. dr. Ioannis Foundoulis, profesor de Liturgica la Facultatea de teologie a Universitatii din Tesalonic spune despre miride ca: ”Se schimba in Trupul lui Hristos? Am vazut ca sfantul Simeon al Tesalonicului invata clar ca nu se schimba in ”Trupul Stapanului” Se schimba numai Agnetul, care este si singura paine care se aducea la Proscomidie, acea ”o singura paine” pe care o ”rupem” deoarece ”o paine, un trup suntem noi, cei multi; fiinca toti dintr-aceeasi paine ne impartasim” (I Corinteni 10, 16-17).”
Şi ce are asta cu speculaţia privind textul biblic? Citiţi în cartea mea argumentele istorice privind folosirea mai multor pâini la aceeaşi Liturghie - toate pt Sf. Trup. Se ştie că Sf. Proclu al Constantinopolului a făcut odată Liturghia cu un coş întreg de pâini euharistice cu care a împărtăşit câteva mii de credincioşi. Ce înseamnă că nu mai era acelaşi Hristos? Sau dacă se fac mii de liturghii pe întreg pământul nu mai este acelaşi Hristos şi nu ne mai împărtăşim toţi din aceeaşi pâine? Speculaţia este naivă.
- Pr. prof. dr. Ene Braniste spune ca: ”Trebuie sa avem in vedere ca nu toata painea de pe sfantul disc se preface in Sfantul Trup, ci numai Sfantul Agnet; restul painii, adica miridele, se sfintesc, dar nu se prefac nici in Trupul Domnului, nici in ale sfintilor...” Lit. Spec. (iar la nota face o trimitere la Nicolae Cabasila)
Mai întâi verificaţi trimiterea la Sf. Nicolae Cabasila şi apoi mai discutăm. Şi nu ştiu de ce nu înţelegeţi că asta e o simplă discuţie de principiu, care se referă la percepţia de atunci, ceea ce nu înseamnă că şi eu acum afirm cu tărie acelaşi lucru. Mai mult decât atât, ar fi o prostie să vă credeţi acum un mare mărturisitor al Ortodoxiei, iar pe mine promotorul unei noi erezii. Aici discutăm despre altceva.
Şi totuşi:
- Parintele Staniloae spune ca: ”toti sunt evocati in rugaciune in jurul Trupului si Sangelui Mantuitorului: cei vii, cei morti, oameni si ingeri, in frunte cu Maica Domnului; intre toti, Euharistia intareste comuniunea.” Deci, miridele sunt in jurul Trupului Mantuitorului, dar inchipuiesc pe ceilalti, nu pe Hristos. Cel din mijloc este Hristos si numai El.
Foarte corect. Fiecare închipuieşte ceva, dar toţi, inclusiv noi, devin până la urmă aceeaşi - adică Trupul lui Hristos.
Nu puteti trece cu vederea prea usor peste Sf. Simeon si Sf. Nicodim... Iar ei spun ca nu se prefac miridele in Trupul Domnului.
Nici nu zic că în timpul lor deja aşa se credea. Bineînţeles şi acum...
-Pai, eu consider ca ar fi de influenta un pic protestanta afirmatia... si, din cate imi amintesc, nu ar fi singura problema dogmatica a acelei marturisiri de credinta... De ce protestanta? Pai, daca stiti, luteranii, de ex, arunca ceea ce ramane dupa impartasire deoarece, spun ei, doar ceeace primesti in credinta ca Trup al lui Hristos este Sf. Trup, restul este doar paine si vin. Adica sta in credinta/intentia celui ce primeste acestea... Principiul este cam acelasi. Nu-l vad orthodox.
Nici măcar nu e vorba de Mărturisirea de credinţă, ci de Trebnicul lui, care atât de mult a marcat Molitfelnicul nostru.
Iar exemplul pe care l-aţi adus este total eronat, mai ales că intenţia şi credinţa sunt 2 lucruri diferite, pe care nu ştiu cu ce ocazie le puneţi într-o oală.
Dar, ce va rog, este sa ne spuneti care dintre sfinti sau teologi cunoscuti va sustin parerea.
Căutaţi
aici.
Şi apoi eu nu pot să ştiu cine pt dvstră este cunoscut şi cine nu?! Mă iertaţi de ironie, dar numai pe baza lui Ene Branişte eu nu voi putea face acest lucru şi nici nu mi-l propun.