Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Despre particularităţile acestor confesiuni mai speciale
kamadeva
Mesaje: 47
Membru din: 01 Sep 2009, 19:00
Confesiune: ortodox
Localitate: RM

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde kamadeva » 24 Iun 2010, 09:34

Dar oare nu e vorba doar de faptul că Pentateuhul a fost scris de acelaşi autor (Moise) abia după revelaţia de pe Sinai, iar apariţiile textuale ale acestui nume să fie cauzate de aceasta?!
Adica???? :?: :roll:

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5376
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde protosinghel » 24 Iun 2010, 09:44

Dar oare nu e vorba doar de faptul că Pentateuhul a fost scris de acelaşi autor (Moise) abia după revelaţia de pe Sinai, iar apariţiile textuale ale acestui nume să fie cauzate de aceasta?!
Adica???? :?: :roll:
Dacă eu ştiu că un om a făcut ceva, dar aflu numele lui mai târziu, în cazul în care voi scrie ceva despre el, voi menţiona chiar de la început care-i este numele, chiar dacă anumite evenimente sunt legate de perioada când eu încă nu ştiam cum îl cheamă.
De ce nu ar fi aşa şi în acest caz?!

kamadeva
Mesaje: 47
Membru din: 01 Sep 2009, 19:00
Confesiune: ortodox
Localitate: RM

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde kamadeva » 24 Iun 2010, 10:02

Dacă eu ştiu că un om a făcut ceva, dar aflu numele lui mai târziu, în cazul în care voi scrie ceva despre el, voi menţiona chiar de la început care-i este numele, chiar dacă anumite evenimente sunt legate de perioada când eu încă nu ştiam cum îl cheamă.
De ce nu ar fi aşa şi în acest caz?!
Parinte sunt deacord. Accept. Atunci ce-i la Facere 4-26? In original vedem ca apare Tetragramatonul, cum sa inteleg corect? Moise il foloseste asa cum mi-ati explicat mai sus sau Fii lui Set stiau deja acest Nume? :roll: Parinte va rog mult putina rabdare cu mine ca stiu ca nu-i usor dar este un lucru important si trebuie sa-l inteleg corect caci am niste iahovisti cu care discut, iar ei afrirma ca si Adam si Eva stiau de acest Nume. Daca de acest Nume stiau adam, Eva si fii lui Set atunci de ce Moise are nevoie ca Dumnezeu sa-i descopere Numele, de ce si el nu-L stia?

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5376
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde protosinghel » 24 Iun 2010, 10:29

am niste iahovisti cu care discut, iar ei afrirma ca si Adam si Eva stiau de acest Nume. Daca de acest Nume stiau Adam, Eva si fii lui Set atunci de ce Moise are nevoie ca Dumnezeu sa-i descopere Numele, de ce si el nu-L stia?
Cu iehoviştii trebuie să urmăm următoarea logică:

1. Dumnezeu refuză să ne spună Numele Său (cf. Facere 32:29; Judecători 13:17-18), pentru că:
a) fiinţa Sa (natura Sa divină) nu poate fi numită în nici un fel;
b) atributele sau lucrările Sale în lume nu pot fi reduse la un singur nume. Chiar Scriptura foloseşte mai multe nume ale lui Dumnezeu.
c) locul central al Scripturii unde se vorbeşte despre descoperirea "numelui lui Dumnezeu" - Ieşire 3:14, arată că Iahve nu este un nume propriu, ci un atribut - al existenţei de Sine (aseitatea) - "Eu sunt Cel ce sunt".

2. Noul Testament ne arată că numele lui Iisus Hristos este "mai presus de orice nume" (Filipeni 2:9), iar primii creştini chemau anume acest nume, al lui Iisus Hristos (I Cor. 1:2 ş.a.) şi nu pe cel al lui Iahve. De fapt, nu există nici un argument biblic sau istoric care să arate că cineva ar fi chemat vreodată numele lui Iahve de la Hristos încoace. Noul Testament (în original) nu conţine NICIODATĂ numele Iahve, iar pentru noi acest lucru este fundamental.

kamadeva
Mesaje: 47
Membru din: 01 Sep 2009, 19:00
Confesiune: ortodox
Localitate: RM

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde kamadeva » 24 Iun 2010, 11:01

Atunci ce-i la Facere 4-26? In original vedem ca apare Tetragramatonul, cum sa inteleg corect? Moise il foloseste asa cum mi-ati explicat mai sus sau Fii lui Set stiau deja acest Nume?

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5376
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde protosinghel » 24 Iun 2010, 13:04

Atunci ce-i la Facere 4-26? In original vedem ca apare Tetragramatonul, cum sa inteleg corect? Moise il foloseste asa cum mi-ati explicat mai sus sau Fii lui Set stiau deja acest Nume?
La urma urmei, nu văd nimic în faptul că fii lui Set ştiau că "El este cel ce este", mai ales dacă acceptăm interpretarea unora la textul de la Facere 6:4, precum că fii lui Set erau "fiii lui Dumnezeu", iar cei ai lui Cain erau "fiii oamenilor". Numele acestui atribut divin (al aseităţii - existenţei de sine) putea să vină şi ca urmare a "revelaţiei primordiale" primită de părinţii lui Set (Adam şi Eva) în Rai. Deci nepoţii lui Adam puteau şti acest Nume, apoi lumea decăzută să-L fi uitat, iar Moise să-L fi redescoperit.
Problema însă e de alt ordin. VT într-o măsură mult mai mică decât NT vine cu "teologia numelui". Nu există în Biblie obsesia asta pt "Numele lui Dumnezeu", ci mai degrabă neglijarea lui din cauza unei evlavii exagerate sau chiar false faţă de el. Porunca a III-a din Decalog spune "Să nu iei numele Domnului... în deşert". E ceea ce ni se spune şi nouă cu privire la împărtăşirea cu Sfintele Taine (cf. I. Cor. 11:28-30). Efectele, şi întru-un caz şi în altul, le cunoaşteţi: "Decât să avem probleme, mai bine nu ne trebuie să ştim "numele" lui Dumnezeu şi nici împărtăşanie nu ne trebuie" - cel puţin asta este atitudinea de acum, dar se pare că tot asta a fost şi în VT.

almiha
Mesaje: 2
Membru din: 29 Noi 2008, 22:31
Confesiune: ortodox

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde almiha » 24 Iun 2010, 14:38

Salve,
Va scriu rapid.
Iahve a fost numele personal al Dumnezeului lui Israel, fiind atestat pentru prima data in niste texte egiptene din sec. 14 (faraonul Amenophis 3), iar apoi repetat in texte pana prin sec. 12. In aceasta perioada egiptenii il intelegeau ca pe numele unei regiuni, asa cum o arata determinativul folosit (determinativul este un semn folosit in scrierea egipteana pentru a indica sfera semantica a unui cuvant). Unii considera ca egiptenii probabil au inteles gresit expresia "oamenii lui Iahve" ca fiind de fapt "oamenii din tara Iahve". Oricum, aceasta prima atestare este destul de clara.
Numele mai este atestat in sec. 14 si in scrisorile de la El Amarna, din Egipt. Un rege fenician din Tyr ii scria faraonului despre razboiul impotriva lui Yawa. Posibil si aici sa fie vorba de "oamenii lui Iahve".
Prima atestare sigura 100% a lui Iahve ca nume de divinitate este abia din sec. 9 (aproximativ 830 idHr), in inscriptia regelui moabit Mesha.
In fine, trebuie sa intelegem clar ca Iahve este numele personal al divinitatii lui Israel. In contextul politeist era foarte important sa identifici o divinitate cu numele. La fel cum pe divinitatea moabitilor o chema "Chemosh" sau pe divinitatea amonitilor "Milcom", pe divinitatea israelita o chema "Iahve".
Pentru ca insa alfabetul fenician nu avea vocale, nu se stie cum se pronunta acest nume. Probabil din paralelele akkadiene care atesta nume israelite teofore (Hizkiahu), numele divin era pronuntat ceva de genul "Iahu".
Textul ebraic al VT a fost scris initial fara vocale. Cand sistemul de vocalizare s-a definitivat, deja se produsese o schimbare fundamentala in teologia numelui divin. Iudeii incepusera sa evite pronuntarea lui, inlocuindu-l cu supranume, de exemplu "Adonai" (Domnul). Pentru a indica faptul ca cititorul trebuie sa pronunte Adonai (Domnul) in loc de Iahve (sau Iahu, sau cum o fi sunat originalul), scribii iudei au pus vocalizarea de la Adonai sub cele 4 litere YHWH (numite de aceea tetragrama) ale numelui personal.
In sec. 16, cand reforma a adus redescoperirea textului ebraic al VT si cautarea asa numitului "adevar ebraic" al Scripturii, literatii au citit pus si simplu consoanele lui Iahve cu vocalizarea de la Adonai, ajungandu-se la acest hibrid care n-a existat niciodata, Iehova. Fratii nostri iehovisti au luat ca sa zic pe romaneste "o mare teapa", facand atata caz de numele personal. Ar trebui sa-si spuna acum "martorii lui Iahve" sau "martorii lui Iahu", dar probabil se tem sa fie confundati cu platforma de internet "Yahoo". :mrgreen:

Cand apare pentru prima data Iahve in VT?
Intrebarea este inselatoare. Cand apare prima data in textul canonic de azi? Raspunsul e simplu, cum au observat si unii dintre forumisti, apare intr-adevar prima data la Facere 2:4. Totusi, se stie ca textul VT contine texte mai noi si mai vechi. Un text daca se afla mai in fata, nu inseamna ca e mai vechi.
Intalnim doua traditii interesante. Dupa una, numele lui Iahve a fost cunoscut dintru inceput. In cercetarea criticii clasice occidentale, aceasta traditie este numita "Iahvistul", fiind considerata chiar o sursa documentara datata in epoca lui Solomon (in jur de 950 idHr) din care a fost alcatuit Pentateuhul. De vreo 30-40 de ani, vechimea Iahvistului a fost contestata de multi, fiind chiar post-datata pana in perioada exilica (dupa 538 idHr).
Asa se face ca in Facere 4:26, Enos fiul lui Set a chemat pentru prima data numele lui Iahve. Altfel spus, Iahvistul foloseste numele Iahve la creatie, aratand ca divinitatea creatoare este chiar Iahve Dumnezeu, dar primul care l-a chemat pe nume pe Dumnezeu a fost Enos, fiul lui Set. Totusi, aceasta nu inseamna ca Adam si Eva nu l-ar fi cunoscut pe Dumnezeu pe numele personal, in viziunea Iahvistului. Pentru ca in Facere 4:1 Eva spune: "Am dobandit un barbat de la Iahve".
Dupa a doua traditie, abia Moise l-a cunoscut pe Iahve cu numele Sau. In varianta clasica a criticii, sunt de fapt doua documente care impartasesc aceasta parere, sursa Elohista (in jur de 800 idHr), de origine nordica, si Codul sacerdotal sau preotesc, din perioada exilica-postexilica. Iesire 3, unde apare si parafraza numelui, ar apartine Elohistului, iar sursa preoteasca ar avea textul de la Iesire 6, foarte clar: "Eu sunt Iahve. M-am arătat lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov ca El Shadai (Dumnezeu Atotputernic), iar cu numele Meu de Iahve nu M-am făcut cunoscut lor" (versetele 2-3). Daca nu gasiti scris asa in Biblia sinodala sa nu va mirati, pentru ca Biblia sinodala a urmat practicii Septuagintei de la inlocui Iahve cu "kyrios" (Domnul), practica de origine iudaica dupa cum am vazut.
Noul Testament reflecta aceeasi practica iudaica de a nu folosi numele divin. Atat ca adauga un fapt deosebit de important pentru noi: Il identifica pe IIsus Hristos cu Domnul (Iahve), aratand ca de fapt orice teofanie vechi-testamentara este pentru crestini o hristofanie. O rugaciune foarte veche, pastrata in arameica in NT chiar spune: "Marana tha", "Vino Doamne", numindu-L pe Hristos Maran, "Domnul" (1 Corinteni 16:22).

Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje: 1104
Membru din: 07 Apr 2008, 20:29
Confesiune: ortodox
Preocupări: medicină, teologie, filosofie
Localitate: Italia
Contact:

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde Ioan Cr » 11 Iul 2010, 17:05

Parintele Andrei Kuraev, doua lectii despre ereziile societatii "Turnul de veghe" ("Martorii lui Iehova"), in limba rusa:

PARTEA 1



PARTEA 2

"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

parintele cristian
Mesaje: 3
Membru din: 13 Iul 2010, 10:59
Confesiune: ortodox

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde parintele cristian » 13 Iul 2010, 14:36

nu am putut vedea tot ce s-a scris pana acum pe aceasta tema: vorbesc de numele Yahweh sau Yehova, caci am vizualizat pana la pagina 7 si mai departe nu s-a putut, desi cred ca dialogul care a existat pana la aceasta pagina a continuat, deci cateva indrumari tehnice mi-ar prinde bine. asadar, cand scriu acum cate ceva, poate repet ceea ce s-a scris sau s-a "fixat" de comun acord intre cei care au dialogat.
timpul iarasi nu-mi permite pentru a aborda pe larg vastul subiect al Teologiei numelui YHWH. dar totusi cateva lamuriri absolut necesare. La momentul aparitiei numelui Yhwh in limba ebraica nu exista nici o vocala, iar literele y,h, si w sunt toate consoane (in alfabetul ebraic).
Asadar textul ebraic avea in original forma YHWH nevocalizata. vocalizarea textului ebraic dupa intoarcerea din robie s-a facut datorita faptului ca intre timp s-a uitat citirea asa cum era inainte de robie. vocalizarea s-a facut de catre masoreti. Acum putem trage prima concluzie: Cei care pretind ca numele lui Dumnezeu in VT era Iehova sau Iahweh sau avea o alta forma gresesc din start, caci acest fapt nu se stie, si dovezile stiintifice lipsesc cu desavarsire.

La aceasta forma, dupa intoarcerea din exilul babilonic si dupa construirea celui de al doilea termen, s-au adaugat vocalele numelui generic Adonai. Insa atentie. Daca luam vocalele: catef patah (adica a), cholem (adica o in romana), kamet (a lung) de la Adonai si le trecem la YHWH rezulta forma Y (a) H (o) W (a) H ((i)) - desi i-ul final nu este vocala, am avea forma YaHoWaH(i), ceea ce nu inseamna nici Yehova si nici Yahweh. Asadar cum se explica vocala e (care este un sva) ? aici trebuie sa recurgem la qere perpetuo. insa si cu acesta nu se explica. De ce?
Pentru ca forma Iehova a provenit in literatura de specialitate intre secolele XIII-XVI, este atribuita lui Peter Galatin, confesorul papei Leon al X-lea, si poate fi urmarita pana la Raymond Martin in 1270. Mai mult, Teodoret al Cirului *secolul IV si Clement Alexandrinul in secolul al III-lea translitereaza numele ca Iav(b)e. Papirusurile egiptene de la sfarsitul secolului al III-lea d.Hr. demonstreaza ca pronuntia care s-a impus este in acord cu varianta lui Teodoret.
Asadar varianta acceptata la nivel international de majoritatea biblistilor este Yahweh, si nu Yehova.
In acest sens sa se consulte de catre cei interesati:
1.G. Johhannes Botterweck, Helmer Ringgren, Theological Dictionary of the Old testament, Volume V, William Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 1997, pp. 502-520.
2.Buttrick, Th. Kepler, John Knoks, Gordon Herbert, The interpreters dictionaryof the Bible, Neshwille, 1962, p. 409.
3.Johannes C. Moor, The rise of Yahwism, the roots of israelite monoteism, Leuven University Press, Belgium, 1997, pp. 29, 33, 39.
si titlurile pot continua cu numarul zecilor, pentru cei interesati, sa se consulte Elenchus of Bible, Pontefice Roma, pe anul 2006, si se vor edifica complet.

parintele cristian
Mesaje: 3
Membru din: 13 Iul 2010, 10:59
Confesiune: ortodox

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde parintele cristian » 13 Iul 2010, 14:57

ramane pentru o urmatoare data cu texte provenite din literatura de specialitate occidentala sa demonstram netemeinicia afirmatiilor Martorilor. pentru o cercetare onesta trebuie bun simt, acces la limbile engleza, germana si franceza, si studiu. un lucru foarte important: lucrul se face pentru VT pe textul suport adica Biblia Hebraica Stuttgartensia. Martorii sa aiba grija, ca, daca sunt combatuti scripturistic mai intai de protestanti, ar trebui sa fie cu bun simt sa accepte dogmatica ortodoxa, ca cea care s-a dovedit intemeiata si argumentata.
fara a apela la surse nu se poate discuta stiintific, cu pretentie de obiectivitate. asa se ajunge la o joaca de copil, in care ne jucam cu parerile noastre, fara a tine cont de consensul cercetatorilor.

electric77
Mesaje: 1072
Membru din: 26 Sep 2010, 13:03
Confesiune: alta religie

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde electric77 » 26 Sep 2010, 20:12

Acest nume, Iehova, este o creatie a unui calugar catolic pe la anii 1200 si ceva. Chiar daca Iahve este o varianta mai aproape de original, este un nume pe care Dumnezeu l-a folosit in relatia cu poporul evreu. In Noul testament, nu s-a rugat nimeni folosind acest nume si nu apare ca trebuie sfintit. Daca trebuia, in mod sigur un apostol ar fi scris ceva.

Avatar utilizator
IOACHIM
Mesaje: 1113
Membru din: 12 Feb 2010, 05:54
Confesiune: ortodox

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde IOACHIM » 30 Sep 2010, 21:58

Acest nume, Iehova,....... este un nume pe care Dumnezeu l-a folosit in relatia cu poporul evreu. In Noul testament, nu s-a rugat nimeni folosind acest nume si nu apare ca trebuie sfintit. Daca trebuia, in mod sigur un apostol ar fi scris ceva.
perfect adevarat! uite ca sunt si eu de acord cu electric.

Avatar utilizator
apologet
Mesaje: 99
Membru din: 22 Aug 2008, 21:17
Confesiune: ortodox
Preocupări: scot balastul din teologie
Localitate: România

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde apologet » 05 Oct 2010, 15:51

Dar este adevărat că cele mai vechi manuscrise ale Septuagintei au totuşi tetragama şi că înlocuirea acesteia s-a făcut mai târziu?

electric77
Mesaje: 1072
Membru din: 26 Sep 2010, 13:03
Confesiune: alta religie

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde electric77 » 05 Oct 2010, 16:34

Dar este adevărat că cele mai vechi manuscrise ale Septuagintei au totuşi tetragama şi că înlocuirea acesteia s-a făcut mai târziu?
Da, este adevarat. Septuaginta este traducerea Pentateuhului si a celorlalte carti ale Vechiului Testament din ebraica in greaca. Insa pe noi ne intereseaza daca in Noul testament, s-a rugat cineva cu acest nume, si nu s-a rugat. De ce ne-am ruga noi astazi?

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje: 5376
Membru din: 01 Apr 2008, 15:53
Confesiune: ortodox
Preocupări: liturgică, misiune
Localitate: Portugalia
Contact:

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde protosinghel » 05 Oct 2010, 16:48

Dar este adevărat că cele mai vechi manuscrise ale Septuagintei au totuşi tetragama şi că înlocuirea acesteia s-a făcut mai târziu?
Despre asta puteţi citi aici, aici, dar mai ales în cartea lui Park-Taylor, "Yahweh: The Divine Name in the Bible" (pe care o am în PDF, dacă vă interesează).

Imagine

Într-adevăr, în cele mai vechi mss ale Septuagintei, care au fost probabil copiate chiar de evrei, apare peste tot tetragrammatonul YHWH, dar de prin secolul III, în baza teologiei creştine a NT, acesta este înlocuit cu Kyrios - şi acest standard a devenit obligatoriu de atunci încoace.
Deci informaţia pe care probabil aţi citit-o din surse iehoviste este adevărată. Important este ce concluzii tragem noi de aici, căci ale lor sunt cât se poate de greşite.

electric77
Mesaje: 1072
Membru din: 26 Sep 2010, 13:03
Confesiune: alta religie

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde electric77 » 05 Oct 2010, 18:42


Într-adevăr, în cele mai vechi mss ale Septuagintei, care au fost probabil copiate chiar de evrei, apare peste tot tetragrammatonul YHWH,
.
Oricum, noi nu stim cum sa pronuntam, nu stim vocalele care trebuie interpuse intre consoane, deci cum sa facem un nume asa cum a facut acel calugar catolic, care a inventat "Iehova" ? De ce in Noul testament nu este precizat acest nume al Tatalui? pentru ca Tatal nu doreste ca sa-L pronuntam, altfel ar fi scris toti apostolii despre acest subiect.

Avatar utilizator
IOACHIM
Mesaje: 1113
Membru din: 12 Feb 2010, 05:54
Confesiune: ortodox

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii?

Mesaj necititde IOACHIM » 05 Oct 2010, 20:38

Dar este adevărat că cele mai vechi manuscrise ale Septuagintei au totuşi tetragama şi că înlocuirea acesteia s-a făcut mai târziu?
Despre asta puteţi citi ............................. Într-adevăr, în cele mai vechi mss ale Septuagintei, care au fost probabil copiate chiar de evrei, apare peste tot tetragrammatonul YHWH, dar de prin secolul III, în baza teologiei creştine a NT, acesta este înlocuit cu Kyrios - şi acest standard a devenit obligatoriu de atunci încoace.
Deci informaţia pe care probabil aţi citit-o din surse iehoviste este adevărată. Important este ce concluzii tragem noi de aici, căci ale lor sunt cât se poate de greşite.
La urma urmei problema a fost transata, putem spune, la sinodul apostolic de la Ierusalim unde s-a stabilit ce si cum e necesar sa faca/sa nu faca neamurile (crestinii neiudi, care proveneau dintre pagani). Aia cum sa citeasca/inteleaga tetragrammatonul, adica cele 4 litere? mai ales ca ei stiau de HRISTOS (Caruia I S-a dat nume mai presus de orice nume) si ca acum erau fii al Tatalui. E o rugaciune ortodoxa care spune, apropo de nume:

Invierea lui Hristos vazand, sa ne inchinam Sfantului Domnului Iisus, Unuia Celui fara de pacat. Crucii tale ne inchinam Hristoase si sfanta Invierea ta o laudam si o slavim ca Tu esti Dumnezeul nostru, afara de Tine pe altul nu stim, NUMELE Tau numim. veniti toti credinciosii sa ne inchinam Sfintei Invierii lui Hristos, ca rastignire rabdand pentru noi, cu moartea pe moarte a calcat!

Aici avem raspunsul intreg, complet! Adica e reluata, cum spunea protosinghel, intreaga teologiei creştina a NT.

eahel
Mesaje: 10
Membru din: 26 Noi 2010, 12:38
Confesiune: neo-protestant

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii

Mesaj necititde eahel » 02 Dec 2010, 16:10

Vai, nu m-am aşteptat ca un "martor al lui Iehova" să fie atât de slab şi pe deasupra şi laş. Nici măcar nu şi-a lăsat mesajele, ci şi le-a şters, pt că îi este ruşine de prostiile pe care le-a scris. Fu, ce mi-i scârbă de ei...
Ce Păstor (Păstorul cel Bun) sunteti d-voastra de vă e scarba de oameni? Cum ii atrageti la Biserică cu o astfel de atitudine? Martorii lui Iehova au calitatile lor: sunt cinstiti, se iubesc intre ei si pe semeni (apropo: Martorii nu va vor spune niciodata popă; ei chiar isi iubesc semenii si ii respecta).

eahel
Mesaje: 10
Membru din: 26 Noi 2010, 12:38
Confesiune: neo-protestant

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii

Mesaj necititde eahel » 02 Dec 2010, 16:47

Acest nume, Iehova,....... este un nume pe care Dumnezeu l-a folosit in relatia cu poporul evreu. In Noul testament, nu s-a rugat nimeni folosind acest nume si nu apare ca trebuie sfintit. Daca trebuia, in mod sigur un apostol ar fi scris ceva.
In rugaciunea "Tatal nostru" ne rugam pentru sfintirea numelui lui Dumnezeu. E important sa cunoastem semnificatia Tetragramei: "Eu sunt Cel ce Sunt" sau
"Eu Sunt". Eu un nume duhovnicesc care se intelege duhovniceste prin post si rugaciune - Numele Lui e minunat!. Si Isus a folosit acest Nume de cateva ori: Ioan 18:6 - cu efect neobisnuit asupra oamenilor sau Ioan 5:58. Ar fi interesant de stiut cum ii spun ingerii lui Dumnezeu in limba care se vorbeste in Ceruri. Numele lui Dumnezeu este sfant. Numele Iehova - preferat de Martori - apare pe multe biserici catolice din Evul Mediu.

electric77
Mesaje: 1072
Membru din: 26 Sep 2010, 13:03
Confesiune: alta religie

Re: Numele lui Dumnezeu. Cât de multă dreptate au iehoviştii

Mesaj necititde electric77 » 02 Dec 2010, 17:42


In rugaciunea "Tatal nostru" ne rugam pentru sfintirea numelui lui Dumnezeu. E important sa cunoastem semnificatia Tetragramei: "Eu sunt Cel ce Sunt" sau
"Eu Sunt". Eu un nume duhovnicesc care se intelege duhovniceste prin post si rugaciune - Numele Lui e minunat!. Si Isus a folosit acest Nume de cateva ori: Ioan 18:6 - cu efect neobisnuit asupra oamenilor sau Ioan 5:58. Ar fi interesant de stiut cum ii spun ingerii lui Dumnezeu in limba care se vorbeste in Ceruri. Numele lui Dumnezeu este sfant. Numele Iehova - preferat de Martori - apare pe multe biserici catolice din Evul Mediu.
si ce-i cu asta? si in cantari penticostale apare "Iehova" dar in Noul testament nu am gasit niciunde rugandu-se cineva cu acest nume catre Dumnezeu :idea: deci greseala martorilor este ca pun accent foarte mult pe o aiureala (Iehova este un termen gresit scolastic vorbind).


Înapoi la “Adventiştii şi "Martorii lui Iehova"”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 4 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron