Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Despre particularităţile acestor confesiuni mai speciale
Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:
Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde protosinghel » 27 Oct 2010, 21:57

Există vreun scriitor creştin sau vreo scriere creştină care să condamne ţinerea duminicii (de unii, spuneţi voi) şi să vorbească despre obligativitatea pentru creştini de a ţine sâmbăta?
Luati Sfanta Scriptura (singura Carte Adevarata) si judecati dvs.
Am luat-o, dar chiar nu-mi explic de ce noi 2 (nemaivorbind de alte miliarde de oameni) am înţeles acele texte diferit. Am impresia că ceva scârţâie în principiul ăsta "sola Scriptura" :D
Am raspuns scurt la cele 3 intrebari
Eu vă rog totuşi să răspundeţi, nu să redaţi răspunsuri.

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: Porunca a IV a din Decalog, O Porunca Uitata?

Mesaj necititde electric77 » 28 Oct 2010, 06:09


Ce argumente biblice aveti contra zilei a saptea?
uitati unul foarte clar:

Coloseni 2:16  Nimeni, deci, să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat,
17  care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.

vasinec

Re: Porunca a IV a din Decalog, O Porunca Uitata?

Mesaj necititde vasinec » 28 Oct 2010, 11:33


Ce argumente biblice aveti contra zilei a saptea?
uitati unul foarte clar:

Coloseni 2:16  Nimeni, deci, să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat,
17  care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.
Versetele postate de dvs. clarifica multe lucru. Dar, in nici un caz, nu desfiinteaza o porunca Dumnezeiasca.

As vrea sa incep prin a ma lega de doua versete:
"A sters zapisul cu poruncile lui, care stãtea împotriva noastrã si ne era potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce."(Coloseni 2:14)
- vedem ca se vorbeste despre porunci scrise pe zapis (carte) nu pe piatra. Langa chivotul legamantului se afla pusa o carte(zapis) cu porunci, scrisa de Moise; in chivotul legamantului se aflau cele 2 pietre cu cele 10 Porunci, scrise de Insusi Dumnezeu. Pe cruce a fost pironit zapisul (cartea, scrisa de Moise) nu pietrele (scrise de Dumnezeu);

"care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos"(Coloseni 2:17)
- in carte(zapis) erau scrise tot felul de porunci si reguli care se refereau la diferite sarbatori si sabate (inclusiv, ce mancaruri si bauturi sa se consume). Gasim in Vechiul Testament tot felul de sarbatori si sabate, care prefigurau lucrarea Mantuitorului ("sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este a lui Hristos"). Printre aceste sarbatori erau si unele care se numeau sabate (nefiind vorba despre sabatul saptamanal al zilei a saptea). Ex: in Levitic cap. 16 gasim descrisa sarbatoarea de Yom Kipur (ziua ispasirii), care avea loc in fiecare an, in luna a saptea, ziua a zecea. Despre aceasta sarbatoare ni se spune: "Aceasta sã fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnã, în care sã vã smeriþi sufletele."(Levitic 16:31). Si, nu era vorba despre ziua a saptea.

Cocluzii:
- versetele dvs. desfiinteaza acele sarbatori (unele numite sabate), cu toate regulile lor referitoare la bauturi sau mancaruri, care erau scrise pe zapis si prefigurau lucrarea Mantuitorului;
- ziua a saptea, a fost binecuvantata si sfintita de Dumnezeu inca de la facerea lumii, cand inca nu intrase pacatul in lume si nu aveam nevoie de Mantuitor; deci, aceasta zi nu era "o umbra, iar trupul era Hristos".
- ziua a saptea a fost scrisa de Insusi Dumnezeu, pe piatra, nu pe zapis (despre care se vorbeste in versetele postate de dvs.).

P.S. Daca vreti va dau exemple si despre alte sarbatori (numite sabate) care prefigurau lucrarea Mantuitorului si care au fost desfiintate la Cruce. Sunt vre-o 7 astfel de sarbatori. A nu se confunda cu sabatul zilei a saptea, care este cu totul altceva. Acest fapt il recunoaste si biserica ortodoxa, in catehismul ortodox, capitolul "Legea Morala".

Avatar utilizator
Floryan
Mesaje:652
Membru din:15 Ian 2010, 07:59
Confesiune:ortodox
Preocupări:Viata la tara
Localitate:Bacau

Re: Porunca a IV a din Decalog, O Porunca Uitata?

Mesaj necititde Floryan » 28 Oct 2010, 12:06


Ce argumente biblice aveti contra zilei a saptea?
uitati unul foarte clar:

Coloseni 2:16  Nimeni, deci, să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat,
17  care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos.
Versetele postate de dvs. clarifica multe lucru. Dar, in nici un caz, nu desfiinteaza o porunca Dumnezeiasca.

As vrea sa incep prin a ma lega de doua versete:
"A sters zapisul cu poruncile lui, care stãtea împotriva noastrã si ne era potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce."(Coloseni 2:14)
- vedem ca se vorbeste despre porunci scrise pe zapis (carte) nu pe piatra. Langa chivotul legamantului se afla pusa o carte(zapis) cu porunci, scrisa de Moise; in chivotul legamantului se aflau cele 2 pietre cu cele 10 Porunci, scrise de Insusi Dumnezeu. Pe cruce a fost pironit zapisul (cartea, scrisa de Moise) nu pietrele (scrise de Dumnezeu);

"care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos"(Coloseni 2:17)
- in carte(zapis) erau scrise tot felul de porunci si reguli care se refereau la diferite sarbatori si sabate (inclusiv, ce mancaruri si bauturi sa se consume). Gasim in Vechiul Testament tot felul de sarbatori si sabate, care prefigurau lucrarea Mantuitorului ("sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este a lui Hristos"). Printre aceste sarbatori erau si unele care se numeau sabate (nefiind vorba despre sabatul saptamanal al zilei a saptea). Ex: in Levitic cap. 16 gasim descrisa sarbatoarea de Yom Kipur (ziua ispasirii), care avea loc in fiecare an, in luna a saptea, ziua a zecea. Despre aceasta sarbatoare ni se spune: "Aceasta sã fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnã, în care sã vã smeriþi sufletele."(Levitic 16:31). Si, nu era vorba despre ziua a saptea.

Cocluzii:
- versetele dvs. desfiinteaza acele sarbatori (unele numite sabate), cu toate regulile lor referitoare la bauturi sau mancaruri, care erau scrise pe zapis si prefigurau lucrarea Mantuitorului;
- ziua a saptea, a fost binecuvantata si sfintita de Dumnezeu inca de la facerea lumii, cand inca nu intrase pacatul in lume si nu aveam nevoie de Mantuitor; deci, aceasta zi nu era "o umbra, iar trupul era Hristos".
- ziua a saptea a fost scrisa de Insusi Dumnezeu, pe piatra, nu pe zapis (despre care se vorbeste in versetele postate de dvs.).

P.S. Daca vreti va dau exemple si despre alte sarbatori (numite sabate) care prefigurau lucrarea Mantuitorului si care au fost desfiintate la Cruce. Sunt vre-o 7 astfel de sarbatori. A nu se confunda cu sabatul zilei a saptea, care este cu totul altceva. Acest fapt il recunoaste si biserica ortodoxa, in catehismul ortodox, capitolul "Legea Morala".

Unde scrie in Sf Scriptura ca ziua a 7 din Facere este sambata?
Adam, Noe, Avraam au tinut sabatul?
Care sunt dovezile istorice care arata clar, ca dupa invierea Domnului s-a mai tinut sabatul (sambata) ?
Dumnezeu este totul întru toate si întru nimenea nimic

vasinec

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde vasinec » 28 Oct 2010, 12:17

Dvstră glumiţi?
Chiar sunt o fire glumeata. Dar, acum vorbesc serios.
Noi trebuie să înţelegem clar că lumea de atunci era împânzită de evrei peste tot, chiar şi acolo unde nu erau sinagogi. Şi apostolii profitau de această ocazie pentru a predica.
Gresit. Pavel a predicat, in zi de sabat, neamurilor (neevreilor). "Cînd au iesit afarã, Neamurile i-au rugat sã le vorbeascã si în Sabatul viitor despre aceleasi lucruri .... "(Fapte 13:42) Vedeti vre-un evreu, in acest verset (in afara de vorbitorul Pavel)? Prin preajma erau si evrei, dar nu ca sa asculte Cuvantul: "Iudeii, cînd au vãzut noroadele, s-au umplut de pizmã, vorbeau împotriva celor spuse de Pavel,si-l batjocoreau."(Fapte 13:45).

Intrebare: predica Pavel, in zi de sabat, neamurilor (neevreilor)? Astept raspuns. Promit sa nu va dau nota.

P.S. Cu aceasta ocazie vin si cu o rugaminte: discutam subiecte de credinta. Nu cred ca sunt potrivite tentativele de "abureala" in astfel de discutii. Va rog sa ridicati stacheta si sa acordati mai mult respect in tratarea temelor despre credinta.
După "Scriptura şi istoria spun cu totul altceva" urmează 2 puncte şi se citează dintr-o nouă carte a NT recent descoperită, scrisă de un oarecare "Calist Botăşăneanul".
Am afirmat ca "Scriptura si istoria" spun cu totul altceva decat incercati sa spuneti dvs. Am inceput prin a da un citat dintr-un istoric ortodox. Sunt multe argumente, in favoarea pazirii zilei a saptea, atat Scrispturistice cat si istorice. Ne vom intalni cu acestea pe parcursul discutiei. Nu vi le pot aduce pe toate intr-o postare. Se pot scrie carti pe aceasta tema.

Considerati ca episcopul Calist Botosaneanul a fost "un oarecare"? Daca ar fi scris ceva pe placul dvs., ar mai fi fost "un oarecare" sau era "un cineva"?

Avatar utilizator
Floryan
Mesaje:652
Membru din:15 Ian 2010, 07:59
Confesiune:ortodox
Preocupări:Viata la tara
Localitate:Bacau

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde Floryan » 28 Oct 2010, 13:10

Gresit. Pavel a predicat, in zi de sabat, neamurilor (neevreilor). "Cînd au iesit afarã, Neamurile i-au rugat sã le vorbeascã si în Sabatul viitor despre aceleasi lucruri .... "(Fapte 13:42) Vedeti vre-un evreu, in acest verset (in afara de vorbitorul Pavel)? Prin preajma erau si evrei, dar nu ca sa asculte Cuvantul: "Iudeii, cînd au vãzut noroadele, s-au umplut de pizmã, vorbeau împotriva celor spuse de Pavel,si-l batjocoreau."(Fapte 13:45).

Intrebare: predica Pavel, in zi de sabat, neamurilor (neevreilor)? Astept raspuns. Promit sa nu va dau nota.
Scrie asa:
Şi ieşind ei din sinagoga iudeilor, îi rugau neamurile ca sâmbăta viitoare să li se grăiască cuvintele acestea. Fapte13,42,

Iar în sâmbăta următoare, mai toată cetatea s-a adunat ca să audă cuvântul lui Dumnezeu. Fapte 13,44
deci a predicat evreilor care se adunau in sinagogi simbata - ioan 18,20

AP APvel a predicat si in alte zile chiar si noaptea si in tot ceasul si in orice loc, casa, camp, piete.
Fapte 17,17,
Fapte 18, 6-7
Fapte 20,31
Dumnezeu este totul întru toate si întru nimenea nimic

vasinec

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde vasinec » 28 Oct 2010, 13:50

Gresit. Pavel a predicat, in zi de sabat, neamurilor (neevreilor). "Cînd au iesit afarã, Neamurile i-au rugat sã le vorbeascã si în Sabatul viitor despre aceleasi lucruri .... "(Fapte 13:42) Vedeti vre-un evreu, in acest verset (in afara de vorbitorul Pavel)? Prin preajma erau si evrei, dar nu ca sa asculte Cuvantul: "Iudeii, cînd au vãzut noroadele, s-au umplut de pizmã, vorbeau împotriva celor spuse de Pavel,si-l batjocoreau."(Fapte 13:45).

Intrebare: predica Pavel, in zi de sabat, neamurilor (neevreilor)? Astept raspuns. Promit sa nu va dau nota.
Scrie asa:
Şi ieşind ei din sinagoga iudeilor, îi rugau neamurile ca sâmbăta viitoare să li se grăiască cuvintele acestea. Fapte13,42,

Iar în sâmbăta următoare, mai toată cetatea s-a adunat ca să audă cuvântul lui Dumnezeu. Fapte 13,44
deci a predicat evreilor care se adunau in sinagogi simbata - ioan 18,20

AP APvel a predicat si in alte zile chiar si noaptea si in tot ceasul si in orice loc, casa, camp, piete.
Fapte 17,17,
Fapte 18, 6-7
Fapte 20,31
1. Scrie asa:"Si iesind ei din sinagoga iudeilor, ii rugau neamurile ca sambata viitoare sa li se graiasca cuvintele acestea".(Fapte 13:42)
Interesant este cui a vorbit Pavel in zi de sambata si cine l-a rugat sa le vorbeasca si in sambata urmatoare. Nu este important locul. Nici nu discutam despre asta.

2. Pavel, la fel ca Domnul Iisus Hristos (pe urmele Caruia calca) propovaduia in orice zi . La fel trebuie sa facem si noi. Dar, asta nu inseamna ca desfiintam o Porunca Dumnezeiasca.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde protosinghel » 28 Oct 2010, 14:06

Haideţi să fim oneşti şi să recunoaştem că acest text din Fapte nu are nimic comun cu a patra poruncă din Decalog. Să vă amintesc ce spune acea poruncă? Cred că nu are rost, că o ştiţi. Uitaţi-vă şi la denumirea topicului, că noi am cam deplasat accentele.
Vasinec, crezi că eu cinstesc sâmbăta mai puţin decât Hristos şi Sf. Pavel?

vasinec

Re: Porunca a IV a din Decalog, O Porunca Uitata?

Mesaj necititde vasinec » 28 Oct 2010, 14:47

Versetele postate de dvs. clarifica multe lucru. Dar, in nici un caz, nu desfiinteaza o porunca Dumnezeiasca.

As vrea sa incep prin a ma lega de doua versete:
"A sters zapisul cu poruncile lui, care stãtea împotriva noastrã si ne era potrivnic, si l-a nimicit, pironindu-l pe cruce."(Coloseni 2:14)
- vedem ca se vorbeste despre porunci scrise pe zapis (carte) nu pe piatra. Langa chivotul legamantului se afla pusa o carte(zapis) cu porunci, scrisa de Moise; in chivotul legamantului se aflau cele 2 pietre cu cele 10 Porunci, scrise de Insusi Dumnezeu. Pe cruce a fost pironit zapisul (cartea, scrisa de Moise) nu pietrele (scrise de Dumnezeu);

"care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos"(Coloseni 2:17)
- in carte(zapis) erau scrise tot felul de porunci si reguli care se refereau la diferite sarbatori si sabate (inclusiv, ce mancaruri si bauturi sa se consume). Gasim in Vechiul Testament tot felul de sarbatori si sabate, care prefigurau lucrarea Mantuitorului ("sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este a lui Hristos"). Printre aceste sarbatori erau si unele care se numeau sabate (nefiind vorba despre sabatul saptamanal al zilei a saptea). Ex: in Levitic cap. 16 gasim descrisa sarbatoarea de Yom Kipur (ziua ispasirii), care avea loc in fiecare an, in luna a saptea, ziua a zecea. Despre aceasta sarbatoare ni se spune: "Aceasta sã fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnã, în care sã vã smeriþi sufletele."(Levitic 16:31). Si, nu era vorba despre ziua a saptea.

Cocluzii:
- versetele dvs. desfiinteaza acele sarbatori (unele numite sabate), cu toate regulile lor referitoare la bauturi sau mancaruri, care erau scrise pe zapis si prefigurau lucrarea Mantuitorului;
- ziua a saptea, a fost binecuvantata si sfintita de Dumnezeu inca de la facerea lumii, cand inca nu intrase pacatul in lume si nu aveam nevoie de Mantuitor; deci, aceasta zi nu era "o umbra, iar trupul era Hristos".
- ziua a saptea a fost scrisa de Insusi Dumnezeu, pe piatra, nu pe zapis (despre care se vorbeste in versetele postate de dvs.).

P.S. Daca vreti va dau exemple si despre alte sarbatori (numite sabate) care prefigurau lucrarea Mantuitorului si care au fost desfiintate la Cruce. Sunt vre-o 7 astfel de sarbatori. A nu se confunda cu sabatul zilei a saptea, care este cu totul altceva. Acest fapt il recunoaste si biserica ortodoxa, in catehismul ortodox, capitolul "Legea Morala".
Unde scrie in Sf Scriptura ca ziua a 7 din Facere este sambata?
Daca nu raspund la aceasta intrebare "importanta", desfiintam o Porunca scrisa in piatra (de doua ori) de Insusi Dumnezeu?

Totusi, o sa va raspund. Daca nu sunteti convins ca ziua a saptea din Facerea era sambata, atunci paziti ziua a saptea stabilita de biserica ortodoxa, conform Bibliei Ortodoxe: "si dis-de-dimineatã, în prima zi a sãptãmânii (Duminicã),"(Marcu 16:2). Daca Biblia Ortodoxa spune ca prima zi a saptamanii este duminica, va ramane dvs. sa calculati care este ziua a saptea si sa o paziti, ca zi de odihna inchinata Domnului (conform Poruncii Dumnezeiesti).

Daca astazi se considera ca ziua a saptea este sambata, putem spune ca si la Facerea lumii era la fel. Ziua a saptea s-a pastrat. Cunoasteti dvs. vre-un eveniment care a schimbat ordinea zilelor sapatamanii?

Va prezint niste curiozitati:
- dvs. nu stiti in ce an sunteti; dupa calendarul nostru suntem in 2010; dupa alt calendar suntem prin anul 500 si ceva; si tot asa; dar, nu este nici o problem;
- dvs. nu stiti in ce luna sunteti; dupa calendarul nostru, octombrie este luna a 10-cea (desi octo inseamna 8); dupa alt calendar suntem in luna a 8-a (cum ar fi corect); dar, aceasta nu este o problema;
- dar, toata lumea stie cand este ziua a saptea; interesant este ca celelalte perioade de timp sunt legate de miscarea astrelor (anul- cu miscarea de revolutie; luna - cu ciclul lunii; ziua - cu miscarea de rotatir); saptamana este singura perioada de timp aflata sub grija lui Dumnezeu si este singura perioada de timp care nu a suferit modificari calendaristice de-a lungul anilor. Dumnezeu a vrut sa se stie, pe tot pamantul si-n orice timp, care este singura zi din saptamana binecuvantata si sfintita de EL.
Adam, Noe, Avraam au tinut sabatul?
Cele trei personaje se gasesc in cartea Facerii. Aceasta carte are o anumita tema si nu trateaza poruncile. Eu va mai dau inca 6 carti, consecutive, in care se vorbeste despre pazitori hotarati ai sambetei. Totusi, in acele carti nu se pomeneste despre pazirea sambetei (ziua a saptea). Cititi cartile Iosua, Judecatori, Rut, 1 Regi, 2 Regi, 3 Regi. Nu se vorbeste nimic despre pazirea sambetei in aceste carti. Si sunt prezentati eroi ai credintei precum Iosua, Caleb, David, Ghedeon, Ioanatan, etc. Acestia erau evrei din evrei, pazitori ai sambetei.

Cartile Bibliei au o anumita tematica. Nu spun ceea ce ati vrea dvs. sa spuna.

P.S. Despre Avraam stim ca "a ascultat cuvântul Meu si a pãzit poruncile Mele, povetele Mele, îndreptãrile Mele si legile Mele!" Puteti fi sigur ca pe vremea lui Avraam existau cele 10 Porunci, dar nu erau scrise in piatra (acest lucru s-a facut la Sinai). Altfel, fara aceste Porunci, omul putea sa ucida, sa fure, sa minta. Unde nu este lege nu este nici pacat - spune Sfantul Apostol Pavel.
Care sunt dovezile istorice care arata clar, ca dupa invierea Domnului s-a mai tinut sabatul (sambata) ?
O dovada, mai mult decat istorica, este faptul ca Domnul Iisus Hristos, dupa inviere, a mai stat printre noi inca 40 de zile. Dar nu a pomenit absolut nimic despre schimbarea Poruncii a Patra Dumnezeiesti. Daca Cel Inviat nu a schimbat nimic, putem noi schimba ceva?

Daca vrei, iti pot oferi citate din lucrari istorice care arata pazirea sambetei in biserica primara. Revino cu aceasta cerinta. Acum sunt la servici si nu-ti pot oferi astfel de pasaje.

Istorie reprezinta si viata bisericii primare (din vremea Sfintilor Apostoli) prezentata in Sfanta Scriptura. Vedem ca Sfintii Apostoli pazeau sambata. Sfantul Apostol Ioan chiar ne indeamna sa pazim Poruncile lui Dumnezeu :" Cãci dragostea de Dumnezeu aceasta este: Sã pãzim poruncile Lui"(1 Ioan 5:3) Asa cum credem ca trebuie sa pazim Poruncile care spun sa nu ai alti Dumnezei, sa nu ucizi, sa nu pofetesti, sa nu iei in desert Numele Domnului, etc, tot asa trebuie sa pazim si Porunca a Patra (asa cum a fost scrisa de Dumnezeu - nu modificata).

vasinec

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde vasinec » 28 Oct 2010, 14:59

Haideţi să fim oneşti şi să recunoaştem că acest text din Fapte nu are nimic comun cu a patra poruncă din Decalog. Să vă amintesc ce spune acea poruncă?
In primul rand, trebuie sa fim onesti si sa recunoastem ca ne-am pripit afirmand ca Pavel vorbea numai evreilor, in zi de sabat; vedem ca au fost cazuri cand vorbea numai neamurilor (evreii erau plini de pizma si nu voiau sa-l asculte).

In al doilea rand, acest text chiar are in comun cu porunca a patra din Decalog si , mai mult, are in comun cu modul in care Domnul Iisus Hristos pazea aceasta porunca: "dupã obiceiul Sãu, a intrat în ziua sâmbetei în sinagogã si S-a sculat sã citeascã."(Luca 4:16) Seamana izbitor cu ceea ce facea Sfantul Apostol Pavel (care, calca pe urmele lui Hristos).
Vasinec, crezi că eu cinstesc sâmbăta mai puţin decât Hristos şi Sf. Pavel?
Daca, in ziua sambetei (zi sfintita si binecuvantata de Dumnezeu) va faceti lucrarea dvs., inseamna ca necinstiti aceasta zi si, implicit, Porunca lui Dumnezeu. Dvs. stiti ce faceti.

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: Porunca a IV a din Decalog, O Porunca Uitata?

Mesaj necititde electric77 » 28 Oct 2010, 16:50

1. Hristos a ţinut sâmbăta? Dacă da, atunci haideţi să vedem raportul de versete când a ţinut-o (şi trebuie de văzut pt cine şi de ce) şi a versetelor în care se arată clar că nu a ţinut-o (şi de ce).
Cristos a tinut Sambata, bineinteles ! doar era evreu sub Legea lui Moise. Abrogarea Sambetei a avut loc numai dupa ce Vechiul testament a fost desfiintat, fiind inlocuit cu Noul legamant, dar asta nu s-a intamplat inainte de moartea pe cruce a lui Cristos.

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde protosinghel » 28 Oct 2010, 17:30

O pregătire psihologică, dacă vreţi, a început cu mult înainte. Dar dogmatic (să-i zicem aşa), clar că totul s-a produs la Înviere.

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde electric77 » 28 Oct 2010, 17:35

O pregătire psihologică, dacă vreţi, a început cu mult înainte. Dar dogmatic (să-i zicem aşa), clar că totul s-a produs la Înviere.
da, asta da.

vasinec

Re: Porunca a IV a din Decalog, O Porunca Uitata?

Mesaj necititde vasinec » 28 Oct 2010, 18:22

Cristos a tinut Sambata, bineinteles ! doar era evreu sub Legea lui Moise.
Ce urat suna! Il reducem pe Mantuitorul la statul de evreu cu obligatii! Vreti sa spuneti ca bietul Mantuitor respecta sabatul zilei a saptea, de voie de nevoie. Nu facea nimic conform constiintei si credintei Sale.

Pentru a fi sigur ca nu gresesc, respect un principiu: "imitatio Cristi" (sa-L imiti pe Hristos). Acum ce facem? Ca m-ati descurajat (din nou). Mai poate fi Mantuitorul un model crestin sau nu?
Abrogarea Sambetei a avut loc numai dupa ce Vechiul testament a fost desfiintat, fiind inlocuit cu Noul legamant, dar asta nu s-a intamplat inainte de moartea pe cruce a lui Cristos.
Cine a abrogat pazirea sambetei. Ca nici Dumnezeu Tatal nu a facut-o. Domnul Iisus Hristos nu a facut-o, nici inainte de inviere nici dupa inviere. Se stie ca, dupa inviere, Mantuitorul a mai stat printre noi inca 40 de zile. Si, nu a desfiintat nici o Porunca Dumnezeiasca.

vasinec

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde vasinec » 28 Oct 2010, 18:23

O pregătire psihologică, dacă vreţi, a început cu mult înainte. Dar dogmatic (să-i zicem aşa), clar că totul s-a produs la Înviere.
Ce s-a produs la inviere (referitor la ziua a saptea)?

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde electric77 » 28 Oct 2010, 18:31


Ce s-a produs la inviere (referitor la ziua a saptea)?
a luat fiinta Noul Legamant, care nu era bazat pe cele 10 porunci.

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: Porunca a IV a din Decalog, O Porunca Uitata?

Mesaj necititde electric77 » 28 Oct 2010, 18:33

Cristos a tinut Sambata, bineinteles ! doar era evreu sub Legea lui Moise.
Ce urat suna! Il reducem pe Mantuitorul la statul de evreu cu obligatii! Vreti sa spuneti ca bietul Mantuitor respecta sabatul zilei a saptea, de voie de nevoie. Nu facea nimic conform constiintei si credintei Sale.
Asta cum suna? tot urat?

Galateni 4:4  Dar când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,

vasinec

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde vasinec » 28 Oct 2010, 18:40

Am luat-o, dar chiar nu-mi explic de ce noi 2 (nemaivorbind de alte miliarde de oameni) am înţeles acele texte diferit. Am impresia că ceva scârţâie în principiul ăsta "sola Scriptura" :D
Sa va spun un lucru: nici mie nu mi-a convenit sa tin sambata (provin din biserica ortodoxa). Nu vroiam sa fiu altfel decat ceilalti (mai cu mot).Am cautat tot felul de argumente, la diferite confesiuni, pentru a pazi ziua intaia a saptamanii si nu ziua a saptea. Speram ca cineva sa-mi poata arata cu Scriptura ca adventistii sunt niste rataciti si ziua a saptea nu mai este valabila. Dar, a trebuit sa ma inclin in fata Sfintei Scripturi si sa pazesc Poruncile lui Dumnezeu (inclusiv Porunca a Patra). Actualmente, ma bucur de binecuvantarea pe care o primesc in aceasta zi sfintita si binecuvantata de Dumnezeu (ziua a saptea).

Nu inteleg cum ati ajuns dvs. sa paziti ziua intaia a saptamanii. In Sfanta Scriptura nu gasim absolut nici un versert referitor la sfintirea si binecuvantarea acestei zile si nici o porunca pentru a fi pazita. Ciudat.
Eu vă rog totuşi să răspundeţi, nu să redaţi răspunsuri.
Sunt raspunsuri gandite de creierasul meu. Putin respect, va rog.

Daca mai veniti cu insinuari rautacioase voi crede ca va e teama de ceva. Cam asa se comporta cei care simt ca incepe sa le fuga pamantul de sub picioare. Incep sa improaste cu noroi.

Propun sa ne vedem de subiect fara sa na bagam in seama unul pe celalalt, decat cu cuvinte ziditoare.

vasinec

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde vasinec » 28 Oct 2010, 18:44


Ce s-a produs la inviere (referitor la ziua a saptea)?
a luat fiinta Noul Legamant, care nu era bazat pe cele 10 porunci.
Adica, in Noul Legaman poti sa ai alti Dumnezei, sa iei in desert Numele Domnului, sa furi, sa ucizi, sa preacurvesti, sa nu pazesti ziua sfintita si binecuvantata de Dumnezeu, etc.

Noul Legamant este dezlegare la destrabalare. Am inteles bine?

vasinec

Re: Porunca a IV a din Decalog - o porunca uitata?

Mesaj necititde vasinec » 28 Oct 2010, 18:59

Nota 2 (doi) la istorie. Izvoarele arată totuşi altceva:
Vai. Nu se poate. Fac contestatie.

Totusi, fragmentele postate de mine arata a fi mai autentice si mai de folos decat cele pe care le-ati postat dvs.(cu care nu demonstrati nimic). Va explic mai jos.

Pe lângă argumentele biblice deja aduse, amintesc că primele menţiuni nebiblice foarte clare despre ţinerea duminicii le avem deja spre sfârşitul sec. I, în Didahia, cap. 14. Acest izvor este recunoscut ca unul din sec. I şi este studiat de foarte mulţi critici eterodocşi din lume, recunoscându-i-se autenticitatea.
- O altă mărturie despre ţinerea duminicii (κυριακὴ ημέρα), spre sfârşitul sec. I – încep. sec. II, o avem de la Ignatie al Antiohiei, ucenicul Apostolului Petru şi a lui Ioan Evanghelistul. Vezi Epistola către Magnezieni 9:1;
- La începutul sec. II, Pliniu cel Tânăr scrie împăratului Traian (Epistola X:96,7) despre faptul că creştinii îşi făceau Liturghia solemnă în "ziua soarelui". Această expresie va fi împrumutată de acum înainte şi de scriitorii creştini, cu explicaţii simbolico-teologice (aşa cum vom vedea mai jos).
- Următoarea mărturie clară o avem la Iustin Martirul şi Filosoful (sec. II). Acesta este primul scriitor creştin, care vorbeşte de "dies solis" ca zi de sărbătoare a creştinilor (Apologia I către împăratul păgân Marcu Aureliu). Scriitorii creştini începând cu sec. II arată foarte clar, că "Soarele" este Hristos (cf. Maleahi 4:2). Despre această legătură "soare – Hristos, Soarele dreptăţii" vor scrie mai amânunţit la începutul sec. III Meliton de Sardes (Despre botez, 4) şi Origen (Tâlcuiri la Levitic, 9.10).
- La încep sec. II, Epistola lui Barnaba (care o vreme a fost chiar inclusă în canonul biblic – !) vorbeşte despre duminică care despre "ziua a opta", făcându-se trimitere la profeţia lui Iezechil (43:27). Este o mărturie foarte importantă, mai ales dacă citim textul de la Iezechil: "Iar după sfârşitul acestor zile, în ziua a opta şi mai departe, preoţii vor înălţa, pe jertfelnic, arderile de tot ale voastre şi jertfele de împăcare şi Eu Mă voi milostivi spre voi", zice Domnul Dumnezeu." Într-un fel, Barnaba arată că de acum înainte "ziua a opta" – duminica, va fi ziua de aducere a jertfelor lui Dumnezeu. Aşa cum am văzut în mărturiile de mai sus, chiar aşa se întâmpla…
- Pentru prima dată în istorie, despre duminică ca zi în care nu trebuie să se lucreze vorbeşte scriitorul creştin Tertulian (moare aprox. 230), vezi "De oratione", 23. În general însă, scrierile creştine pun accent pe lucrarea duhovnicească în zi de duminică şi mai puţin pe odihna fizică, aşa cum s-a orânduit în Decalog pentru şabat.
- Sinodul de la Elvira (aprox. 306 – exact în toiul celor mai mari persecuţii) stabileşte prin Canonul 21 să fie excomunicaţi cei care 3 duminici la rând lipsesc de la Liturghie.
- Scrierile apocrife din primele 3 secole aduc şi ele numeroase mărturii despre ţinerea duminicii, dar pentru a nu-mi pune „cărbuni pe cap”, le-am lăsat la o parte. Repet încă odată, nici un izvor creştin sau păgân din primele trei secole nu aminteşte despre ţinerea sâmbetei de către creştini.
Ceea ce ati postat dvs. nu prezinta interes si nici incredere, pentru ca:
- marturii despre tinerea duminicii nu puteau sa existe in primele 3 secole; denumirea de duminica (dies domini) a fost data zilei intaia abia in a doua parte a secolului IV (sinodul de la Aquilea); postarile dvs. sunt niste falsuri;
- folositi tot felul de expresii ciudate, de genul :"ziua a opta - duminica", "soare - Hristos", etc. Seamana cu expresiile unui om beat care incearca sa demonstreze ca e treaz.
Daţi-le în cap cu aceste argumente celor care până acum v-au minţit.
1. In materie de credinta crestina nu ma poate minti nimeni de pe fata pamantului. Am prostul obicei sa ma comport precum crestinii din Berea care "cercetau Scripturile in fiecare zi, ca sa vada daca ce li se spune este asa" (Fapte 17:11)
2.Daca totusi cineva incerca sa ma minta, ii dau in cap (la figurat) doar cu Sfanta Scriptura.


Înapoi la “Adventiştii şi "Martorii lui Iehova"”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 15 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX