Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Discuţii despre diferenţele de doctrină dintre ortodocşi şi (neo-)protestanţi
Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:
Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde protosinghel » 23 Oct 2010, 22:52

Moderator: Topicul s-a desprins din altă parte.
...imi ramane problema cu palama, pur si simplu nu-i inteleg limba
Cineva zicea că trebuie să fii ortodox ca să i-o înţelegi. Aţi fi gata de un asemenea act de curaj (mântuitor în acelaşi timp)? ;)

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Despre existenta iadului

Mesaj necititde esenin » 24 Oct 2010, 04:45

Cineva zicea că trebuie să fii ortodox ca să i-o înţelegi. Aţi fi gata de un asemenea act de curaj (mântuitor în acelaşi timp)?

Parinte, ce ma straduiesc sa fac este sa inteleg lucrurile fara sa fiu "eu". Adica fara criteriile subiectivitatii mele, ci dupa continuturile lor (ale lucrurilor). (De pilda nu v-ar trece prin cap sa "intelegeti" teorema lui Pitagora daca va place si sa n-o intelegeti daca nu va place). Totusi in felul asta ma schimb pe mine, supunadu-ma adevarului, acolo unde il gasesc, si chiar daca nu-mi place.

As putea deveni orice daca acel "orice" ar raspunde la intrebari. Inclusiv ortodox, bineinteles. Acuma, vedeti, ortodoxul este ortodox fara sa-si puna multe intrebari. E un mister pentru mine ca poate crede in ceva fara sa-l cunoasca. Pe ce se bazeaza credinta ? Printre altele, pe multe convingeri intemeiate pe nimic, pe neintelegeri mari.... pe reductii caraghioase ("nu exista predestinare"). Desi are 1000 de ani (sau 2000) ortodoxia ca materie teologica care naste convingeri este inca un teritoriu virgin. Nu ca n-o cunosc eu, N-o cunoaste perfect articulat nimeni. Convingerile credinciosului vin din altceva decat din raspunsuri la probleme. (E aproape absurd: de ce crezi daca nu te intrebi ?) Ortodoxul "generic" gaseste inca inainte de a cauta. Ori eu nu pot sa fac asta. Pot sa accept adevaruri locale, cum gaseste Ioan damaschinul, (are mare talent de ganditor) dar acestea nu fac un sistem, pe care sa-l poti numi "ortodoxie" (sau altfel). Unul limpede ca lumina zilei, in care continuturile de care ziceam mai sus sa fie articulate si fara zone de umbra.

Asa. Acuma la chestiune. Evangheliile mi-au fost inchise pana acum, nu mai stiu, 15-20 de ani. La fel ca Palama acum. Mi-au devenit inteligibile pe frantuzeste, (poate pe catoliceste, dar nu cu intentie) cu alte nuante insa (ca in cazul "corp"-"trup"-"carne"), pana am ajuns la o mica pasiune ptr. apostolul Pavel. O sa ma caznesc cu Palama. Curajul asta il am- (despre celalalt v-am vorbit deja). Poate nu ii nimeresc eu nota (muzicala, adica). Damaschinul, Ioan scararul, Maxim Marturisitorul vorbesc pe limba mea, cel putin uneori. O sa fac efortul de traducere. Dar despre devenit ceva anume in afara de mine insumi, ortodox sau altceva, sau nimic.... Nu am scopul sa devin ceva. Sunt multumit ca devin pur si simplu. Ca nu m-am impietrit.

Avatar utilizator
IOACHIM
Mesaje:1113
Membru din:12 Feb 2010, 05:54
Confesiune:ortodox

Re: Despre existenta iadului

Mesaj necititde IOACHIM » 24 Oct 2010, 22:49

Cineva zicea că trebuie să fii ortodox ca să i-o înţelegi. Aţi fi gata de un asemenea act de curaj (mântuitor în acelaşi timp)?

Parinte, ce ma straduiesc sa fac este sa inteleg lucrurile fara sa fiu "eu". Adica fara criteriile subiectivitatii mele, ci dupa continuturile lor (ale lucrurilor). (De pilda nu v-ar trece prin cap sa "intelegeti" teorema lui Pitagora daca va place si sa n-o intelegeti daca nu va place). Totusi in felul asta ma schimb pe mine, supunadu-ma adevarului, acolo unde il gasesc, si chiar daca nu-mi place.

As putea deveni orice daca acel "orice" ar raspunde la intrebari. Inclusiv ortodox, bineinteles. Acuma, vedeti, ortodoxul este ortodox fara sa-si puna multe intrebari. E un mister pentru mine ca poate crede in ceva fara sa-l cunoasca. Pe ce se bazeaza credinta ? Printre altele, pe multe convingeri intemeiate pe nimic, pe neintelegeri mari.... pe reductii caraghioase ("nu exista predestinare"). Desi are 1000 de ani (sau 2000) ortodoxia ca materie teologica care naste convingeri este inca un teritoriu virgin. Nu ca n-o cunosc eu, N-o cunoaste perfect articulat nimeni. Convingerile credinciosului vin din altceva decat din raspunsuri la probleme. (E aproape absurd: de ce crezi daca nu te intrebi ?) Ortodoxul "generic" gaseste inca inainte de a cauta. Ori eu nu pot sa fac asta. Pot sa accept adevaruri locale, cum gaseste Ioan damaschinul, (are mare talent de ganditor) dar acestea nu fac un sistem, pe care sa-l poti numi "ortodoxie" (sau altfel). Unul limpede ca lumina zilei, in care continuturile de care ziceam mai sus sa fie articulate si fara zone de umbra.
Acuma` m-am lamurit si eu, Esenin. Ai fost explicit.
- nuimai ca generalizezi acolo cu... ortodoxul.

Chestiunea cu misterul credintei si cunoasterea e iarasi un domeniu VAST. Si cred ca stii la ce ma refer!

Cu ortodoxia pe care n-o cunoaste nimeni perfect articulat... culmea... asa e! Ai dreptate. Si inca in 2 sensuri. Dar mai introduc o distinctie care ti-a scapat: ORTOPRAXIA!

- oamenii n-au nevoie de raspunsuri (adica teorie).... ci de SOLUTII. Cred ca esti de acord!

- inteleg si chiar admir felul cum pui problema. E ok si asta tocmai pt. ca esti in afara ortodoxiei. Pt. ca ortodoxul are deja ADEVARUL deplin. Mai trebuie doar sa adere la el si sa creasca in ... ortopraxie.

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Despre existenta iadului

Mesaj necititde esenin » 25 Oct 2010, 14:21

Omul contemporan vrea sa stie, Ioachim. Uitati-va la dezvoltarea lumii: stiinta creste, religia se disipeaza.
In ce ma priveste vad intotdeauna in stiinta la varf tot o nazuinta religioasa. Dar nu mai are forma credintei. Nu exista om de stiinta serios care sa nu-si puna in cele din urma problemele religiei. Dar va explora creatia altfel, si nu cred ca lui Dumnezeu ii va displace. Va gresi, va face tampenii, in fine....toate "ratacirile" umane. Dar tot atatea rataciri a prilejuit si religia. Iar fiecare gasire a adevarului (cel "mic", stiintific) este o (mica) gasire a lui Christos. "Cunoasteti Adevarul"....si ma veti cunoaste pe Mine. (cam asa, e o aproximatie)
In ce priveste "ortopraxia"; da ea (religia, praxisul religios) poate tine in frau omul senzatiei sau al sentimentelor, ii poate furniza echilibrul, moralitatea...etc ca mosteniri normative, traditii...etc. Dar omul care a trecut de asta, inclusiv de intelectualismul afectiv (adica acela in care nu-ti place teorema lui Pitagora, desi ea e dincolo de criteriul placerii) este "moral" prin sine. Numesc "sine" masura in care a interiorizat Christosul. Unul (senzorialul...etc.) il cauta pe Christ afara, in biserica ptr ca nu e inca in el, sau e in mica masura. Altul il cauta in sine pentru ca are intuitia ca poate fi gasit si acolo. (o are tocmai ptr ca Christ, Adevarul, l-a luat in mana, il conduce). Adevarul lui este cel care nu se mai supune criteriului egoitatii sale. El se conformeaza chiar si adevarului "neplacut". Praxisul unui altfel de om poate fi perfect ortodox, dar fara ca el sa se revendice de la ortodoxie. Poate sa zica chiar "sunt ateu". (Se vede relativ des acest caz).
La cei mai multi lucrurile sunt amestecate, cred, pe cat nu pot sa STIE.
Iar la altii, la "new-age", de pilda, religiosul s-a dus fara ca altceva sa-i ia locul. Aceia sunt cei din care se va recruta "Antichristul". Inca nu gandesc, dar nici nu au depasit senzatia sau sentimentul ca criterii ale adevarului.

Voila, asta cred. poate ca maine voi crede altceva....

esenin
Mesaje:1252
Membru din:02 Iul 2008, 20:52
Confesiune:eterodox
Preocupări:artele vizuale, electronica

Re: Despre existenta iadului

Mesaj necititde esenin » 25 Oct 2010, 14:28

"Pt. ca ortodoxul are deja ADEVARUL deplin".

CUM a facut ortodoxul, care e metoda ?

Tiens, ma mananca limba acuma. Mai sus nu vreau sa zic in niciun fel ca "ratiunea" radicala este noua religie !. Nu ! nu sunt de la "Uniunea rationalista" (masonica). Este doar o noua incercare, legitima.

silvestru
Mesaje:367
Membru din:09 Apr 2010, 14:28
Confesiune:ortodox
Preocupări:Cunoaşterea, trăirea ortodoxă.

Re: Despre existenta iadului

Mesaj necititde silvestru » 25 Oct 2010, 17:58

Omul contemporan vrea sa stie, Ioachim. Uitati-va la dezvoltarea lumii: stiinta creste, religia se disipeaza.
In ce ma priveste vad intotdeauna in stiinta la varf tot o nazuinta religioasa. Dar nu mai are forma credintei. Nu exista om de stiinta serios care sa nu-si puna in cele din urma problemele religiei. Dar va explora creatia altfel, si nu cred ca lui Dumnezeu ii va displace. Va gresi, va face tampenii, in fine....toate "ratacirile" umane. Dar tot atatea rataciri a prilejuit si religia. Iar fiecare gasire a adevarului (cel "mic", stiintific) este o (mica) gasire a lui Christos. "Cunoasteti Adevarul"....si ma veti cunoaste pe Mine. (cam asa, e o aproximatie)
In ce priveste "ortopraxia"; da ea (religia, praxisul religios) poate tine in frau omul senzatiei sau al sentimentelor, ii poate furniza echilibrul, moralitatea...etc ca mosteniri normative, traditii...etc. Dar omul care a trecut de asta, inclusiv de intelectualismul afectiv (adica acela in care nu-ti place teorema lui Pitagora, desi ea e dincolo de criteriul placerii) este "moral" prin sine. Numesc "sine" masura in care a interiorizat Christosul. Unul (senzorialul...etc.) il cauta pe Christ afara, in biserica ptr ca nu e inca in el, sau e in mica masura. Altul il cauta in sine pentru ca are intuitia ca poate fi gasit si acolo. (o are tocmai ptr ca Christ, Adevarul, l-a luat in mana, il conduce). Adevarul lui este cel care nu se mai supune criteriului egoitatii sale. El se conformeaza chiar si adevarului "neplacut". Praxisul unui altfel de om poate fi perfect ortodox, dar fara ca el sa se revendice de la ortodoxie. Poate sa zica chiar "sunt ateu". (Se vede relativ des acest caz).
La cei mai multi lucrurile sunt amestecate, cred, pe cat nu pot sa STIE.
Aici d-ul esenin e ortodox 100%,imi place.
Cel ce vrea sa se mantuiasca cu intrebarea sa calatoreasca.
Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum împărăţia cerurilor se ia prin străduinţă şi cei ce se silesc pun mâna pe ea.

Avatar utilizator
IOACHIM
Mesaje:1113
Membru din:12 Feb 2010, 05:54
Confesiune:ortodox

Re: Despre existenta iadului

Mesaj necititde IOACHIM » 29 Oct 2010, 00:43

Omul contemporan vrea sa stie, Ioachim. Uitati-va la dezvoltarea lumii: stiinta creste, religia se disipeaza.
In ce ma priveste vad intotdeauna in stiinta la varf tot o nazuinta religioasa. Dar nu mai are forma credintei. Nu exista om de stiinta serios care sa nu-si puna in cele din urma problemele religiei. Dar va explora creatia altfel, si nu cred ca lui Dumnezeu ii va displace. Va gresi, va face tampenii, in fine....toate "ratacirile" umane. Dar tot atatea rataciri a prilejuit si religia. Iar fiecare gasire a adevarului (cel "mic", stiintific) este o (mica) gasire a lui Christos. "Cunoasteti Adevarul"....si ma veti cunoaste pe Mine. (cam asa, e o aproximatie)
In ce priveste "ortopraxia"; da ea (religia, praxisul religios) poate tine in frau omul senzatiei sau al sentimentelor, ii poate furniza echilibrul, moralitatea...etc ca mosteniri normative, traditii...etc. Dar omul care a trecut de asta, inclusiv de intelectualismul afectiv (adica acela in care nu-ti place teorema lui Pitagora, desi ea e dincolo de criteriul placerii) este "moral" prin sine. Numesc "sine" masura in care a interiorizat Christosul. Unul (senzorialul...etc.) il cauta pe Christ afara, in biserica ptr ca nu e inca in el, sau e in mica masura. Altul il cauta in sine pentru ca are intuitia ca poate fi gasit si acolo. (o are tocmai ptr ca Christ, Adevarul, l-a luat in mana, il conduce). Adevarul lui este cel care nu se mai supune criteriului egoitatii sale. El se conformeaza chiar si adevarului "neplacut". Praxisul unui altfel de om poate fi perfect ortodox, dar fara ca el sa se revendice de la ortodoxie. Poate sa zica chiar "sunt ateu". (Se vede relativ des acest caz).
La cei mai multi lucrurile sunt amestecate, cred, pe cat nu pot sa STIE.
Iar la altii, la "new-age", de pilda, religiosul s-a dus fara ca altceva sa-i ia locul. Aceia sunt cei din care se va recruta "Antichristul". Inca nu gandesc, dar nici nu au depasit senzatia sau sentimentul ca criterii ale adevarului.
- perfect de acord cu stinta si omul de stiinta! F. Adevarat ! Eu spun insa intr-o alta maniera; spun ca e o cunoastere a rebours sau folosirea intr-o alta maniera a puterilor sufletesti si trupesti. In loc sa crestem duhovniceste ca umanitate, ca specie daca vrei... ccrestem in sensul unui progres stiintific (nici asta nu-i rau si nici lui Dumnezeu nu-I displace - doar e rod bun, pozitiv al lucrarii darurilor Sale si finalmente ar putea chiar duce la o constientizare/simtire/intuire a Divinitatii).
- ma tem ca te-ai grabit si n-ai inteles sensul ortopraxiei! Chiar n-are nici o legatura cu traditiile mostenite.
- cat despre cazuri de care spui... mi se par nu rarisime ci ideale... in sensul unei idealitati nepamantesti si deci inaccesibile. Deci raman fie iluzorii ... fie MILA/pomana/milostivire a lu Dumnezeu spre unii (alesi sau... predestinati daca vrei, precum Saul-Pavel) - in nici un caz GNOZA, cautare si aflare etc etc si asta sii de unu` singur, si in afara Bisericii, si fara Dumnezeu. No pti fi Dumnezeu FARA Dumnezeu! Au mai incercat unii si au cazut.
- In rest... toata consideratia.

Avatar utilizator
IOACHIM
Mesaje:1113
Membru din:12 Feb 2010, 05:54
Confesiune:ortodox

Re: Despre existenta iadului

Mesaj necititde IOACHIM » 29 Oct 2010, 00:53

"Pt. ca ortodoxul are deja ADEVARUL deplin".

CUM a facut ortodoxul, care e metoda ?

Tiens, ma mananca limba acuma. Mai sus nu vreau sa zic in niciun fel ca "ratiunea" radicala este noua religie !. Nu ! nu sunt de la "Uniunea rationalista" (masonica). Este doar o noua incercare, legitima.
Pai n-a facut nimic... absolut nimic ca sa-L aiba! Pur si simplu IL are (pt. ca EL i SE daruieste). Daca te uiti atent ai sa vezi ca am pus majuscule. Si asta spune tot. Proble ma nu e ca nu-L are ... ci ca sta ca dobotocu` si nu pricepe! Nici nu stie ca-L are! E ca baba aia de la tara care vinde razboiu` de tesut a` lu` stra-stra-bunica-sa pe o bucata de salam! Ea vede salamu` - habar n-ar cat pretuieste obiectu` vanzarii , da` e comercanta!
- ce-a facut l aurma urmei Andrei sau oricare din apostoli ca sa-L aiba pe Hristos de Invatator? nimic! Doar L-au urmat! la fel si ortodoxu`.
- Trebuie sa intelegi ca pretentia ortodoxiei de a fi Biserica cea UNA nu exclude in nici un fel calitatea decrestini a celorlalti, a eterodocsilor. Si ei Sunt crestini.

dumitru85
Mesaje:71
Membru din:21 Mai 2011, 22:49
Confesiune:alta religie
Preocupări:IT,religie,sport
Localitate:Bastionul Ortodocsilor,Republica Moldova,Chisinau

Re: Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde dumitru85 » 26 Iun 2011, 19:24

oare crestinismul nu este simplu? de ce spun unii ca trebuie sa-l intelegi,haideti sa nu facem din credinta fizica nucleara.
ortodox Evanghelic

Avatar utilizator
IOACHIM
Mesaje:1113
Membru din:12 Feb 2010, 05:54
Confesiune:ortodox

Re: Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde IOACHIM » 14 Iul 2011, 01:44

esti sigur c+ai nimerit unde trebuie? Ce vezui tu complicat alambicat aici? Ce vrei mai simplu ca exemplul apostolilor care L-au urmat pe Domnul?



danadoina
Mesaje:471
Membru din:01 Apr 2008, 22:26
Confesiune:ortodox

Re: Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde danadoina » 21 Feb 2012, 10:32

:) pentru putin ! prin abonare se pot primi pe mail zilnic articolele sau materialele audio, sunt foarte de folos

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde Doriana » 02 Noi 2012, 00:30

Intelegerea Ortodoxiei din afara ei ... se poate face. In primul rand pentru ca dintotdeauna crestinismul a fost inteles din afara inainte de a fi ales ca si cale de urmat. Oamenii vedeau, analizau, intelegeau si apoi deveneau crestini. In al doilea rand, oricum nu te poti risca sa probezi fiecare religie ca sa vezi care e cea mai buna, asa ca e musai sa le observi din afara, dupa roadele pe care le produc.

Ar fi insa o problema cu definirea ortodoxiei... Cei mai multi dintre cei din fara inteleg prin ortodoxie ceea ce vad: Biserica (cladire) ortodoxa, preoti ortodocsi, credinciosi ortodocsi, carti ortodoxe, obiceiuri ortodoxe (mai mult sau mai putin acceptate de BO). Cam asta ar fi Ortodoxia. Te uiti si o intelegi; are de toate, si bune si rele.
Sunt constienta totusi ca ortodocsii inteleg cu totul altceva prin Ortodoxie, anume o cale, un ideal de urmat, impreuna cu anumiti oameni traitori (granita dintre ortodoxul adevarat si cel nominal nu imi e clara). Prea multe lucruri, oameni, idei necrestine au plagiat denumirea de "ortodox" asa ca noi, cei din afara, delimitam destul de greu originalul de fals.

Ce ar trebui sa inteleaga cei din afara despre Ortodoxie? Este in regula daca o analizeaza dupa roadele pe care BO (cu tot ce cuprinde ea) le produce?
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde protosinghel » 06 Noi 2012, 17:37

Intelegerea Ortodoxiei din afara ei ... se poate face. In primul rand pentru ca dintotdeauna crestinismul a fost inteles din afara inainte de a fi ales ca si cale de urmat. Oamenii vedeau, analizau, intelegeau si apoi deveneau crestini. In al doilea rand, oricum nu te poti risca sa probezi fiecare religie ca sa vezi care e cea mai buna, asa ca e musai sa le observi din afara, dupa roadele pe care le produc.
În mare parte aveţi dreptate, numai că între cunoaştere şi înţelegere este o oarecare diferenţă şi ambele au diferite trepte.
Ar fi insa o problema cu definirea ortodoxiei... Cei mai multi dintre cei din fara inteleg prin ortodoxie ceea ce vad: Biserica (cladire) ortodoxa, preoti ortodocsi, credinciosi ortodocsi, carti ortodoxe, obiceiuri ortodoxe (mai mult sau mai putin acceptate de BO). Cam asta ar fi Ortodoxia. Te uiti si o intelegi; are de toate, si bune si rele.
1. Ortodoxia nu poate "definită". Se definesc doar lucrurile finite.
2. Ce are rău Ortodoxia (nu ortodocşii)? Vă referiţi la doctrină, la organizare bisericească sau la morală?

Metamorfoza
Mesaje:104
Membru din:06 Aug 2012, 17:28
Confesiune:ortodox
Preocupări:Filozofia si Teologia

Re: Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde Metamorfoza » 06 Noi 2012, 21:53

mai greu.. si dinauntru.. ortodoxia se intelege mai mult traind-o..

Metamorfoza
Mesaje:104
Membru din:06 Aug 2012, 17:28
Confesiune:ortodox
Preocupări:Filozofia si Teologia

Re: Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde Metamorfoza » 06 Noi 2012, 22:00

Intelegerea Ortodoxiei din afara ei ... se poate face. In primul rand pentru ca dintotdeauna crestinismul a fost inteles din afara inainte de a fi ales ca si cale de urmat. Oamenii vedeau, analizau, intelegeau si apoi deveneau crestini. In al doilea rand, oricum nu te poti risca sa probezi fiecare religie ca sa vezi care e cea mai buna, asa ca e musai sa le observi din afara, dupa roadele pe care le produc.
da, dar biserica ortodoxa a ajuns la varsta maturitatii lu Hristos si nu se mai hraneste cu lapte ci cu carne.. e greu de digerat carnea asta.. b.o are teologii complexe, mistici adanci, s.a.m.d.. dintre ele se considera ca nu pot fi intelese prin ratiunea mintii sau doar prin ratiunea mintii..

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde Doriana » 07 Noi 2012, 19:02

În mare parte aveti dreptate, numai ca între cunoastere si întelegere este o oarecare diferenta si ambele au diferite trepte.
Asa este. Voi spune atunci ca omul din afara poate intelege suficient cat sa hotarasca daca vrea sa ridice intelegerea la o treapta mai inalta. Valabil si pentru cunoastere.
2. Ce are rau Ortodoxia (nu ortodocsii)?
Cum spuneam, ca observator din afara mi-ar fi greu sa separ ortodocsii de Ortodoxie.
Ce ar fi ortodoxia fara ortodocsi? Ceea ce da frumusete Ortodoxiei sunt oamenii care se schimba si se mantuiesc prin ea (la modul vizibil, nu declarativ). Fara ortodocsi Ortodoxia ar fi doar o teorie frumoasa, dar inutila, si, deci, neinteresanta. Insa oamenii care o traiesc ne arata ca poate da si roade (caci asta ne intereseaza de fapt). De aceea Dumnezeu nu a tunat Evanghelia din cer ci ne-a trimis oameni care sa ne arate cum se traieste.
Pe de alta parte, tot oamenii arunca pete pe obrazul Ortodoxiei prin ceea ce fac rau. Ramane deci de vazut daca ne asumam riscul de a ii include pe ortodocsi in Ortodoxie.

Mai departe nu merg cu constatari, caci nu stiu exact ce intelegeti dvs practicand Ortodoxia, de aceea intrebasem ce credeti ca ar trebui sa inteleaga cei din afara. Si mai ales de unde...
da, dar biserica ortodoxa a ajuns la varsta maturitatii lu hristos si nu se mai hraneste cu lapte ci cu carne.. e greu de digerat carnea asta.. b.o are teologii complexe, mistici adanci, s.a.m.d.. dintre ele se considera ca nu pot fi intelese prin ratiunea mintii sau doar prin ratiunea mintii..
E intr-adevar greu de digerat si pentru multi ortodocsi, care se incurca in prea multe detalii. Intelegerea tainelor adanci e un dar, nu o conditie de mantuire, insa multi pierd esenta cautand taine adanci si reguli stricte. Primele sunt cautate pentru a hrani dorinta de cunoastere si cele din urma pentru dorinta de a se indreptati inaintea lui Dumnezeu. Prioritatea ramane insa pocainta, care aduce mantuirea. Fara ea, degeaba mestecam carne, caci ne va ramane in gat. Si nu ne va ajuta cu nimic faptul ca avem capul mare.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde protosinghel » 07 Noi 2012, 21:37

Cum spuneam, ca observator din afara mi-ar fi greu sa separ ortodocsii de Ortodoxie. Ce ar fi ortodoxia fara ortodocsi? Ceea ce da frumusete Ortodoxiei sunt oamenii care se schimba si se mantuiesc prin ea (la modul vizibil, nu declarativ).
Aici revenim la o problemă mai veche pe care o au şi ortodocşii şi neoprotestanţii. O formulez în 2 puncte:
1) Credinţa este mai vie în medii în care membrii unei confesiuni sunt în monoritate şi este mai formală acolo unde membrii acelei confesiuni sunt majoritari. Comparaţi ortodocşii din SUA cu neoprotestanţii de acolo. Veţi vedea partea cealaltă a monezii româneşti şi chiar mai groaznică.
2) Într-un fel trăiesc cei care au crezut ei înşişi şi altfel cred cei care urmează inconştient credinţa părinţilor. În acest context este foarte grăitor textul de la Ioan 4:42, când locuitorii din Sihar i-au spus femeii samarinence: "Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că Acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii". Acolo unde oamenii se botează la maturitate, riscul de a urma inconştient credinţa părinţilor este mai mic, dar tot există. De foarte multe ori copiii părinţilor neoprotestanţi pur şi simplu nu se botează sau merg la o altă confesiune, iar dacă rămân în aceeaşi confesiune, o fac tot mai mult din respect faţă de părinţi sau pentru că le este mai comod. Multe secte neoprotestante au devenit foarte comode.
Dar acolo unde oamenii sunt botezaţi în pruncie riscul apartenenţei formale la confesiunea părinţilor este mai mare, dar nu exclude nici ajungerea conştientă la credinţă. Deci până la urmă totul depinde de fiecare în parte şi de comunitatea în care i s-a dat să crească şi să înveţe.

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Înţelegerea ORTODOXIEI din afara ei. E posibil?

Mesaj necititde Doriana » 08 Noi 2012, 18:05

Ce scrieti dvs imi suna dureros de cunoscut. Imi aminteste ca lasam mostenire copiilor nostri o religie, dar nu si Crucea, care ne apropie de Dumnezeu si ne mantuieste. Asa au facut oamenii dintotdeauna, de pe vremea lui Israel: S-au smerit si s-au rugat, Dumnezeu i-a ascultat si binecuvantat, apoi ei s-au asezat comod jucandu-si fatarnic rolul de popor ales care are numai drepturi dar nu si responsabiitati. Asa ca generatiile urmatoare nu au avut de unde sa Il cunoasca pe Dumnezeu si astfel au urmat noi necazuri...

Deja nici in Romania nu mai este mare diferenta intre ortodocsi si np, unii mai nominali decat altii. Si fiecare se simte mai popor ales decat ceilalti...
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21


Înapoi la “Protestantismul şi neo-protestantismul”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 12 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX