Pagina 3 din 3

Re: Utrenia

Scris: 26 Iun 2012, 08:14
de protosinghel
Este obligatoriu ca Sfânta Liturghie să fie precedată de Utrenie, atunci când se slujeşte dimineaţa? Şi dacă nu, poate fi Utrenia scurtată?
Despre toate astea deja s-a scris suficient. Drept că la un nivel mai avansat...

Re: Utrenia

Scris: 28 Dec 2012, 00:32
de catehumen
5. Trisaghionul la sfârşitul Utreniei este mai degrabă o reminiscenţă a vechilor Antifoane din "asmatike akolouthia", conform căreia şi la Vecernie avea Trisaghion cântat şi chiar "Unule născut".
Părinte Petru, puteți să ne dați mai multe detalii despre rânduiala "asmatike akolouthia"?

Re: Utrenia

Scris: 28 Dec 2012, 01:03
de protosinghel
Cu timpul poate voi scrie un studiu, dar la moment sunt prins cu altele şi nu am timp. Ştiu că în română nu-i nimic la această temă, dar în rusă este destul, mai ales la M. Arranz.

Re: Utrenia

Scris: 28 Dec 2012, 01:56
de catehumen
În prezent s-a dezvoltat o altă logică: Vecernia şi Utrenia sunt numite "laude mari" şi binecuvântarea pentru ele tot timpul se dă din faţa Sf. Mese, cu perdeaua deschisă. Ceasurile şi celelalte "laude mici" (monahale) încep cu binecuvântarea în faţa Sf. Uşi (sau chiar în pridvorul bisericii), cu perdeaua închisă. Acestea sunt rezultatul unei evoluţii complexe, despre care spuneam şi mai înainte.
1. De ce în Biserica Rusă binecuvântarea pentru Vecernie se dă din fața Sf. Uși?
2. Totuși este important de a se respecta această prevedere a Tipicului ca ”laudele mici” să fie citite în pridvorul bisericii? Dacă nu greșesc, chiar păr. Ioan Ică jr. atrăgea atenția cu părere de rău, asupra faptului că această indicație tipiconală nu se mai respectă.

Re: Utrenia

Scris: 28 Dec 2012, 10:53
de protosinghel
De ce în Biserica Rusă binecuvântarea pentru Vecernie se dă din fața Sf. Uși?
Iniţial ruşii aveau Vecernia cântată de la Constantinopol, care implica intrarea în altar, dar după ce în sec. 14-15 a introdus Tipicul savait, a adoptat regula ca în zilele de rând, preotul nici să nu intre în altar la Vecernie. Această regulă să respectă în mare parte şi la Athos, în zilele de rând.
Şi aşa s-a creat obişnuinţa ca toate Vecerniile să fie începute din faţa Sf. Uşi. Românii însă, preluând practica grecească mai nouă, încep laudele mari din faţa Sf. Mese, iar pe cele mici din faţa Sf. Uşi, deşi ar trebui ca cele mici să se facă chiar în pronaos.
Totuși este important de a se respecta această prevedere a Tipicului ca ”laudele mici” să fie citite în pridvorul bisericii? Dacă nu greșesc, chiar păr. Ioan Ică jr. atrăgea atenția cu părere de rău, asupra faptului că această indicație tipiconală nu se mai respectă.
Depinde ce înţelegeţi prin "pridvor". De obicei se are în vedere endonarthexul sau chiar exonarthexul. Dar "laudele mici" se săvârşesc în pronaos, care în trecut era destul de mare (şi încă se poate vedea în vechile biserici româneşti sau în cele athonite).
N-aş spune că lucrul acesta este deosebit de important, dar aşa cum spune şi păr. Ică, e vorba despre dinamica cultului, care relevă ascensiunea fizică şi duhovnicească în acelaşi timp (mai ales că unele biserici aveau naosul mai sus decât pronaosul - vezi la Hilandar).

Re: Utrenia

Scris: 10 Sep 2013, 11:40
de protosebastian
Parinte!cum se fac vecernia si utrenia cand nu este preot ?spune cel de la strana ceva din ce spune preotul,vre-o strigare cum este]: intelepciune,sa luam aminte,slava tie celui ce n-eai ....? si intre ps 103 si doamne strigat-am. se mai spune doamne miluieste slava si acum?

Re: Utrenia

Scris: 10 Sep 2013, 12:03
de protosinghel
cum se fac vecernia si utrenia cand nu este preot ?
E bună întrebarea, mai ales pentru mănăstirile de maici. Şi e greu de dat toată rânduiala acum, dar câteva idei se pot spune:
- începutul şi sfârşitul Laudelor se poate face cu cuvintele "Pentru rugăciunile..."
- după "Tatăl nostru", obligatoriu trebuie de zis "Că a Ta este împărăţia", aşa cum este în Biblie. Şi va zice acelaşi citeţ care spune şi rugăciunile respective.
- "Înţelepciune / Să luăm aminte" nu este nevoie de a spune decât înaintea Paremiilor, dacă sunt.
- "Slavă Ţie celui ce ne-ai arătat nouă lumina" este o parte a Doxologiei Mari (cântate) şi o poate spune oricine. Oricum ea este şi în partituri.
- Înainte de Otpust, ca un substitut al ecteniilor, cel mai mare (de obicei stareţa), poate citi rugăciunea "Slăbeşte, lasă, iartă..." cu pomenirile care le conţine aceasta (a se vedea rugăciunile de seară).

Cred că pentru început este suficient.

Re: Utrenia

Scris: 11 Sep 2013, 04:43
de protosebastian
Dar in cazul unei privegheri ,cineva din bis poate spune strigarile la paremii si cea de doxologie sau altele in locul preotului ?care ar fii acestea?

Re: Utrenia

Scris: 11 Sep 2013, 10:33
de protosinghel
Dar in cazul unei privegheri ,cineva din bis poate spune strigarile la paremii si cea de doxologie sau altele in locul preotului ?care ar fii acestea?
Nu, nicidecum.
Şi vă rog să scrieţi mai îngrijit, cu diacritice şi spaţii acolo unde e cazul, nu unde vă tună...

Re: Utrenia

Scris: 12 Sep 2013, 16:15
de protosebastian
Iertatima!ma grabeam in momentul acela.

Re: Utrenia

Scris: 09 Ian 2014, 13:27
de silvestru
Intre strofele de la poezia imnografica de la canoane, in practica se obisnuieste sa fie introduse anumite stihuri. La canoanele Invierii este: Slava sfintei invieri Tale Doamne. La canoanele sfintilor: Sfinte (N), roaga-te pentru noi. Si asa mai departe, in functie de tematica canonului...Cat de corecte sunt aceste intercalari? M-am uitat si in tipic nu am vazut nici o precizare.

Re: Utrenia

Scris: 13 Ian 2014, 19:01
de presviter
La început nu existau canoanele, ci doar cele 9 cântari ale lui Moise, grupate azi la sfârșitul Psaltirii. Canoanele diferitelor sărbători au fost intercalate între stihurile Cântărilor, iar cu timpul aceste stihuri au dispărut, și s-a simțit nevoia să se intercaleze în locul lor o formulă fixă, după cum avem, de exemplu, în Canonul de la Maslu.

Re: Utrenia

Scris: 13 Ian 2014, 19:06
de presviter
Acum am și eu o întrebare:
De ce Catavasiile BuneiVestiri au prioritate de-a lungul anului bisericesc, înlocuindu-se cu alte catavasii doar în perioada praznicelor ?
Nu s-ar putea echilibra puțin această situație ? De pildă, Catavasiile Botezului Domnului să se păstreze toată luna ianuarie, cele ale Întâmpinării toată luna februarie, șamd ? (După cum cele ale Nașterii ocupă cel puțin o lună).

Ne-am bucura în acest fel mai mult de profunzimea lor teologică.

Re: Utrenia

Scris: 13 Ian 2014, 21:46
de protosinghel
De ce Catavasiile BuneiVestiri au prioritate de-a lungul anului bisericesc, înlocuindu-se cu alte catavasii doar în perioada praznicelor ?
Dacă sincer, nu ştiu nici eu. Când voi găsi răspunsul, voi scrie aici.
[/quote]Nu s-ar putea echilibra puțin această situație ? De pildă, Catavasiile Botezului Domnului să se păstreze toată luna ianuarie, cele ale Întâmpinării toată luna februarie, șamd ? (După cum cele ale Nașterii ocupă cel puțin o lună).
Ne-am bucura în acest fel mai mult de profunzimea lor teologică.[/quote]
De acord. Şi poate, în anumite situaţii, prelungirea Catavasiile praznicale să fie numai pentru zilele de luni până sâmbătă, iar duminica să se pună totuşi a Paştilor.

Re: Utrenia

Scris: 14 Ian 2014, 17:29
de presviter
în anumite situaţii, prelungirea Catavasiile praznicale să fie numai pentru zilele de luni până sâmbătă, iar duminica să se pună totuşi a Paştilor.
Adică în orice duminică să se pună ale Paștilor, sau ale Învierii după glasul de rînd?
În parohii însă se pun ale Buneivestiri în mai toate duminicile, cu excepția octavei unor praznice împărătești.

Re: Utrenia

Scris: 14 Ian 2014, 22:11
de protosinghel
Adică în orice duminică să se pună ale Paștilor, sau ale Învierii după glasul de rînd?
Propun să se cânte Catavasiile Paştilor (că Octoihul nu are decât Irmoase) pentru perioada de vară şi toamnă când este prevăzut în mod neclar să se cânte Catavasiile Buneivestiri.
În parohii însă se pun ale Buneivestiri în mai toate duminicile, cu excepția octavei unor praznice împărătești.
Nu e chiar aşa. Sistemul e mult mai complex. De exemplu, Catavasiile Crucii se cântă de la 1 august până la 21 septembrie; cele ale Naşterii Domnului de la 21 noiembrie până la 31 decembrie, cele ale Paştilor până la Înălţare - deci nu-i chiar totul în octave. Mai sunt şi alte intervaluri...

Re: Utrenia

Scris: 16 Iul 2014, 21:14
de Pr Haralambie
Nu cred că se poate scoate pe uşa diaconească. E multă istorie aici. Intrarea cu Evanghelia la Liturghie marca de fapt începutul acesteia, iar Evangheliarul era adus de la skevofylakion, care se afla în partea de miazănopate a altarului. Deci nu se scotea din altar ca să fie dus iarăşi în altar, cum percepm noi acum, uitând că accentul în această procesiune este pe intrare, nu pe ieşire.
În cazul scoaterii Evangheliei la Utrenie, accentul cade anume pe ieşire, pe aducerea Evangheliei în mijlocul credincioşilor spre a fi sărutată. Aici se pare că se producea mişcarea inversă: Evanghelia era luată de pe Sf. Masă (ca simbol al Mormântului Domnului) şi era dusă la skevofylakion, poate chiar prin uşa de miazănoapte. Şi asta pentru că Evangheliarul nu stătea pe Sf. Masă decât în momentele citirii ei sau cele apropiate citirii.
Posibil doar La Utrenia duminicilor ca Evanghelia sa fi fost citita pe Sf Masă, cum si acum se obisnuieste?
Daca Evanghelia era adusa pt citire din skevofylakion, caci locul ei nu era in mod obisnuit pe Sf Masa, atunci pentru citirea la Utrenie, era dinainte de slujba pregatita, sau era adusa inaintea citirii si apoi reîntoarsă in skevofylakion?
La Liturghie si (Vecernie, daca avea citire din Evanghelie), daca citirea se facea din amvon, Evanghelia mai era introdusa inainte de citire in altar, sau se oprea doar in amvon? Reintoarcerea catre skevofylakion urma imediat dupa citire sau la sfarsitul Liturghiei euharistice?