Ce este credinta?

Discuţii despre diferenţele de doctrină dintre ortodocşi şi (neo-)protestanţi
dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox
Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde dumio » 30 Oct 2010, 10:49

Credinta presupune inainte de toate cunoasterea Celui in care crezi, pentru ca aceasta cunoastere inseamna mantuire (In 17,3). De aceea, orice confesiune sau cult poate fi numita/numit credinta (ortodoxa, pentricostala etc. sau crestina, musulmana etc.).
Te contrazici. Daca prin credinta Il cunosti pe Cel in care crezi, atunci "credinta" musulmana, de ex, nu este credinta, pentru ca nu duce la cunoasterea lui Dumnezeu. In plus, chiar daca ar fi o religie corecta, prin acele seturi de dogme cunosti despre Dumnezeu si nu pe Dumnezeu. "credinţa este din auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Hristos." - Ca sa poti crede trebuie sa-L poti auzi pe Hristos vorbind; ori direct, cum L-a auzit Saul, ori prin alti oameni; important este sa-I recunosti glasul.
Deci, Avraam l-a cunoscut pe Dumnezeu, in care a crezut.
Cum L-a cunoscut? A invatat despre EL la biserica sau la studiu biblic? Nu. Avraam L-a intalnit pe Dumnezeu. Credinta se naste in urma intalnirii cu Dumnezeu.
Mai apoi, credinta cere marturisirea invataturii despre Dumnezeul in care crezi. Cel ce se boteaza, marturiseste crezul bisericii respective. Credinta presupune principii, reguli (denumite regula fidei), marturisire, dar mai ales manifestarea ei prin fapte, mai ales prin dragoste.
Acestea ar fi consecintele faptului ca ai crezut, nu credinta in sine. In Biblie cei care aveau credinta nu faceau intotdeauna ce spui tu. Si crez nu inseamna credinta, ci marturisirea lucrurilor in care crezi.
Nu poti sa crezi orbeste, ca mai apoi sa inveti despre Cel in care crezi, desi invatam toata viata despre Dumnezeu si invatam toata viata ca sa credem. Descoperirea lui Dumnezeu lui Avraam inseamna cunoasterea Acestuia de catre el. In ce priveste contrazicerea despre care faci referire, aceasta se aplica in cazul celor care nu cunosc corect pe Dumnezeu, deci si in cazul ereticilor si a paganilor. Eu am aratat ca si paganii si ereticii si fanaticii au credinta sentimentala, adeziune fata de un principiu, fata de o invatatura. In ultima instanta, credinta sau sentimentul religios este innascut in om ca si caracteristica a chipului lui Dumnezeu in om (Ps. 41,1 in versiunea ortodoxa). Acum depinde de om cum isi cultiva acest sentiment innascut, cum si-l dezvolta: gasindu-L pe Dumnezeu adevarat sau facandu-si idoli!

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde Doriana » 30 Oct 2010, 11:53

Nu poti sa crezi orbeste, ca mai apoi sa inveti despre Cel in care crezi,
Hai sa o luam metodic: Saul [Pavel] , de exemplu...A crezut orbeste? Nu, desi era orbit de lumina din cer. :) El a crezut pentru ca a vazut. Si imediat a inteles ca are de-a face cu un Dumnezeu puternic: "Cine esti, Tu, Doamne?"" Eu sunt Iisus". Credinta a venit in urma intalnirii cu Hristos.
Avraam a auzit vocea lui Dumnezeu si a crezut in El. Nu a fost nimeni sa-l evanghelizeze. Credinta lui Avraam a venit in urma intalnirii cu Dumnezeu.
Pentru fiecare om exista un moment in viata cand Il intalneste pe Dumnezeu. Unii aleg sa mearga dupa El si devin credinciosi, altii aleg sa-L respinga si merg din rau in mai rau. In orice caz, intalnirea cu Hristos obliga intotdeauna la o decizie.

Pe de alta parte, sa crezi pentru ca ti se spune, e si asta o varianta, dar tot trebuie sa-L intalnesti intr-o zi pe Cel despre care tot inveti. Altfel credinta ta va fi la fel de moarta ca cea musulmana sau ezoterica sau budhista. Si ei invata toata viata "despre" Dumnezeu dar nu merg niciodata dupa El.
, credinta sau sentimentul religios este innascut in om ca si caracteristica a chipului lui Dumnezeu in om (Ps. 41,1 in versiunea ortodoxa). Acum depinde de om cum isi cultiva acest sentiment innascut, cum si-l dezvolta: gasindu-L pe Dumnezeu adevarat sau facandu-si idoli!
Sper ca aici e vorba de un fel de a spune. Credinta nu e un sentiment. Credinta tine de duhul omului si e o certitudine, sentimentele tin de suflet si sunt extrem de inselatoare.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde dumio » 30 Oct 2010, 17:19

Hai sa o luam metodic: Saul [Pavel] , de exemplu...A crezut orbeste? Nu, desi era orbit de lumina din cer. :) El a crezut pentru ca a vazut. Si imediat a inteles ca are de-a face cu un Dumnezeu puternic: "Cine esti, Tu, Doamne?"" Eu sunt Iisus". Credinta a venit in urma intalnirii cu Hristos.
Avraam a auzit vocea lui Dumnezeu si a crezut in El. Nu a fost nimeni sa-l evanghelizeze. Credinta lui Avraam a venit in urma intalnirii cu Dumnezeu.
Pentru fiecare om exista un moment in viata cand Il intalneste pe Dumnezeu. Unii aleg sa mearga dupa El si devin credinciosi, altii aleg sa-L respinga si merg din rau in mai rau. In orice caz, intalnirea cu Hristos obliga intotdeauna la o decizie.
Pe de alta parte, sa crezi pentru ca ti se spune, e si asta o varianta, dar tot trebuie sa-L intalnesti intr-o zi pe Cel despre care tot inveti. Altfel credinta ta va fi la fel de moarta ca cea musulmana sau ezoterica sau budhista. Si ei invata toata viata "despre" Dumnezeu dar nu merg niciodata dupa El.
In spiritualitatea ortodoxa, vederea lui Dumnezeu (theoria) este cea mai inalta cunoastere, la care se ajunge prin credinta rationala, mai apoi prin credinta ca dar a lui Dumnezeu, apoi prin lucrarea virtutilor si despatimire si, in fine, prin dragostea care ne uneste cu Dumnezeu. Deci, in felul acesta se intelege cunoasterea lui Dumnezeu. Avraam, ca si ceilalti sfinti si drepti, au avut aceste calitati. Chiar si talharul de pe Cruce, caci pocainta este lucrarea credintei prin renuntarea la patimi si manifestarea dragostei in cel mai inalt grad.
, credinta sau sentimentul religios este innascut in om ca si caracteristica a chipului lui Dumnezeu in om (Ps. 41,1 in versiunea ortodoxa). Acum depinde de om cum isi cultiva acest sentiment innascut, cum si-l dezvolta: gasindu-L pe Dumnezeu adevarat sau facandu-si idoli!
Sper ca aici e vorba de un fel de a spune. Credinta nu e un sentiment. Credinta tine de duhul omului si e o certitudine, sentimentele tin de suflet si sunt extrem de inselatoare.
Credinta inseamna setea dupa Dumnezeu si este un dat ontologic in om. Omul are ratiunea ca sa-L caute pe Dumnezeu, Ratiunea suprema chiar prin ratiunile lucrurilor, prin creatie (Ps. 18,1; Romani 1,19-20). Dar de aici si pana a-L cunoaste pe Dumnezeu ca Persoana mai trebuie ceva: darul lui Dumnezeu sau harisma, adica virtutea credintei (I Cor. 13,13). Iar aceasta fara dragoste n-are nicio valoare (Vezi I Cor. 13). Cat despre musulmani, buddhisti sau alti necrestini, eu au certitudinea ca-L gasesc pe Dumnezeul lor (indiferent cum este el gandit sau reprezentat) si ca noi ne inselam. Dec, eu nu vreau sa le dau lor crezare, dar sentimentul religios manifestat prin credinta este unul care demonstreaza capacitatea omului in genere de a-L cauta pe Dumnezeu. Fara aceasta capacitate este imposibila Revelatia. Totusi, si cu aceasta capacitate, fara coborarea lui Dumnezeu la noi nu este posibila o credinta autentica si cu roade. Deci, ne trebuie neaparat darul lui Dumnezeu, vederea lui, cunoasterea Lui. De aceea, cel ce-L cunoaste trebuie sa-L cunoasca in felul in care El ne-a aratat ca este. Nu pot fi mai multe feluri de credinte autentice (veridice). Exista doar mai multe grade in ce priveste intensitatea sau modul descoperirii, dar nu si esenta descoperirii.

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde Doriana » 30 Oct 2010, 18:12

In spiritualitatea ortodoxa, vederea lui Dumnezeu (theoria) este cea mai inalta cunoastere, la care se ajunge prin credinta rationala, mai apoi prin credinta ca dar a lui Dumnezeu, apoi prin lucrarea virtutilor si despatimire si, in fine, prin dragostea care ne uneste cu Dumnezeu. Deci, in felul acesta se intelege cunoasterea lui Dumnezeu. Avraam, ca si ceilalti sfinti si drepti, au avut aceste calitati. Chiar si talharul de pe Cruce, caci pocainta este lucrarea credintei prin renuntarea la patimi si manifestarea dragostei in cel mai inalt grad. .
In spiritualitatea biblica nu este nevoie de toate aceste trepte. Saul nu avea nici credinta rationala si nici despatimit nu era cand L-a vazut pe Dumnezeu. Era un criminal pornit sa ucida crestinii si nici gand nu avea sa se pocaiasca. Ncic Avraam nu se poate lauda cu despatimirea. Daca urmaresti viata lui vei observa clar asta. iar credinta rationala nu avea de unde sa si-o insuseasca. El a fost primul din neamul lui care L-a intalnit pe Dumnezeu. Pe atunci nu existau scrieri teologice. Si totusi, acesti oameni L-au intalnit pe Dumnezeu fata in fata.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

electric77
Mesaje:1072
Membru din:26 Sep 2010, 13:03
Confesiune:alta religie

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde electric77 » 30 Oct 2010, 18:15

In spiritualitatea biblica nu este nevoie de toate aceste trepte. Saul nu avea nici credinta rationala si nici despatimit nu era cand L-a vazut pe Dumnezeu. Era un criminal pornit sa ucida crestinii si nici gand nu avea sa se pocaiasca. Ncic Avraam nu se poate lauda cu despatimirea. Daca urmaresti viata lui vei observa clar asta. iar credinta rationala nu avea de unde sa si-o insuseasca. El a fost primul din neamul lui care L-a intalnit pe Dumnezeu. Pe atunci nu existau scrieri teologice. Si totusi, acesti oameni L-au intalnit pe Dumnezeu fata in fata.
nu era criminal, in Legea lui Moise este voie si chiar indicat sa ucizi in anumite situatii, de exemplu pe vrajitori etc.

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde Doriana » 30 Oct 2010, 18:28

nu era criminal, in Legea lui Moise este voie si chiar indicat sa ucizi in anumite situatii, de exemplu pe vrajitori etc.
Divaghezi. Avraam nu era sub legea lui Moise. Iar despatimirea este aceeasi indiferent de periada.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde dumio » 31 Oct 2010, 13:57

In spiritualitatea biblica nu este nevoie de toate aceste trepte. Saul nu avea nici credinta rationala si nici despatimit nu era cand L-a vazut pe Dumnezeu. Era un criminal pornit sa ucida crestinii si nici gand nu avea sa se pocaiasca. Ncic Avraam nu se poate lauda cu despatimirea. Daca urmaresti viata lui vei observa clar asta. iar credinta rationala nu avea de unde sa si-o insuseasca. El a fost primul din neamul lui care L-a intalnit pe Dumnezeu. Pe atunci nu existau scrieri teologice. Si totusi, acesti oameni L-au intalnit pe Dumnezeu fata in fata.
Inainte de toate, spiritualitatea ortodoxa este una eminamente biblica. Am spus ortodoxa, doar ca BO intelege spiritualitatea biblica in sens autentic si nu fragmentar-sectar. Cat priveste Sf. Ap. Pavel, era un ravnitor in legea veche (deci un ascultator de ea si un infaptuitor al ei), avea o pregatire rationala extraordinara, pt. ca a studiat in Tarsul Ciliciei cu vestitul rabin Gamaliel, deci avea si o credinta rationala foarte puternica. Nu poti sa fi ravnitor fata de Lege daca nu ai credinta. Pana aici vedem ca el avea fondul sau terenul. II mai trebuia samanta, si aceasta a venit prin revelatia divina pe drumul Damascului. Deci a primit si credinta ca dar. Cu toate astea, el n-a inceput sa predice imediat crestinismul, ci a stat si a studiat 3 ani in Arabia Evanghelia si Traditia apostolica (VEzi Gal Cap. 1). Abia dupa aceea a fost trimis in misiune, a fost hirotonit episcop si apostol (Fapt 13) si a devenit cel mai mare misionar al Bisericii.

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde dumio » 31 Oct 2010, 14:02

Avraam avea acea sete ontologica dupa Dumnezeu,sadita prin chipul lui Dumnezeu in om. Avraam este intr-adevar numit parintele credintei, dar credinta o aveau si inaintasii lui, ca Noe, Enoh, Matusalem, Sem etc. Si acestia sunt numiti drepti. Morala la vremea respectiva, cand Dumnezeu se descoperea voalat era una decazuta, dar acestia s-au ridicat inaintea lui Dumnezeu prin viata curata si mai ales prin ferirea de idolatrie. Despatimirea inseamna ferirea sau debarasarea de patimi, deci inseamna un suflet curat. Despre Acesti drepti, despre Avraam si, mai apoi, despre ceilalti drepti ai VT, putem spune ca aveau acest suflet curat. Deci avea un fond pt. pregatirea credintei ca dar.

Avatar utilizator
IOACHIM
Mesaje:1113
Membru din:12 Feb 2010, 05:54
Confesiune:ortodox

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde IOACHIM » 31 Oct 2010, 23:19

sper sa-mi fac timp sa citesc toate postarile lui Dumio! Am frunzarit... si o sa revin. F. Frumos!

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde Doriana » 02 Noi 2010, 18:52

Inainte de toate, spiritualitatea ortodoxa este una eminamente biblica. Am spus ortodoxa, doar ca BO intelege spiritualitatea biblica in sens autentic si nu fragmentar-sectar. Cat priveste Sf. Ap. Pavel, era un ravnitor in legea veche (deci un ascultator de ea si un infaptuitor al ei), avea o pregatire rationala extraordinara, pt. ca a studiat in Tarsul Ciliciei cu vestitul rabin Gamaliel, deci avea si o credinta rationala foarte puternica. Nu poti sa fi ravnitor fata de Lege daca nu ai credinta. Pana aici vedem ca el avea fondul sau terenul. II mai trebuia samanta, si aceasta a venit prin revelatia divina pe drumul Damascului. Deci a primit si credinta ca dar. Cu toate astea, el n-a inceput sa predice imediat crestinismul, ci a stat si a studiat 3 ani in Arabia Evanghelia si Traditia apostolica (VEzi Gal Cap. 1). Abia dupa aceea a fost trimis in misiune, a fost hirotonit episcop si apostol (Fapt 13) si a devenit cel mai mare misionar al Bisericii.
Pregatirea rationala a lui Pavel era atat de buna incat l-a trimis catre concluzia ca trebuie sa omoare crestinii. Era aceeasi ca si a fariseilor care L-au rastignit pe Domnul. El insusi a spus mai tarziu ca tot ceea ce avea a considerat ca un gunoi atunci cand L-a cunoscut pe Hristos.
Avraam avea acea sete ontologica dupa Dumnezeu,sadita prin chipul lui Dumnezeu in om. Avraam este intr-adevar numit parintele credintei, dar credinta o aveau si inaintasii lui, ca Noe, Enoh, Matusalem, Sem etc. Si acestia sunt numiti drepti. Morala la vremea respectiva, cand Dumnezeu se descoperea voalat era una decazuta, dar acestia s-au ridicat inaintea lui Dumnezeu prin viata curata si mai ales prin ferirea de idolatrie. Despatimirea inseamna ferirea sau debarasarea de patimi, deci inseamna un suflet curat. Despre Acesti drepti, despre Avraam si, mai apoi, despre ceilalti drepti ai VT, putem spune ca aveau acest suflet curat. Deci avea un fond pt. pregatirea credintei ca dar.
Ei, aceasta se cheama credinta insotita de fapte. Nu prea are insa legatura cu dogmele perfecte si cu cunoasterea mentala; nici nu ne-au ramas multe dogme si cuvinte intelepte de pe urma acestor oameni. Insa ne-au ramas fapte. :idea:
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde dumio » 02 Noi 2010, 23:09

Credinta nu este acceptarea oarba a unei realitati sau a unui principiu (gen axioma nedemonstrabila), fara a putea fi demonstrat, ci inseamna mai mult: inseamna increderea intr-o persoana, investire de credit (exact asa, ca-n economie), ori aceasta incredere presupune cunoastere. Credinta, in cazul nostru (in crestinism, si cred ca esti de acord cu mine ca acum cei care nu credc cum cred crestinii nu au o siguranta a mantuirii, nici macar nadejdea ei),se refera la Dumnezeul Treimic, care nu poate fi perceput oricum (asa cum cred iehovistii sau chiar electric). Credinta se manifesta si in Biserica si in taine si in viata de apoi, pentru ca aceste realitati de fapt sunt posibile prin existenta lui Dumnezeu care ne mantuieste prin Biserica (si nu oricum, caci altfel n-ar mai fi venit ca om si n-ar mai fi intemeiat Biserica), in sensul ca prin ea ne vindecam de stricaciune si moarte, gustand viata vesnica si aspirand la inviere.

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde Doriana » 03 Noi 2010, 22:54

Credinta nu este acceptarea oarba a unei realitati sau a unui principiu (gen axioma nedemonstrabila), fara a putea fi demonstrat, ci inseamna mai mult: inseamna increderea intr-o persoana, investire de credit (exact asa, ca-n economie), ori aceasta incredere presupune cunoastere. .
De acord; si aceasta cunoastere cum se realizeaza?
De exemplu, tu cand cunosti pe cineva cum faci? Citesti carti intregi despre el sau pur si simplu il intalnesti , dai mana cu el si spui ; " Incantat de cunostinta"? Apoi traiesti cu el un timp si iti dai seama ce poate si cata incredere poti avea in el. Si increderea in el creste in fiecare zi.
La fel e si cu Dumnezeu. Poti citi tomuri intregi de carti despre El, pana nu Il intalnesti si nu traiesti cu El nu se cheama ca L-ai cunoscut. Si nu poti avea incredere [credinta] in El.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde dumio » 03 Noi 2010, 23:04

Credinta nu este acceptarea oarba a unei realitati sau a unui principiu (gen axioma nedemonstrabila), fara a putea fi demonstrat, ci inseamna mai mult: inseamna increderea intr-o persoana, investire de credit (exact asa, ca-n economie), ori aceasta incredere presupune cunoastere. .
De acord; si aceasta cunoastere cum se realizeaza?
De exemplu, tu cand cunosti pe cineva cum faci? Citesti carti intregi despre el sau pur si simplu il intalnesti , dai mana cu el si spui ; " Incantat de cunostinta"? Apoi traiesti cu el un timp si iti dai seama ce poate si cata incredere poti avea in el. Si increderea in el creste in fiecare zi.
La fel e si cu Dumnezeu. Poti citi tomuri intregi de carti despre El, pana nu Il intalnesti si nu traiesti cu El nu se cheama ca L-ai cunoscut. Si nu poti avea incredere [credinta] in El.
Citesti si carti intregi, daca e vorba despre asta. Sigur ca cunosti persoana pe parcurs dupa ce ai facut cunostinta cu ea, pentru ca ea vrea sa se descopere, asa cum si tu te deschizi ei. Dar trebuie si o cunoastere teoretica, ca suport la cunoasterea prin credinta. Atunci de ce mai citesti Scriptura si cauti argumente, daca L-ai intalnit pe Dumnezeu si L-ai cunoscut? La ce mai asculti predicile pastorilor etc? La ce mai citesti carti cu continut religios? Oare nu pentru a cunoaste si mai bine pe Dumnezeu, pentru a te ajuta sa-L intelegi?

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde Doriana » 03 Noi 2010, 23:13

Citesti si carti intregi, daca e vorba despre asta. Sigur ca cunosti persoana pe parcurs dupa ce ai facut cunostinta cu ea, pentru ca ea vrea sa se descopere, asa cum si tu te deschizi ei. Dar trebuie si o cunoastere teoretica, ca suport la cunoasterea prin credinta. Atunci de ce mai citesti Scriptura si cauti argumente, daca L-ai intalnit pe Dumnezeu si L-ai cunoscut? La ce mai asculti predicile pastorilor etc? La ce mai citesti carti cu continut religios? Oare nu pentru a cunoaste si mai bine pe Dumnezeu, pentru a te ajuta sa-L intelegi?
Dumnezeu poate vorbi prin Scriptura, predici, carti. Ce voiam sa spun e ca toate acestea, desi sunt bune, nu sunt suficiente. Cunoasterea teoretica nu are nici o valoare daca nu se transforma in cunoastere practica.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde dumio » 03 Noi 2010, 23:17

Citesti si carti intregi, daca e vorba despre asta. Sigur ca cunosti persoana pe parcurs dupa ce ai facut cunostinta cu ea, pentru ca ea vrea sa se descopere, asa cum si tu te deschizi ei. Dar trebuie si o cunoastere teoretica, ca suport la cunoasterea prin credinta. Atunci de ce mai citesti Scriptura si cauti argumente, daca L-ai intalnit pe Dumnezeu si L-ai cunoscut? La ce mai asculti predicile pastorilor etc? La ce mai citesti carti cu continut religios? Oare nu pentru a cunoaste si mai bine pe Dumnezeu, pentru a te ajuta sa-L intelegi?
Dumnezeu poate vorbi prin Scriptura, predici, carti. Ce voiam sa spun e ca toate acestea, desi sunt bune, nu sunt suficiente. Cunoasterea teoretica nu are nici o valoare daca nu se transforma in cunoastere practica.
Is de acord cu tine si asta am afirmat si eu, numai ca am sustinut ca aceasta credinta intelectuala ca rod al cercetarii rationale reprezinta un suport pt. credinta ca harisma, ca dar! Mai usor crezi daca stii ceva despre Dumnezeu (in general), caci altfel Apostolii n-ar fi predicar cuvantul teoretic (desi il traiau in viata lor practic). Multi s-au convertit prin auzire!

dumio
Mesaje:471
Membru din:03 Aug 2010, 14:58
Confesiune:ortodox

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde dumio » 03 Noi 2010, 23:21

Dumnezeu poate vorbi prin Scriptura, predici, carti. Ce voiam sa spun e ca toate acestea, desi sunt bune, nu sunt suficiente. Cunoasterea teoretica nu are nici o valoare daca nu se transforma in cunoastere practica.
Iarasi is de acord cu tine, numai ca se intampla sa vorbeasca direct inimii omului. Foarte multi au crezut fara Scriptura, prin imprejurarile concrete ale vietii, prin pronia divina. L-au descoperit pe Dumnezeu prin incercarile vietii, dar si prin bucuriile ei. Toata lumea (creatia) este o carte larg deschisa care striga ca exista Dumnezeu. Un om sanatos moral si rational isi da seama de acest lucru (Ps. 18,1-2; Rom. 1,19-20).

Avatar utilizator
Ioan Cr
Mesaje:1104
Membru din:07 Apr 2008, 20:29
Confesiune:ortodox
Preocupări:medicină, teologie, filosofie
Localitate:Italia
Contact:

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde Ioan Cr » 03 Noi 2010, 23:23

De acord; si aceasta cunoastere cum se realizeaza?
De exemplu, tu cand cunosti pe cineva cum faci? Citesti carti intregi despre el sau pur si simplu il intalnesti , dai mana cu el si spui ; " Incantat de cunostinta"? Apoi traiesti cu el un timp si iti dai seama ce poate si cata incredere poti avea in el. Si increderea in el creste in fiecare zi.
La fel e si cu Dumnezeu. Poti citi tomuri intregi de carti despre El, pana nu Il intalnesti si nu traiesti cu El nu se cheama ca L-ai cunoscut. Si nu poti avea incredere [credinta] in El.
Credinta poate fi si ca re-cunoastere, ca atunci cand stii ce cauti si gasesti (un fel de "evrika!"). Adica ai incredere in descoperirea ce va urma si chiar activ participi la ea (ii vii in intampinare). Foarte frumos scrie despre aceasta Fer. Augustin la inceputul cartii "Confesiuni". In Evanghelie acest tip de credinta o gasim reprezentata in persoana lui Simeon, care L-a intampinat pe pruncul Iisus cand a fost adus la Templu.

Credinta despre care vorbiti dvs este empirica, o descoperire bazata pe probe ("tomista", dupa exemplul Ap. Toma). Desi a fost si ea binecuvantata, "mai fericita" este credinta dintai (acceptarea fagaduintelor, care nu este niciodata oarba, cel putin pentru faptul ca fagaduintele trebuiesc intai primite, iar pentru aceasta asteptate).
"Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi." (Psalmul 23:1)

danadoina
Mesaje:471
Membru din:01 Apr 2008, 22:26
Confesiune:ortodox

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde danadoina » 03 Noi 2010, 23:28

.... Cunoasterea teoretica nu are nici o valoare daca nu se transforma in cunoastere practica.
Doriana, cine, unde si cand dintre ortodocsi a sustinut asa ceva ?

dumio a scris exact asta cu :
Sigur ca cunosti persoana pe parcurs dupa ce ai facut cunostinta cu ea, pentru ca ea vrea sa se descopere, asa cum si tu te deschizi ei. Dar trebuie si o cunoastere teoretica, ca suport la cunoasterea prin credinta.
tu raspunzi ca si cum ortodocsi ar citi numai despre Dumnezeu, pe cand np il cunosc in plus si personal...
ca ortodox ai acces la "cunoasterea practica", in plus ... un tezaur inestimabil al experientei duhovnicesti a unor oameni care au ajuns la sfintire de cand a luat fiinta Biserica, ceea ce lipseste altor confesiuni....

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde Doriana » 03 Noi 2010, 23:31

Domna doina, eu vorbesc despre credinta in general, nu despre ortodocsi sau baptisti. Daca ati urmarit firul discutiei, acum doua zile dumio si eu nu prea eram de acord; acum, nu stiu cum se face, dar am cazut de acord. :) Si asta s-a intamplat progresiv.
se intampla sa vorbeasca direct inimii omului. Foarte multi au crezut fara Scriptura, prin imprejurarile concrete ale vietii, prin pronia divina. L-au descoperit pe Dumnezeu prin incercarile vietii, dar si prin bucuriile ei..
Aceasta ar fi cunoasterea practica . Se intampla atunci cand Il intalnesti pe Dumnezeu si iti vorbeste in mod direct. Si in urma acestei cunoasteri se naste credinta.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

Dionysie
Mesaje:695
Membru din:20 Dec 2010, 20:57
Confesiune:ortodox
Preocupări:înţelegerea
Localitate:fost: "aletheia"

Re: Ce este credinta?

Mesaj necititde Dionysie » 13 Apr 2011, 10:18

Pentru fiecare om exista un moment in viata cand Il intalneste pe Dumnezeu. Unii aleg sa mearga dupa El si devin credinciosi, altii aleg sa-L respinga si merg din rau in mai rau. In orice caz, intalnirea cu Hristos obliga intotdeauna la o decizie.
Credinţa în Hristos, pe lângă faptul că este un dar al harului lui Dumnezeu, este şi în virtutea unei alegeri şi a unui efort personal, prin voinţa de a crede, prin efortul de a crede, prin alegerea de a crede. Asta implică în mod absolut evident faptul că credinţa în Hristos este, pe lângă o lucrare sau un dar al harului lui Dumnezeu, un răspuns activ personal şi care presupune şi eforturi personale pentru a crede. Asta arată evident că credinţa este şi ea, pe lângă un dar al lui Dumnezeu, o "faptă" a omului, chiar dacă nu presupune, în ea însăşi efectuarea unor "fapte", şi este şi o "faptă" a omului, alimentată de harul lui Dumnezeu. În spiritualitatea ortodoxă, după cum spune şi Dumitru Stăniloae, credinţa este un dar al harului lui Dumnezeu, dar este şi o virtute necesară pentru mersul şi înaintarea pe calea mântuirii şi desăvârşirii creştine. Credinţa este şi virtute personală, efort personal, alegere personală, răspuns activ la harul lui Dumnezeu, este de fapt ea însăşi "o faptă". De unde se deduce încă o dată şi mai mult şi aberaţia protestantă, preluată de "denominaţiuni" post-protestante, că îndreptăţirea este numai prin credinţă nu şi prin fapte, şi asta datorită faptului că ea însăşi credinţa este în sine, pe lângă un dar al harului lui Dumnezeu, o lucrare personală, un efort personal, o virtute personală, o alegere personală, un răspuns activ personal, "o faptă" personală [tocmai pentru că este o virtute care se şi lucrează].


Înapoi la “Protestantismul şi neo-protestantismul”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 12 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX