FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Doar în BOR (şi nu peste tot) Prochimenul nu se mai cântă şi menţionarea glasului pare inutilă. În rest, toţi ortodocşii cântă prochimenul şi trebuie să ştie pe glas trebuie să facă asta. La greci, unde se mai păstrează obiceiul slujbei cu canonarh, acest lucru este şi mai evident. La ei se anunţă glasul şi la "Doamne strigat-am..." şi la "Toată suflarea...".

Care ar fi randuiala "cantarii prochimenului?"

As dori sa va intreb care este randuiala ei, intrucat nu am gasit nimic despre ea in Tipicul editat de Alba Iulia.Multumesc frumos

As dori sa va intreb care este randuiala ei, intrucat nu am gasit nimic despre ea in Tipicul editat de Alba Iulia.Multumesc frumos

Aici.

Multumesc de raspunsul anterior. As dori sa va mai intreb ceva; cum este corect:


Acum 1)slobozeste; 2)libereaza pe robul Tau Stapane, dupa cuvantul Tau in pace ca vazura ochii mei mantuirea Ta 1) care; 2) pe care ai gatit-o inaintea 1) fetii; 2) fetei tuturor popoarelor. Lumina spre descoperirea neamurilor si slava poporului Tau 1) Israel; 2)celui ales; 3)celui binecredincios.




Blagosloviti,
Alexandru

Vezi textul biblic de la Luca 2:29-32. Acolo e corect.

Acum slobozeşte pe robul Tău, Stapane, după cuvântul Tău, în pace,
Că văzură ochii mei mântuirea Ta,
Pe care ai gătit-o înaintea feţei tuturor popoarelor,
Lumină spre descoperirea neamurilor şi slavă poporului Tău Israel.

Multumesc parinte , am gasit-o

Nu am cântat pe larg (eventual cu cratimă) "Născătoare de Dumnezeu Fecioară..." (la Litie) şi nu am citit Sinaxarul şi alte "Cuvinte de folos" prevăzute de Tipic, căci asta ar fi lungit şi mai mult Privegherea.

Pentru a citi la Utrenie Sinaxarul (sau alte citiri- tot la Utrenie), trebuie ceruta binecuvantarea preotului (ca la Liturghie) sau nu?

Nu am cântat pe larg (eventual cu cratimă) "Născătoare de Dumnezeu Fecioară..." (la Litie) şi nu am citit Sinaxarul şi alte "Cuvinte de folos" prevăzute de Tipic, căci asta ar fi lungit şi mai mult Privegherea.

Pentru a citi la Utrenie Sinaxarul (sau alte citiri- tot la Utrenie), trebuie ceruta binecuvantarea preotului (ca la Liturghie) sau nu?

Sunt diferite tradiţii locale, care e bine să fie respectate. Dar în principiu nu e nevoie...

în traducere corectă: "Domnul S-a împărăţit..."

Părinte, am tot văzut că susţineţi asta legat de prochimenul de sâmbătă seara, cum că ar fi la reflexiv. Ori nu pricep de ce, de vreme ce ἐ-βασίλευ-σεν este la indicativ aorist activ, deci a împărăţit. Forma de reflexiv ar apărea folosindu-se diateza medie: ἐ-βασίλευ-σα-το, ori cea pasivă: ἐ-βασίλευ-θην.
Interpretări precum cea făcută de sfinţia voastră la nota de subsol din studiul despre Agripnie ("Traducerea corectă a textului este cea la forma reflexivă: S-a împărăţit… Textul se referă la faptul că Dumnezeu singur are şi Îşi dă puterea de a Împărăţi, adică „Se împărăţeşte” = Se
face pe Sine Însuşi Împărat; are Împărăţia de la Sine Însuşi, nu de la altcineva") pot fi făcute şi discutate, însă pe marginea unei traduceri exacte, în acest caz "a împărăţit"

Mă bucur de abordarea Dvstră foarte profesionistă.
Din câte ţin minte, eu nici n-am spus că în original am avea medio-pasiv, ci că acel aorist activ, conform traducerilor şi exegezelor, e mai corect să fie tradus prin reflexiv. Aşa traduce textul slavonesc şi vechile traduceri româneşti. Şi m-am mirat să văd că în unele traduceri moderne e folosit chiar indicativul prezent.
În rest, bravo!

În ceaslov e dată o rugăciune a marelui Vasilie, după care urmează "Ceea ce eşti ..." şi apoi otpustul.

Ia vedeţi, în Orologhion-ul grecesc este?

Nu este, însă apare în codexul Barberini între rugăciunile vechi ale vecerniei, fiind rugăciunea antifonului I. Deci, aşa cum zice Ceaslovul, "de-ţi este voia", se poate citi.

P.S. Frumoase şi celelalte rugăciuni din rânduiala veche. Păcat că unele nu se mai pun. Iar câteva sunt nepotrivite pentru momentul în care se citesc acum în taină.

Există multe situaţii, mai ales înainte şi după unele Praznice Mari, când Vecernia Mică se suprimă, pt că dispare logica punerii ei.

Care e totuși logica săvârșirii Vecerniei Mici?

În mănăstiri, călugării mănâncă de 2 ori pe zi. Bineînţeles, de 2 ori într-o zi liturgică: odată după Vecernie (masa fiind urmată de Pavecerniţă) şi a doua oară după Liturghie.
În cazurile în care se face Priveghere, s-a rânduit să se slujească mai întâi Vecernia Mică, apoi se merge la cină, se face o scurtă pauză şi apoi se începe Privegherea care constă dintr-o extindere a Vecerniei unită cu Utrenia. Dacă n-a fi Vecernia Mică, nu s-ar începe ziua Liturgică şi ar însemna că monahii mănâncă de 3 ori într-o zi, iar în următoarea zi, cea de Praznic - o singură dată.
Astea le putem înţelege numai dacă ţinem cont de durata unei Privegheri după Tipic, care se începe pe la 19.00, iar prima Catismă a Utreniei ajunge pe la 23.00, în timpul cărora se serveşte pâinea şi vinul binecuvântate, Utrenia continuând până pe la orele 02.00

durata unei Privegheri după Tipic, care se începe pe la 19.00, iar prima Catismă a Utreniei ajunge pe la 23.00, în timpul cărora se serveşte pâinea şi vinul binecuvântate, Utrenia continuând până pe la orele 02.00

Sunt curios cum ati explica numărul celor aproximativ 7 ore, cât ar dura privegherea ca să se numească într-adevăr priveghere, în ritmul căntărilor, chiar şi prin mănăstirile de la noi, care este cel mult irmologic, dacă nu chiar stihiraric. Cu ce anume s-ar "umple" cele 7 ore? Pentru că o slujbă obişnuită pentru un praznic impărătesc sau pentru sărbătoarea unui sfânt la noi durează cel mult 4 ore: Vecernie Mare, Litie, Binecuvântarea pâinilor, Utrenie cu Psaltire si Canoane. Aşadar cu ce să completezi? Cu lecturi biblice şi din Sfintii Părinţi? Faci jumătate slujbă, jumătate lecturi?
Căci în Muntele Athos ceea ce lungeşte slujbele ca să se numească Priveghere şi să ţină până după ora 12 noaptea (ora noastră) sunt cântările, fiindcă citire se dă numai înainte de a începe Utrenia şi aia (adică citirea) nu tot timpul dusă până la capăt.
În Rusia, cum se fac privegherile? Ce anume pun ca să se prelungească starea în biserică până după miezul nopţii? (întreb ca un neştiutor)

În Rusia privegherile sunt destul de scurte în comparaţie cu cele athonite şi chiar româneşti.
Iar în Athos sunt 2 tipuri de privegheri: obişnuite şi cele pentru hram (de 2-3 ori pe an). Cele obişnuite începe pe la 19.00 şi se termină la 01.00, iar cele de hram încep la 19.00 şi se termină pe la 05.00, când începe Liturghia sau se face o oră - două pauză şi apoi începe Liturghia.
Am auzit Anixandare de 2 ore, "Născătoare de Dumnezeu Fecioară" de peste o oră, Polieleu de peste 2 ore + Canoanele cântate integral. Vă mai trebuie ceva?

Am auzit Anixandare de 2 ore, "Născătoare de Dumnezeu Fecioară" de peste o oră, Polieleu de peste 2 ore + Canoanele cântate integral. Vă mai trebuie ceva?

Părinte, am cunoştinţă cum se fac privegheri în Athos, şi cunosc tot ce aţi enumarat mai sus. Întrebarea mea era: la noi, cum să se facă o priveghere în adevăratul sens al cuvântului? Deoarece, nu s-a auzit nici măcar prin mănăstiri poate de toate cele enumerate mai sus, dar să şi le mai cânţi... nu mai pomenim!
Aşadar, cred că, cu toată rânduiala celor ce ar trebui puse la o priveghere, la noi tot nu s-ar ajunge la o priveghere "după Tipic", pentru că aşa cum am spus nu durează mai mult de 4 ore.
Şi o altă întrebare ar fi: toate cântările de mai sus de câte o oră, de câte două ore fiecare intră oare în Tipic? Şi când întreb asta, mă refer la durata lor ca şi cântare, nu la text (textul, în mare, îl punem şi noi. O excepţie fiind polieleul, care la noi e doar o ciunţire de psalmi)