FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Multumim pentru studiu, parinte !

Sunt de acord cu mai toate cele propuse de sf. vs. Este dificil totusi de savarsit liturghia baptismala, nu doar duminica, dar si sambata, cand la noi in Romania are loc o alta specialitate, liturghia colivara. Cam greu sa le impaci pe cele doua...

Cat priveste limbajul liturgic romanesc, eu propun sa rostim la Crez : intr-una Sfanta, Catholica si Apostolica Biserica, pentru ca aceasta este forma originara care, cu putina bunavointa, clarifica lucrurile.

In rest, lucrurile tin mai degraba de dobandirea harului, prin pocainta si prin asumarea etosului ascetic al Sfintilor nostri. Ei slujeau poate dupa litera uniformizata a cartilor de cult recente, dar cuvintele lor miscau inimile multora spre trezire.

Sunt de acord cu mai toate cele propuse de sf. vs. Este dificil totusi de savarsit liturghia baptismala, nu doar duminica, dar si sambata, cand la noi in Romania are loc o alta specialitate, liturghia colivara. Cam greu sa le impaci pe cele doua...

Parastasele oricum se fac în afara Liturghiei şi, acolo unde e posibil, în pridvor sau într-o casă de pomenire.
Iar să vorbim despre legătura dintre botez şi moarte, nu strică...

Cat priveste limbajul liturgic romanesc, eu propun sa rostim la Crez : intr-una Sfanta, Catholica si Apostolica Biserica, pentru ca aceasta este forma originara care, cu putina bunavointa, clarifica lucrurile.

Eu sunt de acord, dar nu cred că se va accepta. "Mişcarea de rezistenţă" va fi mult prea mare, iar ierarhii nu se vor încumeta...
Şi, bineînţeles, trebuie scris "Întru Una, Sfântă, Catholică şi Apostolică", că şi "Una" este atribut, nu articol.

In rest, lucrurile tin mai degraba de dobandirea harului, prin pocainta si prin asumarea etosului ascetic al Sfintilor nostri. Ei slujeau poate dupa litera uniformizata a cartilor de cult recente, dar cuvintele lor miscau inimile multora spre trezire.

De acord. Dar, totuşi, aţi auzit vreodată slujbe "à la Rafail Noica"? Sau poate trecem la limbajul părintelui Ioan Ică jr.?

Unde găsim mărturii despre îndemnuri la rugăciune (ecteniile) pe care

le rosteau în trecut diaconii, iar în absenţa lor – citeţii sau alţi membri ai clerului inferior?

Întreb dintr-o curiozitate istorică.

În trecut slujba fără diacon era de neconceput, de aceea nu avem nici un fel de mărturii istorice în acest sens.
Pe de altă parte, în Evhologhii, unde sunt rugăciunile pentru preoţi, tot nu apar ectenii.
Este remarcabil şi faptul că latinii numesc ecteniile "intenţii de rugăciune".

În trecut slujba fără diacon era de neconceput

Pare simplu de înțeles: precum chirurgul nu operează fără ajutorul asistentului nici preotul fără diacon.

Interesant e faptul că în cazul ecteniilor e vorba totuși de clerici (chiar şi inferiori), dar avem mărturie că în cazul catehizării catehumenilor chiar laic de e catehetul, el își pune mâna peste catehumeni şi se roagă şi îi concediază (Tradiția Apostolică în Canonul Ortodoxiei I, p. 579).

Un alt indiciu important: ecteniile şi aclamaţiile diaconului se spuneau toate cu faţa spre popor!