"Hristos a purtat pacatele noastre"

Discuţii despre diferenţele de doctrină dintre ortodocşi şi (neo-)protestanţi
Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:
"Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde Ioan Cr » 27 Oct 2010, 21:31

Hristos a purtat pacatele oricui crede in El... E prima data cand auziti asta?
Poate ca veti crede mai mult pe autorii Scripturii:

"Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu" Ioan 1:12
"El a purtat păcatele noastre, în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, murind faţă de păcate, să vieţuim dreptăţii: cu a Cărui rană v-aţi vindecat."

Problema e ca nu toti ortodocsii cred in El si Il primesc, si deci nu pot spune ca Hristos le poarta pacatele.
Eu cred ca este o grava eroare sa identifici sansa de a te mantui cu mantuirea realizata. Daca Hristos a purtat pacatele noastre - toate! - de ce mai pacatuim? Si de ce, daca a realizat mantuirea, ne mai cere sa facem ceva pentru ea?

In gandirea ortodoxa, mantuirea este vindecarea in Hristos, intelegand prin "in" o suma, un proces, un total lung de o viata. Iata de ce ni s-a dat puterea si indemnul de a deveni fii ai lui Dumnezeu: credinta este doar combustibilul (si se consuma, printre altele), nu "pretul".
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde Doriana » 27 Oct 2010, 21:52

Eu cred ca este o grava eroare sa identifici sansa de a te mantui cu mantuirea realizata. Daca Hristos a purtat pacatele noastre - toate! - de ce mai pacatuim? Si de ce, daca a realizat mantuirea, ne mai cere sa facem ceva pentru ea?
.
Hristos a purtat pacatele noastre trecute, prezente si viitoare. Tocmai pentru ca stia ca nu ne putem opri din a pacatui.
Acest "a face ceva pentru mantuire" inseamna "a primi mantuirea si a actiona in consecinta". Pentru unii e o munca imensa, pentru altii vine de la sine, caci Il iubesc pe Hristos si nu si-ar imagina sa faca altceva.

O povestioara foarte cunoscuta ne da o idee despre cam cum poti muri nemantuit desi Hristos ti-a purtat pacatele:

"Cu ani in urma , un tanar din America si-a pierdut stapanirea de sine la jocul de carti , a scos pistolul si l-a impuscat pe adversarul sau. A fost arestat si condamnat la moarte. Dar deoarece a dus o viata cinstita pana atunci, multi prieteni si rude au intervenit pentru el.
La scurt timp l-a vizitat un domn in varsta. Dar cand a intrat in celula, detinutul a observat ca vizitatorul purta hainele unui preot . “Iesiti!” a fost reactia lui. “Nu vreau sa va vad. Au fost deja sapte preoti aici! Am avut suficienta religie acasa.”“Asteapta o clipa tinere”, spuse vizitatorul. “Am o veste buna pentru tine.” Desi vizitatorul a staruit , detinutul a refuzat sa-l asculte si i-a cerut sa paraseasca celula.
Cateva minute mai tarziu a venit gardianul la usa celulei. “Ei , prietene” , spuse acesta, “am vazut ca ai fost vizitat de guvernator.”-“Ce!? Vreti sa spuneti ca acel barbat, care arata ca un preot, a fost guvernatorul?”-“El a fost”, a raspuns gardianul, si avea gratierea ta in geanta lui; dar tu nu ai vrut sa-l asculti!”
Ne putem inchipui groaza tanarului. Dar era prea tarziu. Tanarul detinut a ramas inmarmurit in fata gardianului. “Dati-mi ceva de scris si hartie”, l-a rugat acesta pe gardian. Apoi s-a pus la masa si a scris o scrisoare de scuza catre guvernator.Guvernatorul a citit scrisoarea , a intors-o si a scris pe verso: “Acest caz nu mai prezinta interes.”
Cand s-a apropiat ziua in care urma sa fie executat, a fost intrebat daca mai are ceva de spus inainte de a muri. “Da”, a raspuns, “spuneti tuturor oamenilor de pretutindeni ca nu mor pentru fapta mea. Nu mor pentru omorul meu, pentru ca as fi putut trai. Spuneti-le tuturor ca mor, pentru ca am respins gratierea guvernatorului.” - caz real


Cam asa suntem si noi cu Dumnezeu. Nu murim neaparat pentru pacatele noastre, caci nu e om sa nu fi pacatuit, ci murim pentru ca refuzam sa primim iertarea si pe cei ce ne aduc vestea ei.

Ceea ce dvs numiti "vindecarea in Hristos" este de fapt sfintirea, si e, intr-adevar, un proces de o viata. Dar mantuirea nu este sfarsitul unui drum, ci inceputul. Dupa ea urmeaza sfintirea si apoi incununarea in slava.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde protosinghel » 27 Oct 2010, 22:09

Cred că trebuie să începem cu textele traduse greşit de Cornilescu (de exemplu Marcu 16:16) unde mântuirea e prezentată ca un lucru deja realizat. Căci np folosind o ediţie eretică şi greşit tradusă a Bibliei nu au cum să creadă altfel.

Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde Ioan Cr » 27 Oct 2010, 22:27

Hristos a purtat pacatele noastre trecute, prezente si viitoare. Tocmai pentru ca stia ca nu ne putem opri din a pacatui.
Nici chiar o "relatie personala" cu Domnul Iisus? Si atunci, ce nou aduce acceptarea lui Hristos ca "mantuitor personal"? Oare nu hulim mai tare Numele Sau trecand pe seama Lui povara gresealelor noastre?
O povestioara foarte cunoscuta ne da o idee despre cam cum poti muri nemantuit desi Hristos ti-a purtat pacatele:

"Cu ani in urma , un tanar din America si-a pierdut stapanirea de sine la jocul de carti , a scos pistolul si l-a impuscat pe adversarul sau. A fost arestat si condamnat la moarte. Dar deoarece a dus o viata cinstita pana atunci, multi prieteni si rude au intervenit pentru el.
La scurt timp l-a vizitat un domn in varsta. Dar cand a intrat in celula, detinutul a observat ca vizitatorul purta hainele unui preot . “Iesiti!” a fost reactia lui. “Nu vreau sa va vad. Au fost deja sapte preoti aici! Am avut suficienta religie acasa.”“Asteapta o clipa tinere”, spuse vizitatorul. “Am o veste buna pentru tine.” Desi vizitatorul a staruit , detinutul a refuzat sa-l asculte si i-a cerut sa paraseasca celula.
Cateva minute mai tarziu a venit gardianul la usa celulei. “Ei , prietene” , spuse acesta, “am vazut ca ai fost vizitat de guvernator.”-“Ce!? Vreti sa spuneti ca acel barbat, care arata ca un preot, a fost guvernatorul?”-“El a fost”, a raspuns gardianul, si avea gratierea ta in geanta lui; dar tu nu ai vrut sa-l asculti!”
Ne putem inchipui groaza tanarului. Dar era prea tarziu. Tanarul detinut a ramas inmarmurit in fata gardianului. “Dati-mi ceva de scris si hartie”, l-a rugat acesta pe gardian. Apoi s-a pus la masa si a scris o scrisoare de scuza catre guvernator.Guvernatorul a citit scrisoarea , a intors-o si a scris pe verso: “Acest caz nu mai prezinta interes.”
Cand s-a apropiat ziua in care urma sa fie executat, a fost intrebat daca mai are ceva de spus inainte de a muri. “Da”, a raspuns, “spuneti tuturor oamenilor de pretutindeni ca nu mor pentru fapta mea. Nu mor pentru omorul meu, pentru ca as fi putut trai. Spuneti-le tuturor ca mor, pentru ca am respins gratierea guvernatorului.” - caz real
Poate real, dar putin evanghelic. "Si aceasta este iubirea, ca Dumnezeu ne-a iubit intai, pe cand noi inca eram pacatosi". In pilda dvs guvernatorul este un vanzator, nu un pastor care-si duce oaia in spate.
Cam asa suntem si noi cu Dumnezeu. Nu murim neaparat pentru pacatele noastre, caci nu e om sa nu fi pacatuit, ci murim pentru ca refuzam sa primim iertarea si pe cei ce ne aduc vestea ei.
Iertarea nu cere nimic in schimb cand e facuta din dragoste, murim pentru ca nu ne nastem (in Hristos).
Ceea ce dvs numiti "vindecarea in Hristos" este de fapt sfintirea, si e, intr-adevar, un proces de o viata. Dar mantuirea nu este sfarsitul unui drum, ci inceputul. Dupa ea urmeaza sfintirea si apoi incununarea in slava.
Deci intelegeti acum cat de bogat este intelesul pe care il dau ortodocsii mantuirii si cat de putin ne inteleg pe noi ceilalti.
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde Doriana » 27 Oct 2010, 22:43


Nici chiar o "relatie personala" cu Domnul Iisus? Si atunci, ce nou aduce acceptarea lui Hristos ca "mantuitor personal"?
Mda, nici mie nu-mi plac americanismele acestea. Ma tot chinui sa le inlocuiesc cu ceva romanesc... :?
Oare nu hulim mai tare Numele Sau trecand pe seama Lui povara gresealelor noastre?
Noi le trecem?
" El a purtat fărădelegile multora şi pentru cei păcătoşi Şi-a dat viaţa." Isaia 53:12
"El a purtat păcatele noastre, în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, murind faţă de păcate, să vieţuim dreptăţii" 1 Pet 2:24
Deci intelegeti acum cat de bogat este intelesul pe care il dau ortodocsii mantuirii si cat de putin ne inteleg pe noi ceilalti.
Eu am inteles asta; respect stradaniile ortodocsilor traitori si nu ma deranjeaza ca numiti sfintirea mantuire; important e sa capatati macar una dintre ele. Ce ma doare la maxim este ca vad multi, prea multi ortodocsi fara nadejde si fara Dumnezeu. Aflarea cauzelor o las in seama dvs.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde electric77 » 28 Oct 2010, 06:23

Mda, nici mie nu-mi plac americanismele acestea. Ma tot chinui sa le inlocuiesc cu ceva romanesc... :?
uitati o sugestie: nu mai ziceti "pastor" care e o denumire importata de la americanii crestini ipocriti, ci ziceti "prezbiter" sau "batran" ;)

Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde Ioan Cr » 28 Oct 2010, 14:43

Oare nu hulim mai tare Numele Sau trecand pe seama Lui povara gresealelor noastre?
Noi le trecem?
" El a purtat fărădelegile multora şi pentru cei păcătoşi Şi-a dat viaţa." Isaia 53:12
"El a purtat păcatele noastre, în trupul Său, pe lemn, pentru ca noi, murind faţă de păcate, să vieţuim dreptăţii" 1 Pet 2:24
Nu m-ati inteles: El doar nu a murit ca noi sa ne simtim "usurati" cand pacatuim, la asta m-am referit prin "povara".
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde Doriana » 28 Oct 2010, 19:23

Nu m-ati inteles: El doar nu a murit ca noi sa ne simtim "usurati" cand pacatuim, la asta m-am referit prin "povara".
Nu. El a murit pentru ca noi sa nu mai murim. Ne va purta povara DACA ne pocaim. Pocainta inseamna: imi pare rau de pacat si , cu ajutorul Duhului Sfant, nu il mai fac. Metanoia. Nu imi voi bate joc la infinit de jertfa Domnului, [catuind la infinit, caci Dumnezeu nu se lasa batjocorit.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde dumio » 28 Oct 2010, 20:20

Nu m-ati inteles: El doar nu a murit ca noi sa ne simtim "usurati" cand pacatuim, la asta m-am referit prin "povara".
Nu. El a murit pentru ca noi sa nu mai murim. Ne va purta povara DACA ne pocaim. Pocainta inseamna: imi pare rau de pacat si , cu ajutorul Duhului Sfant, nu il mai fac. Metanoia. Nu imi voi bate joc la infinit de jertfa Domnului, [catuind la infinit, caci Dumnezeu nu se lasa batjocorit.
Si totusi, iertarea trebuie sa fie una reala, concreta, nu una imaginara. Hristos a iertat pe cei pe care ii intalnea in mod concret. Asadar, noi trebuie sa fim iertati concret, printr-o taina. Cine ne da noua certitudinea ca noi suntem iertati sau ca ceea ce credem este corect? Daca imi vei spune ca Scriptura, atunci de ce crezi in Sf. Treime, stiind ca fara aceasta credinta nu ne mantuim ,pentru ca nu suntem crestini (pentru ca Scriptura nu ne spune explicit sa credem in Sf. Teime)? De ce marturisesti crezul niceo-constantinopolitan, in care se spune ca trebuie sa credem in Duhul, in Biserica, in Botez, in invierea mortilor si in viata de veci? Scriptura ne spune sa credem doar in Dumnezeu, in Hristos si in cuvintele Lui (in Evanghelie).

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde dumio » 28 Oct 2010, 20:21

Pocainta inseamna: imi pare rau de pacat si , cu ajutorul Duhului Sfant, nu il mai fac. Metanoia.
Metanoia inseamna schimbarea modului de a gandi si, implicit, pe acela de a vietui.

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde Doriana » 28 Oct 2010, 20:26

Si totusi, iertarea trebuie sa fie una reala, concreta, nu una imaginara. Hristos a iertat pe cei pe care ii intalnea in mod concret. Asadar, noi trebuie sa fim iertati concret, printr-o taina.
Amin, trebuie sa experimentam si noi o iertare reala, concreta, prin intalnirea cu Hristos. De unde v-a venit ideea cu taina si ce legatura are?
Sf. Treime, stiind ca fara aceasta credinta nu ne mantuim ,pentru ca nu suntem crestini (pentru ca Scriptura nu ne spune explicit sa credem in Sf. Teime)? De ce marturisesti crezul niceo-constantinopolitan, in care se spune ca trebuie sa credem in Duhul, in Biserica, in Botez, in invierea mortilor si in viata de veci? Scriptura ne spune sa credem doar in Dumnezeu, in Hristos si in cuvintele Lui (in Evanghelie).
Toate acestea se gasesc in Scriptura. Nu scrie Sf Treime, dar scrie Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Scrie si de invierea mortilor si viata cea de veci.
Metanoia inseamna schimbarea modului de a gandi si, implicit, pe acela de a vietui.
Exact.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde dumio » 28 Oct 2010, 20:32

De unde v-a venit ideea cu taina si ce legatura are?
Pentru ca la ortodocsi iertarea se acorda de Hristos in mod concret prin taina spovedaniei, asa cum ni se impartaseste in mod concret prin Euharistie. Iertarea se acorda celui care se pocaieste si o arata prin infaptuirea canonului (indreptarii).
Toate acestea se gasesc in Scriptura. Nu scrie Sf Treime, dar scrie Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Scrie si de invierea mortilor si viata cea de veci.
Dar unde scrie sa credem in Ele in sensul in care noi crestinii (majoritatea, caci unii nu cred asa ceva, deci nici nu pot fi numiti crestini) marturisim astazi? Scriptura nu defineste Sfanta Treime, egalitatea Persoanelor si unitatea fintei si vointei de lucrare. Nu defineste ce este Biserica, ce sunt tainele, ci doar le aminteste, pe unele mai des, pe altele sporadic.

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde electric77 » 28 Oct 2010, 20:36

Scriptura nu defineste Sfanta Treime, egalitatea Persoanelor si unitatea fintei si vointei de lucrare. .
Cum sa defineasca egalitatea, cand Scriptura spune contrariul, ca Tatal nu este egal cu Fiul ci Fiul este mai mic si supus Tatalui:


Ioan 14:28  Aţi auzit că v-am spus: Mă duc şi voi veni la voi. De M-aţi iubi v-aţi bucura că Mă duc la Tatăl, pentru că Tatăl este mai mare decât Mine.

1 Corinteni 15:28  Iar când toate vor fi supuse Lui, atunci şi Fiul însuşi Se va supune Celui ce I-a supus Lui toate, ca Dumnezeu să fie toate în toţi.


deci asta in conditiile in care Fiul este in Ceruri si nu pe Pamant.

Deci Biblia spune clar, clar, atat de clar ca si un copil de 4 ani ar putea intelege.

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde Doriana » 28 Oct 2010, 20:37

Dar unde scrie sa credem in Ele in sensul in care noi crestinii (majoritatea, caci unii nu cred asa ceva, deci nici nu pot fi numiti crestini) marturisim astazi? Scriptura nu defineste Sfanta Treime, egalitatea Persoanelor si unitatea fintei si vointei de lucrare. Nu defineste ce este Biserica, ce sunt tainele, ci doar le aminteste, pe unele mai des, pe altele sporadic.
Credinta nu tine de definitii sau teologii complicate. Poti sa-i zici Treime, Trinitate, Tatal, Fiul si Duhul Sfant...nu terminologia e importanta, ci faptul ca tu constientizezi un Dumnezeu in trei persoane.

Crezi ca daca tu stii ca Tatal = Fiul = Duhul Sfant vei avea mai multa credinta?
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde electric77 » 28 Oct 2010, 20:42

ci faptul ca tu constientizezi un Dumnezeu in trei persoane.
eu nu am gasit asta in Biblie
Tatal = Fiul = Duhul Sfant
nici asta.

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde Doriana » 28 Oct 2010, 20:46

Bine. Fa-ti, te rog, un topic cu Sf Treime vs. Sf Doime si discuta acolo. Poate reusesti si tu sa te tii de ideea unui topic. Merci.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde electric77 » 28 Oct 2010, 20:53

Bine. Fa-ti, te rog, un topic cu Sf Treime vs. Sf Doime si discuta acolo. Poate reusesti si tu sa te tii de ideea unui topic. Merci.
Este deja, dar nimeni nu vrea sa discute acolo.... ce pot face eu, decat sa incerc sa initiez o discutie acolo unde se poate?

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde dumio » 29 Oct 2010, 23:36

Credinta nu tine de definitii sau teologii complicate. Poti sa-i zici Treime, Trinitate, Tatal, Fiul si Duhul Sfant...nu terminologia e importanta, ci faptul ca tu constientizezi un Dumnezeu in trei persoane.
Crezi ca daca tu stii ca Tatal = Fiul = Duhul Sfant vei avea mai multa credinta?
Tocmai rostirea acestor termeni reprezinta o inalta teologie, pentru ca pentru stabilirea lor, Biserica primelor veacuri a dus o apriga lupta in sinoade impotriva ereticilor, pe de o parte, iar pe de alta parte, crezand asa (ca Tatal este egal cu Fiul, egal cu Duhul), ma situiez pe Calea cea dreapta, adica in adevarata credinta. Aici nu vorbim de intensitate sau cantitate, ci de calitate. Pot sa cred ca de tare, daca nu cred corect, cred degeaba. (Aici e cazul musulmanilor care au o credinta uimitoare, fanaticii de toate tipurile, paganii, superstitiosii, ereticii etc.). Deci, crezand corect te mantuiesti. Sigur, ca mai apoi ti se cere si credinta multa. In Evanghelie, Hristos ii mustra pa apostoli si pe oameni in general pentru necredinta sau putina credinta, dar in acelasi timp ni se cere credinta macar cat un bob de mustar! Oare ce sa insemne acest lucru? Sau rugamintea tatalui lunaticului (Mt. 17): Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde electric77 » 30 Oct 2010, 06:30

crezand asa (ca Tatal este egal cu Fiul, egal cu Duhul), ma situiez pe Calea cea dreapta, adica in adevarata credinta.
Pai si eu ce fac cu ce a scris Pavel:

1 Corinteni 15:28  Iar când toate vor fi supuse Lui, atunci şi Fiul însuşi Se va supune Celui ce I-a supus Lui toate, ca Dumnezeu să fie toate în toţi.


sterg din Scripturi?

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: "Hristos a purtat pacatele noastre"

Mesaj necititde dumio » 30 Oct 2010, 10:42

crezand asa (ca Tatal este egal cu Fiul, egal cu Duhul), ma situiez pe Calea cea dreapta, adica in adevarata credinta.
Pai si eu ce fac cu ce a scris Pavel:

1 Corinteni 15:28  Iar când toate vor fi supuse Lui, atunci şi Fiul însuşi Se va supune Celui ce I-a supus Lui toate, ca Dumnezeu să fie toate în toţi.


sterg din Scripturi?
Citeste cele 5 cuvantari teologice ale Sf. Grigorie de Nazianz (Teologul) si poate te vei mai lumina cu privire la intelesul verbului a supune si la ce anume se refera mai exact!


Înapoi la “Protestantismul şi neo-protestantismul”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 12 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX