tipiconal, in fiecare duminica se face priveghere. daca atunci cand se face priveghere nu se face miezonoptica, de ce avem in ceasloave miezonoptica duminicii?P.S. Mai adaug că nu se face Miezonoptică atunci când se face Priveghere. Însăşi privegherea ţine loc şi de Miezonoptică.
La care tipic faceţi referinţă?tipiconal, in fiecare duminica se face priveghere.
Pentru cazurile în care nu se face priveghere. La Athos, în puţine duminici din an se face priveghere.daca atunci cand se face priveghere nu se face miezonoptica, de ce avem in ceasloave miezonoptica duminicii?
Nu aveţi dreptate. Cărţile de cult (Ceaslovul, Octoihul ş.a.) nu conţin rubrici tipiconale. Ele conţin textul slujbelor, fără să explice care şi când se face sau nu se face. Tipicul însă arată clar: atunci când este Priveghere, nu se face Miezonoptică, care nici nu poate fi făcută la miezul nopţii, când Privegherea e încă în toi, după acelaşi tipic.ma refer la tipicul "teoretic", neaplicat aproape nicaieri. eu nu stiu vreun loc unde sa se aplice, de exemplu. or fi destule locuri.
in octoih, duminicile au vecernie mica, deci, se face priveghere.
Fals. Athosul este puternic influenţat de tradiţia tipiconală studită, care nu avea niciodată privegheri. Ea a fost normativă în Bizanţ sute de ani, inclusiv la începutul vieţii monahale organizate în Athos. Şi despre asta puteţi citi în studiul meu de istorie a tipicului...in athos nu fac priveghere duminicile pentru neputintele lor. asta e masura lor pe care si-o asuma. respectam acest aspect, dar tipicul standard "impune" priveghere in fiecare duminica... faptul ca athosul nu privegheaza duminica nu inseamna ca asa e tipicul..
Acea carte nu face decât să selecteze în fiecare an "Capitolele lui Marcu" necesare din Tipicul Mănăstirii Sf. Sava. Întrucât acest tipic are în fiecare sâmbătă seara privegheri, editorii acestui "tipic" nu aveau decât să preia textul de acolo.haioasa e o referinta din cartea rosie de tipic pe anul 2009, editata de iasi, unde zice ceva in genul:"iar daca in vreun loc nu se face priveghere ...", referindu-se la situatia unei duminici. mi-a placut! firesc era sa zica invers, ca priveghere fac cei putini, dar cartea rosie, de tipic fiind, punea tipicul ca standard si socotea dupa standard, nu dupa realitatea neputincioasa a urmasilor celor de la care ne-a mai ramas tipicul prezent, atat cat ne-a mai ramas!
Pentru că aceasta carte s-a structurat în timp, chiar şi în ciuda acestor neconcordanţe, dar şi pentru a permite folosirea slujbei Octoihului şi cu şi fără Priveghere.daca duminicile octoihului au priveghere si daca la privegheri nu se face miezonoptica, de ce exista randuiala speciala pentru miezonoptica duminicilor cu ... canon treimic in ... octoih pentru fiecare glas?
Le au destul de rar, numai la marele sărbători şi atunci - fără miezonoptică!daca aghioritii sunt asa de influentati de tipicul studit, de ce fac privegheri peste an?
După "Încă ne rugăm" trebuie să se zică "Doamne miluieşte" de 40 de ori (- lucru indiscutabil), iar după "Auzi-ne pe noi..." - de 3 ori, apoi Ecfonisul cu "Amin".Dupa Troparele de umilinta preotul rosteste ectenia. Dupa "Inca ne rugam..." unele editii ale Ceaslovului pun Doamne miluieste de trei ori, altele de 40 de ori, unii zic Amin, altii incep direct cu Doamne miluieste. Chiar si dupa " Auzi-ne pe noi ..." vad ca scrie Doamne miluieste de 3 ori, desi cred ca ar trebui Amin. De ce este aceasta confuzie, si cum se rezolva ea, cum e corect ?
Această prevedere este valabilă doar în ziua Praznicului şi în ziua Odovaniei, nu şi în perioada de prăznuire.Octoihul prevede in indicatiile tipiconale in cap al VI-lea ca la Miezonoptica diferitelor praznice imparatesti IATA MIRELE si RUGACIUNEA PT. MORTI sa fie inlocuite cu troparul, respectiv condacul praznicului. Mai mult, aceeasi randuiala se extinde si " inlauntrul praznicelor" , adica pana la odovanie. Se aplica aceasta prevedere ?
Din contra, e vechea miezonoptică parohială. Citiţi asta şi la Siliva Egeria, unde se spune clar că Utrenia de astăzi se făcea în 2 părţi, cu pauză între ele.Juan Mateos, SJ. în cartea, Utrenia Bizantină, argumentează că partea de început a utreniei actuale ( referinta o face pentru utrenia din postul mare care conservă mai bine vechea rânduială) , începând cu Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu..., hexapsalmul....cele trei catisme cu strofele poetice....până la psalmul 50, constituie vechea miezonoptică a utreniei monastice.
Înapoi la “Laudele bisericeşti. Istorie şi rânduială”
Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 2 vizitatori