FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Preacuvioase părinte, sunt întru totul de acord cu revenirea în cadrul ecteniilor a rostirii unite a formulării: ,,Pe Preasfânta, Preacurata, Preabinecuvântata Stăpâna noastră ...şi toată viaţa noastră lui Hristos Dumnezeu să dăm".
Aş avea trei nelămuriri legate de textul în sine privitoare atât la corectitudinea gramaticală a frazei cât şi la sensul acesteia.

1.Folosind gerunziul, cum e corect: ,,pomenind" sau ,,pomenindu-o"?
Dacă zici: ,,cu toţi sfinţii pomenindu-o" se înţelege că noi, înpreună cu toţi sfinţii o pomenim pe Maica Domnului şi în acest context dăm toată viaţa noastră lui Hristos.
Dacă zici: ,,cu toţi sfinţii pomenind" înseamnă că noi o pomenim pe Maica Domnului şi împreună cu Ea pe toţi sfinţii şi în acest context dăm toată viaţa noastră lui Hristos.
Dosoftei spune: ,,pomenind", dar versiunile mai noi din zona Munteniei încă de la 1780 folosesc ,,pomenindu-o".

2.Cum ar fi mai corect: ,,pe noi înşine şi unii pe alţii" sau ,,pe noi înşine şi unul pe altul"? Am găsit ambele variante în textele vechi.

3.La sfârşit cum e corect: ,,să dăm" sau ,,să o dăm"? Gramatical vorbind e o enumerare: ,,pe noi înşine şi unul pe altul şi toată viaţa noastră" încât corect ar fi ,,să dăm". De ce noi spunem ,,să o dăm" adică pe viaţa noastră doar, uitând de cele dinainte : ,,pe noi înşine şi unul pe altul"? Pe ,,ele" nu le dăm lui Hristos?
Dosoftei spune: ,,pre samă să dăm". Ce înseamnă acest ,,pre samă"?

E o chestie interesantă şi în acelaşi timp discutabilă.
Acum nu am posibilitatea, dar sper să nu uit şi să caut mai multe detalii la acest subiect, apoi să le fac cunoscute cel puţin aici pe forum.

Nădăjduiesc părinte să nu mă fi uitat. Chiar mă interesează părerea sfinţiei voastre despre ectenia sus pomenită.