Activitatea misionara a Bisericii.

Expunerea învăţăturii de credinţă ortodoxă pentru cei care nu sunt ortodocşi
Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu
Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde Doriana » 29 Ian 2012, 16:43

Ce vreu să zic e că am fost informați. Alegerea a fost una de lungă durată, pe baza unor raționamente și evident a unor convingeri personale, rezultate din tocmai din contactul cu religia și învățăturile ei.
Marcus, ai si tu dreptate.. Scolile de catehizare nu produc crestini, ci, asa cum spune ddc, dau omului posibilitatea de a alege constient. Tu esti dintre acei care, cel putin deocamdata, au ales sa nu asculte de Dumnezeu. Altii insa isi intaresc credinta cunoscand, asa ca este bine sa vorbesti numai in numele tau. Treaba noastra nu e sa producem crestini, ci sa ne asiguram ca i-am oferit omului posibilitatea de a alege bine. Cel ce produce crestini este numai Dumnezeu.

Acum ma intreb si eu prin ce instrumente ar putea BO informa mai bine oamenii... Preotii sunt deja prea ocupati, mirenii asteapta totul de la preoti... Cineva spunea ca un mare rol in catehizare o au televiziunile crestine si cartile. Sunt metode excelente, zic eu. Insa ce facem cu cei care nu obisnuiesc sa le urmareasca sau sa citeasca carti? Caci romanul nu e genul de om care se osteneste sa caute...
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

daniel tuduran
Mesaje:483
Membru din:12 Iul 2009, 19:28
Confesiune:ortodox
Localitate:or Brad,Hunedoara
Contact:

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde daniel tuduran » 29 Ian 2012, 17:10

Dupa cum am spus sunt de acord ca e nevoie de
Și crezi că acest lucru ar rezolva problema apariției ateilor? Eu vreu să-ți spun că la orele de religie aveam un profesor care ne obliga să participă în fiecare săptămână la slujbă, și să-i conspectem ce s-a discutat, și multe alte pentru ca să nu ne "pice", și se pare că tot ateu am ajuns :lol: .
Ai dreptate,sunt convins ca exista atei si din copiii preotilor.
Ce vreu să zic e că am fost informați. Alegerea a fost una de lungă durată, pe baza unor raționamente și evident a unor convingeri personale, rezultate din tocmai din contactul cu religia și învățăturile ei.
Exagerezi cand folosesti cuvantul lunga dura.
Exagerezi cand folosesti contactul cu religia.La cate Vecernii ai asistat la vreo manastire?Dar de cate ori te-ai spovedit?
„Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul tău cel lin alergând, strig către Tine Doamne: scoate din stricăciune viaţa mea, mult Milostive!” (din slujba înmormântării)

ddc
Mesaje:217
Membru din:10 Oct 2009, 16:35
Confesiune:ortodox
Preocupări:Adevarul

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde ddc » 29 Ian 2012, 17:29

. Dar spiritul religios a poporului a ramas din mosi stramosi... Mergi pe undeva pe la tara si vezi, ca nu e unu care sa nu fi auzit de Dumnezeu , de Biserica sau de Christos... La noi credinta se invata mai mult in familia... .
Unde stai tu de aveti familii asa credincioase? La noi daca te bazezi doar pe familie risti sa ajungi orice dar nu ortodox :)
Sunt de acord ca spiritul religios a poporului a ramas din mosi stramosi,eu de multe ori observ acest spirit chiar si la oamenii necredinciosi sau la eterodocsi.
ma refeream la poporul roman si implicit la ortodocsi...

ddc
Mesaje:217
Membru din:10 Oct 2009, 16:35
Confesiune:ortodox
Preocupări:Adevarul

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde ddc » 29 Ian 2012, 17:35

nu, asta i-ar face pe cei botezati ortodocsi sa isi cunoasca mai bine religia.. un factor important in economia unei alegeri... sa faci o alegere constienta..
Ce vreu să zic e că am fost informați. Alegerea a fost una de lungă durată, pe baza unor raționamente și evident a unor convingeri personale, rezultate din tocmai din contactul cu religia și învățăturile ei.
Nu.Problema mare e ca nici intre clerici nu se cunoaste cum trebuie substanta adevarurilor ortodoxe... Daramite intre profesori de religie sau teologi... Ma refeream la nevoia infiintarii unei scoli speciale conduse de clerici pregatiti...

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde Doriana » 31 Ian 2012, 09:24

Exista o anumita atitudine printre ortodocsii care l-au gasit pe Hristos. Ei spun cam asa: "Eu am avut bunavointa sa caut; am citit mult, am mers prin biserici, am pus intrebari... Daca cineva crea sa-l gaseasca pe Hristos nu-l opreste nimeni sa-L caute. Carti sunt destule."

Cum spuneam insa, sunt oameni care nu cauta, sau care nu stiu ca ei cauta. Sunt oameni care fug de Hristos, si totusi Hristos doreste sa-i mantuiassca. Daca in biserica ar fi numai crestini care gandesc ca ortodocsii de mai sus, acesti oameni ar fi definitiv pierduti. Ziua in care BO si-a diminuat activitatea misionara pe motiv ca toti sunt crestini, a fost ziua in care BO a inceput sa piarda oameni; si sa-i piarda masiv. Daca nu ar fi fost botezul copiilor fara discernamant, putini adulti s-ar fi declarat ortodocsi la maturitate. Si asta tocmai din cauza ca Bo este o biserica orientata cel mult spre interior, si prea putin spre exterior, acolo unde oamenii zac in pacate si mizerie si nu are cine sa-i scoata.

Petru a fost un om care nu a cautat, Ba chiar, cand IIsus S-a dus la el, el a spus: "Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om păcătos. " Dar Isus nu l-a lasat.
Natanael s-a indoit: "Din Nazaret poate fi ceva bun?" Dar Filip a insistat.
Pavel avea misiune clara de a ucide crestinismul; in nici un caz nu l-a cautat. Dar Hristos l-a iubit destul incat sa-i franga impotrivirea.
Demonizatul din Gadara nu era un cautator; era un om pierdut. Totusi, din dragostea lui Hristos, a ajuns un marturisitor.
Ologul de la Poarta Frumoasa nu cauta decat bani; Petru si Ioan au stiut insa ca ei au mai mult de dat.
Temnicerul din Filipi cauta cel mult sa se omoare. Insa Pavel l-a pus fata in fata cu Cel care poate schimba inimile.
...si mai sunt exemple...

Daca noi aducem la Hristos numai pe cautatorii adevarati, care sunt atat de putini, atunci pentru ce ne mai numim Biserica? Caci majoritatea oamenilor sunt legati de duhuri de razvratire, care ii fac sa fuga de Dumnezeu. Insa "Pentru aceasta S-a arătat Fiul lui Dumnezeu, ca să strice lucrurile diavolului. " ( 1 Ioan 3:8) Si pentru aceasta a ramas Biserica pe pamant in urma Lui. O biserica ce nu nimiceste lucrarile diavolului este doar o biserica decorativa. ( Vorbesc in general, sa nu se simta cineva atacat; e valabil pentru toate bisericile) Daca puterea de schimbare a lui Hristos nu este in biserica noastra, atunci nici Hristos nu are un loc de cinste. Caci acolo unde este Hristos, este si lumina. Si acolo unde este lumina, oamenii ce zac in intuneric vin sa se bucure de ea. Daca nu vin, inseamna ca lumina noastra e mult prea slaba...
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde Doriana » 15 Feb 2012, 11:54

Pe de alta parte, activitatea misionara trebuie neaparat sa fie direct proportionala cu masura cunoasterii lui Hristos si a despatimirii. Un om care isi propune sa aduca oamenii la Hristos, trebuie sa fie pregatit de contrareactie din partea celui rau, caci nici un bine nu ramane nepedepsit. Cand cineva face misiune intra pe teritoriul vrajmasului, (omul cazut in pacat) si-l curata, devenind astfel un pericol pentru satan, care va reactiona. Iar daca radacinile misionarului nu sunt suficient de bine infipte in Hristos, va avea toate sansele sa-si piarda lucrarea, familia, viata sau chiar sufletul.

A misiona inseamna a impartasi altora din chipul lui Hristos care a luat fiinta in tine. Iar asta presupune ca a existat un timp in care Dumnezeu a sapat in tine acel chip. A misiona inseamna a aduce oamenii din intuneric la lumina, din mana celui rau in bratele lui Dumnezeu. Cea mai mare lupta care se da in aceasta lume este pentru sufletele oamenilor, de aceea satan uraste cu tot ce este lucrarea de misiune si va ataca puternic orice misionar. Numai smerenia si ramanerea in Hristos il pot pazi pe acel om de capcanele nesfarsite intinse in calea lui de satan, un inger mai inteligent si mai experimentat ca el cu vreo 6000 de ani. Am vazut misionari mari, prin care Dumnezeu a lucrat mantuirea multora, care au cazut si nu s-au mai ridicat, tocmai pentru ca nu au fost in stare sa-si pastreze relatia cu Hristos si satan i-a amagit si pentru ca au pretuit lucrarea lui Dumnezeu prin ei (misiunea) mai mult decat lucrarea lui Dumnezeu in ei (cunoasterea mantuirii lui Hristos).

De aceea, motivatia pentru misiune trebuie sa fie ascultarea de Hristos si dragostea Lui pentru oameni, intarita de o trimitere speciala. Misionarea din entuziasm sau mandria de a face ceva deosebit este doar o capcana, un tobogan rapid catre pierzare.

Ramane insa valabil: Hristos a luat chip in noi tot atat cat suntem dispusi sa renuntam la noi si sa suferim pentru mantuirea altora. Crestinismul presupune prin definitie misionarism.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde maria_andreea » 15 Feb 2012, 21:30

Exista o anumita atitudine printre ortodocsii care l-au gasit pe Hristos. Ei spun cam asa: "Eu am avut bunavointa sa caut; am citit mult, am mers prin biserici, am pus intrebari... Daca cineva crea sa-l gaseasca pe Hristos nu-l opreste nimeni sa-L caute. Carti sunt destule."
Cum spuneam insa, sunt oameni care nu cauta, sau care nu stiu ca ei cauta. Sunt oameni care fug de Hristos, si totusi Hristos doreste sa-i mantuiassca. Daca in biserica ar fi numai crestini care gandesc ca ortodocsii de mai sus, acesti oameni ar fi definitiv pierduti.
Aceşti creştini nu sunt super-dogmatizaţi în materie de credinţă, ei au găsit răspunsuri care se potrivesc numai nevoilor lor. Avem în schimb pe cei care urmează şcoli teologice şi în primul rând avem preoţii, care explică duminical pericopele evanghelice; preoţii sunt urmaşii apostolilor în lucrarea de propovăduire a Lui Hristos. Acum, desigur au fost şi sunt şi astăzi credincioşi din rândul oamenilor simpli dornici de a-L mărturisi pe Hristos (femeia samarineancă în timpul Lui Hristos, Danion Vasile astăzi etc). Chestiunea duhovnicească asumată este cea mai serioasă problemă pe care şi-o asumă cineva de aceea nici nu e indicat şi nici nu se practică ca oricine să de-a lecţii altora; riscul e foarte mare. Însă, fiecare credincios pacticantă la un moment dat devine lumina Lui Hristos în lume, adică viaţa lor Îl mărturisesc pretutindeni pe Hristos, iar ceilalţi dacă vor şi nesiliţi pot lua aminte.
Ziua in care BO si-a diminuat activitatea misionara pe motiv ca toti sunt crestini, a fost ziua in care BO a inceput sa piarda oameni; si sa-i piarda masiv.
Personal, cred că această perioadă, de 20 ani de la revoluţie, reprezintă cea mai înfloritoare activitate misionară a Bisericii: sunt cărţi pt toate vârstele şi buzunarele, poţi călătorii la Sf. Moaşte oriunde în lume, te poţi închina în ce locaş vrei etc.
Daca nu ar fi fost botezul copiilor fara discernamant, putini adulti s-ar fi declarat ortodocsi la maturitate
Botezul acesta al copiilor e un bilet pt Rai, plătit de Hristos; Săracii copii care mor ne-botezaţi, Hristos i-a răscumpărat, iar părinţii lor, asemenea iudeilor, nu refuzat pt copii lor acest Dar...
Si asta tocmai din cauza ca Bo este o biserica orientata cel mult spre interior, si prea putin spre exterior, acolo unde oamenii zac in pacate si mizerie si nu are cine sa-i scoata.
Păi păcatele şi mizeria sunt interioare :roll: ...
Ultima oară modificat 17 Feb 2012, 01:06 de către maria_andreea, modificat 1 dată în total.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde Doriana » 16 Feb 2012, 09:57

Chestiunea duhovnicească asumată este cea mai serioasă problemă pe care şi-o asumă cineva de aceea nici nu e indicat şi nici nu se practică ca oricine să de-a lecţii altora; riscul e foarte mare. Însă, fiecare credincios pacticantă la un moment dat devine lumina Lui Hristos în lume, adică viaţa lor Îl mărturisesc pretutindeni pe Hristos, iar ceilalţi dacă vor şi nesiliţi pot lua aminte.
Aveti dreptate, numai anumiti oameni pot dezlega prin autoritatea pe care o au pe alti oameni de legaturile care ii tin in pacat. Activitatea misionara, si mai ales efectul ei, sunt direct proportionale cu masura cunoasterii lui Hristos.
Ziua in care BO si-a diminuat activitatea misionara pe motiv ca toti sunt crestini, a fost ziua in care BO a inceput sa piarda oameni; si sa-i piarda masiv.
Personal, cred că această perioadă, de 20 ani de la revoluţie, reprezintă cea mai înfloritoare activitate misionară a Bisericii: sunt cărţi pt toate vârstele şi buzunarele, poţi călătorii la Sf. Moaşte oriunde în lume, te poţi închina în ce locaş vrei etc.
E drept ca avem astazi o paleta larga de mijloace pentru a misiona, dar ne lipsesc oamenii dedicati. Caci nu numai biserica are mijloace. Si propaganda eretica se bucura de multe mijloace de expansiune, si cea pagana si chiar cea satanista. E vorba doar de o libertate largita de a alege. Insa diferenta o fac oamenii care traiesc ce scrie in acste carti si se inchina in aceste locasuri. Autoritatea lui Hristos prezenta in oamenii Lui este ceea ce face diferenta intre biserica si ceilalti. Cartea in sine nu are nici o putere daca omul care citeste nu este ajutat spiritual, ca sa poata intelege.

Sa luam ca exemplu predica lui Petru de la Cincizecime, care a convertit 3000 de oameni...Cuvintele pe care le-a spus au fost importante, dar nu ar fi avut nici o autoritate daca ar fi fost rostite de altii. Ce ar fi fost daca imparatul Irod, de exemplu, ar fi spus : "Pocaiti-va si fiecare sa fie botezat"? Sau daca le-ar fi spus asta vanztorul de la taraba din piata? Nici un efect. De aceea, dincolo de cuvinte, conteaza foarte mult cine le spune si cu ce autoritate le spune. Iar aceasta autoritate este direct proportionala cu masura cunoasterii lui Hristos si a smereniei la care a ajuns acel om.
Daca nu ar fi fost botezul copiilor fara discernamant, putini adulti s-ar fi declarat ortodocsi la maturitate
Botezul acesta al copiilor e un bilet pt Rai, plătit de Hristos; Săracii copii care mor ne-botezaţi, Hristos i-a răscumpărat, iar părinţii lor, asemenea iudeilor, nu refuzat pt copii lor acest Dar....
Eu nu zic nu. Ma intreb insa de ce parintii nu se ingrijesc sa le dea copiilor lor si credinta mantuitoare, fara de care botezul este degeaba. Probabil pentru ca nu o au nici ei. Caci daca botezul este biletul spre rai, credinta este viza de intrare. Iar un bilet fara viza ramane o bucata de hartie nefolositoare. De aceea ar trebui facuta treaba pana la capat si nu pe jumatate, daca ne intereseaza binele copiilor nostri. Altfel demonstram ca o facem doar dintr-un obicei strabun, frumos, dar insuficient inteles si, prin urmare, inutil.
Ma mira totusi ca BO, atat de meticuloasa cu multe lucruri marunte, a omis din preocuparile ei tocmai gasirea unor metode de semanare a credintei mantuitoare in enoriasii ei. Caci daca apartenenta la o biserica nu ma mantuieste, putin ma mangaie faptul ca imi da orice altceva.
Si asta tocmai din cauza ca Bo este o biserica orientata cel mult spre interior, si prea putin spre exterior, acolo unde oamenii zac in pacate si mizerie si nu are cine sa-i scoata.
Păi păcatele şi mizeria sunt interioare :roll: ...
Asta ar putea fi un posibil raspuns. Din cauza mizeriei noastre interioare nu vedem si mizeria altora si nu ne pasa de ei. Ramane sa ne curatim. Omul curatit devine un canal curat pentru ca lumina lui Hristos sa se poate vedea in el si oamenii sa vina la lumina.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde maria_andreea » 16 Feb 2012, 12:15

E drept ca avem astazi o paleta larga de mijloace pentru a misiona, dar ne lipsesc oamenii dedicati. [...] Cartea in sine nu are nici o putere daca omul care citeste nu este ajutat spiritual, ca sa poata intelege.
Sa luam ca exemplu predica lui Petru de la Cincizecime, care a convertit 3000 de oameni...Cuvintele pe care le-a spus au fost importante, dar nu ar fi avut nici o autoritate daca ar fi fost rostite de altii. Ce ar fi fost daca imparatul Irod, de exemplu, ar fi spus : "Pocaiti-va si fiecare sa fie botezat"? Sau daca le-ar fi spus asta vanztorul de la taraba din piata? Nici un efect. De aceea, dincolo de cuvinte, conteaza foarte mult cine le spune si cu ce autoritate le spune.
Ca să poţi înţelege ceva spiritual trebuie în primul rând să vrei în mod liber, să te îndepărtezi de păcate şi Dumnezeu să se milostivească de tine, căci în chestiuni duhhovniceşti numai Harul Lui Dumnezeu luminează; nu e ca la şcoală unde trebuie să înveţi matematică şi succesul înţelegerii depinde de dibăcia omului-profesor.

Şi eu spuneam că aceste cuvinte au putere când sunt rostite de autorităţi, preoţi de ex. Noi avem mulţi preoţi, duhovnici cu viaţă îmbunătăţită, ei au publicat şi cărţi pt ca indiferent de loc toţi să cunoască învăţătura de credinţă.
Ma intreb insa de ce parintii nu se ingrijesc sa le dea copiilor lor si credinta mantuitoare, fara de care botezul este degeaba. Probabil pentru ca nu o au nici ei. Caci daca botezul este biletul spre rai, credinta este viza de intrare. Iar un bilet fara viza ramane o bucata de hartie nefolositoare.
Repet, nu părinţii dau credinţa copiilor, ei eventual pot da un bun exemplu care să-i însufleţească pe copii spre cele duhovniceşti, ci Duhul Sfânt datorită dorinţei sincere a copiilor de a-L cunoaşte (ex Zaheu, el s-a suit într-un copac, iar Dumnezeu vâzându-i dorinţă, l-a făcut să devină ucenicul Lui, să creadă şi să se pocăiască; deci aici Zaheu nu a căpătat credinţa datorită părinţilor sau a altor). Iar, dacă nu există exemplul părinţilor, Dumnezeu fiind milostiv, la un oment dat în viaţă îl aduce pe om faţă în faţă cu El, apoi dacă omul îi urmează sau nu depinde de dorinţa lui.
Ma mira totusi ca BO, atat de meticuloasa cu multe lucruri marunte, a omis din preocuparile ei tocmai gasirea unor metode de semanare a credintei mantuitoare in enoriasii ei.
Am răspuns deci şi la această nedumerire un pic mai sus.

PS: Mă poţi tutui, pt că nu sunt aşa învârstă ;) .
Ultima oară modificat 17 Feb 2012, 01:08 de către maria_andreea, modificat 1 dată în total.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde maria_andreea » 16 Feb 2012, 12:32

Hristos a luat chip in noi tot atat cat suntem dispusi sa renuntam la noi si sa suferim pentru mantuirea altora. Crestinismul presupune prin definitie misionarism.
Păi a suferit odată Hristos pentru mântuirea tuturor, acum noi oamenii trebuie să îndrăznim, căci El a biruit. Să renunţăm la noi, nu ci la egoism. Noi trebuie să ne veghem în permanenţă asupra sufletului să nu intre vrăjmaşii lui, deci să ne gândim şi la noi. Noi suferim pt mântuirea oamenilor când aceştia ne clevetes şi noi îi iubim, când ne urăsc şi noi îi iubim, când ne batjocoresc şi noi îi iubim etc.
Creştinismul pp pentru unii un misionarism formal (au diplome în teologie, au fost unşi preoţi etc) şi unul informal pt ceilalţi (au pe Hristos înviat).
Ultima oară modificat 17 Feb 2012, 01:09 de către maria_andreea, modificat 1 dată în total.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde Doriana » 17 Feb 2012, 00:48

Ca să poţi înţelege ceva spiritual trebuie în primul rând să vrei în mod liber, să te îndepărtezi de păcate
...eventual sa-ti si explice cineva ca ar trebui sa faci asta, nu? E drept ca unii nu stiu, dar cei mai multi nici nu stiu ca ar trebui sa stie ceva; nici atat sa inteleaga sau sa aplice.

"Oricine va chema numele Domnului se va mântui".
Dar cum vor chema numele Aceluia în Care încă n-au crezut? Şi cum vor crede în Acela de Care n-au auzit? Şi cum vor auzi, fără propovăduitor?

Putem sa le cerem oamenilor sa creada atat timp cat nu le-am dat niciodata o informatie cat de mica despre ce e credinta si la ce e ea buna?
Şi eu spuneam că aceste cuvinte au putere când sunt rostite de autorităţi, preoţi de ex. Noi avem mulţi preoţi, duhovnici cu viaţă îmbunătăţită, ei au publicat şi cărţi pt ca indiferent de loc toţi să cunoască învăţătura de credinţă.
Cuvintele preotului (si ale oricarui om) au atata putere cata traire in Hristos exista. Unii preoti nu au nici o putere, altii incep sa cunoasca, cativa au avansat chiar in cunoasterea lui Hristos. Apostolia a fost intotdeauna ceva vizibil, insotita de anumite semne clare.
Zaheu, el s-a suit într-un copac, iar Dumnezeu vâzându-i dorinţă, l-a făcut să devină ucenicul Lui, să creadă şi să se pocăiască; deci aici Zaheu nu a căpătat credinţa datorită părinţilor sau a altor).
Daca cineva nu i-ar fi spus lui Zaheu ca exista un mare profet care face bine si mantuieste oamenii, si ca astazi trece prin oras, Zaheu ar fi ramas cu banii lui si nu ar fi nimerit niciodata acel copac..) Credinta vine rareori direct din cer sau intr-un vis; de cele mai multe ori este raspandita prin oameni, caci de-aia exista biserica.

Atunci cand copii se nasc, ei nu cunosc nimic. Sunt ca niste vase goale, avand instinctul de a cauta si de a cunoaste, setosi sa afle cat mai multe. Atunci apar parintii, care nu le fac o educatie crestina. Apoi apare scoala seculara care nu ii invata ca exista Dumnezeu (mai nou a aparut ora de religie, cu o programa care lasa de dorit). Prietenii, anturajul jocurile video si cunoscutii... mai nimic nu il indreapta pe copil spre crestinism. Biserica nu este prezenta in acesti primi ani de viata pentru a forma in copil un caracter crestin. Ar trebui ca acel copil sa caute singur? Bun, dar nici macar nu-i spune nimeni ca ar fi ceva de cautat...
PS: Mă poţi tutui, pt că nu sunt aşa învârstă ;) .
Ok ;-)
Hristos a luat chip in noi tot atat cat suntem dispusi sa renuntam la noi si sa suferim pentru mantuirea altora. Crestinismul presupune prin definitie misionarism.
Păi a suferit odată Hristos pentru mântuirea tuturor, acum noi oamenii trebuie să îndrăznim, căci El a biruit. Să renunţăm la noi, nu ci la egoism.
Exact. Insa tocmai aceasta indrazneala si renuntare la egoism dor tare si produc multa suferinta. Pentru ca a misiona inseamna sa pui mantuirea altora mai presus de binele tau firesc. Sa-ti parasesti locul caldut suferind in posturi si rugaciune, in miljocul batjocurilor si atacurilor pe care cel rau le indreapta constiincios asupra misionarului, aceasta se numeste suferinta. Si putini sunt dispusi sa o indure. Eu una nu ii condamn, au de ce sa le fie teama. Dar aceasta atitudine arata starea de neinvidiat in care este Biserica in ziua de azi.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

Avatar utilizator
maria_andreea
Mesaje:1540
Membru din:23 Apr 2008, 13:33
Confesiune:ortodox
Preocupări:mecanică, finanţe, teologie, natură
Localitate:Sibiu
Contact:

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde maria_andreea » 17 Feb 2012, 01:37

Putem sa le cerem oamenilor sa creada atat timp cat nu le-am dat niciodata o informatie cat de mica despre ce e credinta si la ce e ea buna?
Doriana, de 2000 de ani se vorbeşte de Hristos, bat clopotele duminical deci nu au nicio scuză că nu au fost informaţi.
Apostolia a fost intotdeauna ceva vizibil, insotita de anumite semne clare.
Singurul lucru de trebuinţă în viaţa duhovnicească pe care trebuie să-l ofere apostalia este îndreptarea vieţii spre Hristos, restul după moartea trupească. Crede-mă nu există minune mai mare. Iar semnele la câte păcate sunt pe pământ pot fi înşelătoare şi apoi aşa se probează dragostea pt Dumnezeu: urmărim numai mana din pustie sau credem necondiţionat de semne şi minuni Într-unul Dumnezeu, adică dovedim că nu suntem profitori.
Daca cineva nu i-ar fi spus lui Zaheu ca exista un mare profet care face bine si mantuieste oamenii, si ca astazi trece prin oras, Zaheu ar fi ramas cu banii lui si nu ar fi nimerit niciodata acel copac..) Credinta vine rareori direct din cer sau intr-un vis; de cele mai multe ori este raspandita prin oameni, caci de-aia exista biserica.
Nu e aşa Doriana, pt că zic cred, a 3-a oară şi ultima, nu ai cum să nu auzi de Hristos în sec XXI, cu uşa Bisericii larg deschisă...
Atunci cand copii se nasc, ei nu cunosc nimic. Sunt ca niste vase goale, avand instinctul de a cauta si de a cunoaste, setosi sa afle cat mai multe. Atunci apar parintii, care nu le fac o educatie crestina.
Părinţii mei sunt oameni simpli dpdv al învăţăturii, ei nu au învăţat la şcoală religie, însă credinţa mea 80% mi se trage de la ei pt că: m-au iubit cum Hristos, s-au jertfit pt mine cum Hristos, au mers la Biserică, au ţinut post, au respectat sărbătorile, iar eu când am crecut numai aveam nevoie de lecţii de iubire şi jertfă.
Te grăbeşti când faci astfel de afirmaţii.
Pentru ca a misiona inseamna sa pui mantuirea altora mai presus de binele tau firesc. Sa-ti parasesti locul caldut suferind in posturi si rugaciune, in miljocul batjocurilor si atacurilor pe care cel rau le indreapta constiincios asupra misionarului, aceasta se numeste suferinta.
Doriana, nu o să merg(/em) niciodată din-uşă-în-uşă nici nu o să vorbesc nici măcar 10 minute despre Hristos colegilor fără să fiu întrebată pt că văd că asta tot insinuezi să facem, dintr-un motiv foarte simplu: îi respect aşa cum sunt ei, iar în ziua în care or să mă întrebe bucuroasă o să le spun tot ce voi şti.

PS: Îmi pare rău, dar cred că nu voi mai continua discuţia. Eu la nedumeririle tale am spus tot ce am ştiut. Dacă mai ai şi altele, te rog.
Mântuirea se lucrează pe ruinele egoismului. (Părintele Arsenie Boca)

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde Doriana » 17 Feb 2012, 12:16

Nu e aşa Doriana, pt că zic cred, a 3-a oară şi ultima, nu ai cum să nu auzi de Hristos în sec XXI, cu uşa Bisericii larg deschisă...
Asa e, maria_andreea, cel putin in Romania. Si totusi intreaba-i pe cei din jurul tau ce anume stiu despre Hristos. Ca au vazut o icoana sau niste filme americane de Pasti la TV, despre viata Lui... e un inceput. Mai este insa pana a cunoaste adevaruri care te pot mantui.
Eu ii pot intreba pe vecinii mei ce stiu despre Hristos. Imi spun ca Hristos este fiul Mariei si ca biserica adevarata este biserica catolica. Altii imi spun ca te mantuiesti daca esti om moral. Altii ca Hristos a fost un om bun. Desigur, au auzit de El. Dar ce au auzit e total pe dos de multe ori. Cine sa le spuna adevarul? Ei cunosc ce au fost invatati de eretici sau de Dan Brown sau de televiziunile seculare, caci biserica considera ca stiu destul si nu mai trebuie sa ii invete nimic.

Maria_andreea, eu sunt neoprotestant iar in general neoprotestantii nu se feresc sa vorbeasca despre Hristos. Si am vazut ortodocsi care, auzind ca acel Hristos din icoana poate ierta pacatele si mantui, incepeau sa-si franga mainile si sa planga, caci nu auzisera niciodata problema pusa in acest fel. Desigur ca apoi vine parintele si striga ca i-ai luat oaia, dar ce poti sa-i faci? Ar fi trebuit sa se gandeasca dinainte sa-i dea mancare, ca oaia sa nu alerge flamanda la alte mese. Dar se intampla ca nici noi nu hranim oile, nici pe altii nu-i lasam sa o faca.
Doriana, nu o să merg(/em) niciodată din-uşă-în-uşă nici nu o să vorbesc nici măcar 10 minute despre Hristos colegilor fără să fiu întrebată pt că văd că asta tot insinuezi să facem, dintr-un motiv foarte simplu: îi respect aşa cum sunt ei.
Exista ceva mai mult decat respectul formal; exista dragostea. Cand te gandesti la destinul vesnic al oamenilor acelora, nu mai poti ramane nepasator. Cand vezi ca un orb merge catre foc, uiti de "respect" si il tragi de acolo chiar riscand sa fii hulit pentru asta si fapta ta sa nu fie apreciata. Dar stii ca ai salvat o viata. O avea orbul liber arbitru care trebuie respectat, dar omul este totusi orb, nu poate vedea bine drumul; iar biserica are puterea de a da vederea orbilor.
Desigur, nu spun ca tu sa faci asta, ci vorbesc in general. Fiecare stie la ce l-a chemat Dumnezeu.

Nu e vorba de a umbla din usa in usa, numai iehovistii sunt atat de "ravnitori". E vorba in primul rand de a-ti pasa. E daunator sa ai o atitudine de genul: "Vrei - bine, nu vrei - sa fii sanatos!" inainte de a te interesa macar cat anume vrea acel om. Apoi e vorba de rugaciune. Noi, acestia mici, cam atat putem face. Pentru rugaciunile noastre Dumnezeu poate ridica oameni plini de har trimitandu-i sa faca ceea ce noi nu putem face. Pe masura ce vom avansa in cunoasterea lui Hristos lumina Lui va straluci in noi si colegii, vecinii, vor veni sa ne intrebe care Dumnezeu ne face ca stralucim asa de tare. Sau vom simti acea trimitere de a spune. Asta daca nu ne culcam pe o ureche ca si asa toata lumea stie de Hristos, asa ca ne vedem de treaba noastra.
Părinţii mei sunt oameni simpli dpdv al învăţăturii, ei nu au învăţat la şcoală religie, însă credinţa mea 80% mi se trage de la ei pt că: m-au iubit cum Hristos, s-au jertfit pt mine cum Hristos, au mers la Biserică, au ţinut post, au respectat sărbătorile, iar eu când am crecut numai aveam nevoie de lecţii de iubire şi jertfă.
Te grăbeşti când faci astfel de afirmaţii..
Ferice de parintii tai! Cati ca ei? Nu, nu ma grabesc cand spun asta. Eu stiu printre ce oameni traiesc. Si stiu ca uneori prima informatie pe care un copil o are despre Hristos este din injuraturile parintilor.. :(
PS: Îmi pare rău, dar cred că nu voi mai continua discuţia. Eu la nedumeririle tale am spus tot ce am ştiut. Dacă mai ai şi altele, te rog.
Ok. Cand vor mai aparea nedumeriri voi intreba. De data aceasta insa nu a fost o nedumerire, ci un strigat de ajutor... Mi-am permis sa strig in numele altora, in numele ortodocsilor pe care ii cunosc si de care vorbeam mai sus. Cine a avut urechi a auzit.
Daca insa am batut la o usa gresita, imi cer iertare. Insa Dumnezeu sigur m-a auzit. Fie ca El sa faca ceea ce Biserica nu este dispusa sa faca. Dar daca noi nu suntem dispusi sa-I stam la dispozitie, sa nu ne suparam daca va lucra prin altii iar noi vom ramane pe tusa.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

daniel tuduran
Mesaje:483
Membru din:12 Iul 2009, 19:28
Confesiune:ortodox
Localitate:or Brad,Hunedoara
Contact:

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde daniel tuduran » 08 Mar 2012, 08:00

Pr. conf. dr. CONSTANTIN NECULA a conferentiat la penticostalii „Ciresarii” din Beius in Duminica Ortodoxiei . :shock:
aici
„Marea vieţii văzând-o înălţându-se de viforul ispitelor, la limanul tău cel lin alergând, strig către Tine Doamne: scoate din stricăciune viaţa mea, mult Milostive!” (din slujba înmormântării)

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde Doriana » 24 Apr 2012, 15:56


Nu spuneam acolo că apostolii "au pus biciul" pe oameni, deşi dacă stau bine şi mă gândesc au făcut evident şi lucrul ăsta, că de-aia erau apostoli. Acolo mă refeream la lipsa de pasivitate a apostolilor care nu au stat să aştepte să vină vicioşii, păcătoşii, păgânii la ei, ci ei s-au dus "peste aceia" şi au făcut misiune apostolică. Sf Pavel a călătorit chiar şi până în Spania, sper să nu mă înşel, iar unii s-au obişnuit să stea doar într-un vârf de munte şi să citească la Psaltire. Nu sunt împotriva acestor lucruri, pe care le consider foarte bune de altfel (când eram mai mic am avut şi eu gânduri de monahism şi mi-ar fi plăcut, atunci, îmi surâdea gândul unei astfel de vieţi; nu cred că aş fi rezistat, cel puţin nu la tinereţe, dar aşa ca idee îmi plăcea) însă apostolia şi misiunea apostolică, bisericească nu se poate reduce, nu se poate îndigui doar în astfel de atitudini şi metode.
Am înţeles. Doriana îţi împărtăşeşte ideea....
Numai la nivel declarativ. Si mai putin chestia cu biciul. De fapt Aletheia intuieste el ceva, dar e inca la faza in care se lupta cu cei pe care ar tebui sa-i mantuiasca, daca ar avea credinta adevarata. Ma rog...treaba lui...

Misiunea are la baza rugaciunea. Si o rugaciune arzatoare, care doare. Doare pentru ca simti iadul in care se zbate cel pentru care te rogi. Si din acea durere strigi catre Dumnezeu sa-l mantuiasca. Si stii ca va veni un timp cand El iti va raspunde, desi astazi pare ca nu exista nici o sansa. Este o mare mangaiere sa stii ca Dumnezeu poate schimba lucrurile imposibil de schimbat si poate inmuia inimile de piatra. Astfel dispare acel egoist: "Daca vrei - bine, daca nu - sa fii sanatos" si este inlocuit de partasia patimilor lui Hristos pentru persoana respectiva. Pentru ca spui: "Doamne, chiar daca el nu vrea, te rog sa-i schimbi gandul si sa-l faci sa vrea mantuirea Ta. Caci nici noi nu am vrut, ci am primit har pentru ca Tu ne-ai iubit cel dintai..."
Si rasplatirea va fi pe masura. Iar mangaierea de a-ti vedea peste timp rugaciunea ascultata merita cu prisosinta tot sacrificiul facut.

Dupa ce te vei fi rugat, vei putea sa mergi si sa faci o misiune agresiva, caci fiecare cuvant al tau va avea putere. Insa misiunea fara rugaciune este doar cearta de vorbe. Iar statul pe munte este bun pentru a pregati un om pentru lucrare, dandu-i posibilitatea sa se roage linistit departe de lume. Cand va fi suficient de pregatit, va putea sa faca si altceva decat rugaciuni. Oamenii suficient de crescuti nu mai pot sta singuri, caci mila de altii nu ii lasa.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

OLGA

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde OLGA » 30 Apr 2012, 10:29

Misiunea are la baza rugaciunea. Si o rugaciune arzatoare, care doare. Doare pentru ca simti iadul in care se zbate cel pentru care te rogi. Si din acea durere strigi catre Dumnezeu sa-l mantuiasca. Si stii ca va veni un timp cand El iti va raspunde, desi astazi pare ca nu exista nici o sansa. Este o mare mangaiere sa stii ca Dumnezeu poate schimba lucrurile imposibil de schimbat si poate inmuia inimile de piatra. Astfel dispare acel egoist: "Daca vrei - bine, daca nu - sa fii sanatos" si este inlocuit de partasia patimilor lui Hristos pentru persoana respectiva. Pentru ca spui: "Doamne, chiar daca el nu vrea, te rog sa-i schimbi gandul si sa-l faci sa vrea mantuirea Ta. Caci nici noi nu am vrut, ci am primit har pentru ca Tu ne-ai iubit cel dintai..."
Si rasplatirea va fi pe masura. Iar mangaierea de a-ti vedea peste timp rugaciunea ascultata merita cu prisosinta tot sacrificiul facut.

Nu credeţi că misiunea ar trebui făcută chiar în rândul preoţilor ortodocşi care nu fac misiune?

Avatar utilizator
protosinghel
Mesaje:5422
Membru din:01 Apr 2008, 15:53
Confesiune:ortodox
Preocupări:liturgică, misiune
Localitate:Portugalia
Contact:

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde protosinghel » 30 Apr 2012, 10:59

Nu credeţi că misiunea ar trebui făcută chiar în rândul preoţilor ortodocşi care nu fac misiune?
De acord. Bravo!

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde Doriana » 30 Apr 2012, 11:51

Nu credeţi că misiunea ar trebui făcută chiar în rândul preoţilor ortodocşi care nu fac misiune?
Probabil e cel mai bine asa. Insa cine va face misiune printre preoti? De cine vor asculta ei? De mine in nici un caz....
Trebuie sa fie tot un ortodox, cel mai indicat tot preot, care sa simta aceasta chemare si sa o insufle si altora.

Misionarismul este o arta. Ferice de cel ce o invata bine...
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21

OLGA

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde OLGA » 30 Apr 2012, 14:22

Nu credeţi că misiunea ar trebui făcută chiar în rândul preoţilor ortodocşi care nu fac misiune?
Probabil e cel mai bine asa. Insa cine va face misiune printre preoti? De cine vor asculta ei? De mine in nici un caz....
Trebuie sa fie tot un ortodox, cel mai indicat tot preot, care sa simta aceasta chemare si sa o insufle si altora.

Misionarismul este o arta. Ferice de cel ce o invata bine...
La preoţi mă gândisem şi eu. Şi la călugări. La cei în care ard inimile.

Doriana
Mesaje:773
Membru din:01 Oct 2010, 21:42
Confesiune:neo-protestant
Preocupări:cunoasterea lui Dumnezeu

Re: Activitatea misionara a Bisericii.

Mesaj necititde Doriana » 01 Mai 2012, 23:27

Mie chiar mi-e mila de preoti; toate cad pe capul lor. Dar asta este cultura ortodoxa, nu prea avem ce face. In plus, preotii nu asculta decat de preoti, si nici de aceia nu prea, asa ca...
In ce priveste misionarea printre necredinciosi, si mirenii pot face treaba buna, caci exista destui mireni in care inimile ard mai mult decat in unii preoti. Numai ca ar trebui putin invatati sa nu mai astepte totul de la preoti, caci au si ei destul potential de slujire. Ce bine ar fi daca din multimea asta de ortodocsi romani s-ar ridica macar doi - trei total dedicati... Cu ei s-ar schimba lumea.

Ar mai fi de spus ca in ziua de astazi misiunea imbraca multe forme. Poate fi asistenta sociala, propaganda pentru o anume Biserica sau un loc unde "misionarii" sa-si poata cheltui energi in scopuri nobile, spre satisfacerea sufleteasca si adormirea constiintei.
Insa daca cineva doreste sa faca misiune crestina trebuie sa aiba in fiecare moment in fata ochilor gandul care a fost si in Hristos: mantuirea sufletelor oamenilor, scopul pentru care Hristos S-a dat pe sine insusi. Orice alt scop suprapus peste acesta poate face ca misiunea sa fie inutila si jertfa sa nu fie primita.
"Căci pe El, Care n-a cunoscut păcatul, L-a făcut pentru noi păcat, ca să dobândim, întru El, dreptatea lui Dumnezeu.". 2 cor 5:21


Înapoi la “Ortodoxia pentru ne-ortodocşi”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 5 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron