FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

rendertime, asa ca am ceva timp.
Nu mi-a schimbat parerea in bine, un pic mai in rau. Am cunoscut si inainte ortodocsi, am vazut ce fel de oameni sunt.
Mi s-a zis ca nu caut destul, dar din pacate nu am intalnit ortodox care sa nu aiba tupeul sa contrazica realitatea, intr-un fel sau altul.
Dispretul si dezamagirea mi-au crescut extraordinar de mult.
incet ince o sa dispar de pe forum, nu merita pentru mine.

nemessis, ai focalizat prea mult atentia spre exterior. Incearca sa o focalizezi macar la fel de mult si spre interior. Analizeaza cu aceasi exigenta si interiorul. Cand pui prea mare accent pe ce primesti si nu vezi si cat de putin dai, atunci balanta ti se pare total stricata. Incepe intai cu interiorul tau si cu ceea ce dai tu si dupa aia poti cantari cinstit si ceea ce primesti. E un sfat prietenesc de la unul mult mai in varsta.

nemessis, ai focalizat prea mult atentia spre exterior. Incearca sa o focalizezi macar la fel de mult si spre interior. Analizeaza cu aceasi exigenta si interiorul. Cand pui prea mare accent pe ce primesti si nu vezi si cat de putin dai, atunci balanta ti se pare total stricata. Incepe intai cu interiorul tau si cu ceea ce dai tu si dupa aia poti cantari cinstit si ceea ce primesti. E un sfat prietenesc de la unul mult mai in varsta.

Dacă ai dorit să fii ambiguu, ai reușit... dar acum sunt curios ce nu dă nemessis...

nemessis, ai focalizat prea mult atentia spre exterior. Incearca sa o focalizezi macar la fel de mult si spre interior. Analizeaza cu aceasi exigenta si interiorul. Cand pui prea mare accent pe ce primesti si nu vezi si cat de putin dai, atunci balanta ti se pare total stricata. Incepe intai cu interiorul tau si cu ceea ce dai tu si dupa aia poti cantari cinstit si ceea ce primesti. E un sfat prietenesc de la unul mult mai in varsta.

Dacă ai dorit să fii ambiguu, ai reușit... dar acum sunt curios ce nu dă nemessis...

Nu stiu, el e cel care trebuie sa raspunda, dar cu sinceritate. Balanta, deobicei, e echilibrata: adica omul bun ii vede buni si pe ceilalati, iar omul rau ii vede rai si pe ceilalti.

nemessis, ai focalizat prea mult atentia spre exterior. Incearca sa o focalizezi macar la fel de mult si spre interior. Analizeaza cu aceasi exigenta si interiorul. Cand pui prea mare accent pe ce primesti si nu vezi si cat de putin dai, atunci balanta ti se pare total stricata. Incepe intai cu interiorul tau si cu ceea ce dai tu si dupa aia poti cantari cinstit si ceea ce primesti. E un sfat prietenesc de la unul mult mai in varsta.

Dacă ai dorit să fii ambiguu, ai reușit... dar acum sunt curios ce nu dă nemessis...

Nu stiu, el e cel care trebuie sa raspunda, dar cu sinceritate. Balanta, deobicei, e echilibrata: adica omul bun ii vede buni si pe ceilalati, iar omul rau ii vede rai si pe ceilalti.

Tu ai făcut afirmația, tu să răspunzi. Balanța ta e defectă, căci nu sunt toți buni sau răi. Părerea mea este că toți ceilalți sunt neutri, până în momentul când începi să îi cunoști.

Dispretul si dezamagirea mi-au crescut extraordinar de mult.
.

Din ce scrii se intelege ca ai venit pe forum cu acest dispret si cu aceasta dezamagire. Si ca pleci de pe forum cu ele marite. E destul de greu sa porti chestiile astea mereu dupa tine, ar trebui totusi sa le lasi pe undeva.
Fie lumea cat de rea, tu o poti infrumuseta prin ceea ce esti si ce ai. Nu prin dispret si dezamagire.

Balanta, deobicei, e echilibrata: adica omul bun ii vede buni si pe ceilalati, iar omul rau ii vede rai si pe ceilalti.

Deci cum ar trebui sa fim ca sa vedem adevarul? Adica pe cei rai sa-i vedem rai si pe cei buni buni, cum ii vedea Iisus...

De fapt El a spus ca nici un om nu este bun. Se pare ca avea alte criterii de clasificare. Ii vedea probabil mantuibili sau nemantuibili...

Deci cum ar trebui sa fim ca sa vedem adevarul?

Ar trebui să vedem Adevărul .

Adica pe cei rai sa-i vedem rai si pe cei buni buni, cum ii vedea Iisus...

Credeţi că Iisus aşa îi vedea ?

Nu există oameni răi ci doar oameni care care nu cunosc binele...

Credeţi că Iisus aşa îi vedea ?

Nu există oameni răi ci doar oameni care care nu cunosc binele...

Dupa ce am scris mi-am amintit ca Iisus a spus ca nimeni nu e bun afara de Dumnezeu.
Omul e un vas. Prin el poate lucra binele sau raul. Depinde ce pui in el la un moment dat. Sau pentru ce isi deschide usa inimii.
Daca s-ar face radiografia gandurilor unui om la un moment dat, s-ar gasi o gramada de ganduri, si bune, si rele. Iar sentimentele se pot schimba si ele de la o ora la alta. Cred ca diferenta o fac faptele...dar nu sunt sigura.

Credeţi că Iisus aşa îi vedea ?

Nu există oameni răi ci doar oameni care care nu cunosc binele...

Dupa ce am scris mi-am amintit ca Iisus a spus ca nimeni nu e bun afara de Dumnezeu.
Omul e un vas. Prin el poate lucra binele sau raul. Depinde ce pui in el la un moment dat. Sau pentru ce isi deschide usa inimii.
Daca s-ar face radiografia gandurilor unui om la un moment dat, s-ar gasi o gramada de ganduri, si bune, si rele. Iar sentimentele se pot schimba si ele de la o ora la alta. Cred ca diferenta o fac faptele...dar nu sunt sigura.

"Cred ca diferenta o fac faptele...dar nu sunt sigura."
Starea inimii, caci de-acolo ies toate ..., ..., si ea se reflecta in fapte, da.

Dupa ce am scris mi-am amintit ca Iisus a spus ca nimeni nu e bun afara de Dumnezeu.

A mai spus şi că fără El nu putem face nimic bun.

Daca s-ar face radiografia gandurilor unui om la un moment dat, s-ar gasi o gramada de ganduri, si bune, si rele. Iar sentimentele se pot schimba si ele de la o ora la alta.

Deci un om nu este bun sau rău...

Cred ca diferenta o fac faptele...dar nu sunt sigura.

Care fapte: bune sau rele ? pt că el are gânduri bune şi gânduri rele deci şi fapte bune şi fapte rele...

Deci un om nu este bun sau rău...
Care fapte: bune sau rele ? pt că el are gânduri bune şi gânduri rele deci şi fapte bune şi fapte rele...

M-am referit la faptul ca nu gandurile noastre pot spune daca suntem rai sau buni si nu ne pot invinovati atata vreme cat nu devin fapte; pot spune cel mult de ce suntem influentati la un moment dat. Orice fapta face diferenta. Si ma refer la diferenta inaintea lui Dumnezeu.
Gandurile care trec la un moment dat prin mintea unui om sunt nenumarate. Nu pot conta prea mult decat daca sunt transpuse in fapta. Nu orice gand devine fapta, caci fapta cere timp pentru a o face. Starea inimii, domnule "cel prost", e cand asa, cand asa. De aceea, desi exista ganduri pacatoase, si sentimente pacatoase suntem judecati dupa faptele noastre, adica dupa cat am lasat gandul sa devina fapta. Deci dupa ce am ales din multimea gandurilor si a sentimentelor.

In concluzie, nu suntem buni sau rai, ci suntem in Hristos sau in afara. (?)

Oare pe ce subiect mai suntem?

Doriana,
„Simplul” fapt ca gandesti raul este pacat! Gandul este deja o fapta.
Gandurile nu trebuie sa te bantuiasca. Tu trebuie sa fii stapanul lor si nu invers. (asta este „ibertatea”).
(Oricine s-a uitat la o femeie şi a poftit-o pe ea, a şi făcut păcatul desfrânării în sufletul său. Gandul, doar, al desfranarii este pacat)

„Simplul” fapt ca gandesti raul este pacat! Gandul este deja o fapta.
Gandurile nu trebuie sa te bantuiasca. Tu trebuie sa fii stapanul lor si nu invers. (asta este „ibertatea”).
(Oricine s-a uitat la o femeie şi a poftit-o pe ea, a şi făcut păcatul desfrânării în sufletul său. Gandul, doar, al desfranarii este pacat)

Asta se sugerează în biblie cum că gândul este o faptă, deci poate fi un păcat. Dar gândurile nu sunt mereu voluntare, și nici nu înseamnă că le vei pune în aplicare.

Cum sa-ti raspund, Marcus, care esti ateu?
NU sunt intr-adevar! dar asta este expresia cea mai profunda a „pacatului originar”, din care noi, acuma, ne „mantuim” (vindecam). Cf. „doctrinei” ortodoxe (si nu numai) zisa de Ioan Damaschinul, gandurile noastre sunt perceptii ale lumii „duhurilor”. Daca limita dintre perceptie si „duh” (care e o fiinta invizibila) este depasita de „duh”, care are vointa proprie, atunci tu devii „rob” al acelui duh. In mintea ta asta arata tot ca gand, „pacatos”, in exemplul dat.
De aceea trebuie sa fim stapani pe ganduri. Este unul din pricipiile de baza ale „postului” (nu mancarea e trucul cel mare ci gandirea).
(MODEL mai materialist: Sf. pavel numeste gandirea „a vedea ca in ghicitura”, ca intr-o oglinda murdara si deformanta. Daca fiinta spirituala „sparge” geamul, oglinda- dintre tine si ea, atunci te ia in stapanire, te poseda. Tu trebuie sa te caznesti sa nu-l faci sa sparga geamul). Daca cumva ti-a aparut in minte, trebuie sa-l privesti in fata si sa-i zici „iesi afara”! Trebuie sa-l tratezi ca pe o fiinta. (Stiu ca ti se pare idiot.....))
Voila...

Gandurile sunt atrase si de dispozitia inimii. O dispozitie frumoasa, optimista atrage ganduri asemenea ei, pe cand o dispozitie furioasa, sau trista va atrage ganduri in conformitate cu starea respectiva. Cand iubesti atragi anumite ganduri, cand urasti altele. Iar ca sa poti aduce o dispozitie buna inimii spui o rugaciune sau mai multe. Poti rosti chiar rugaciunea lui Iisus, cea de toata vremea, si aceea te va pazi de gandurile rele.

Cum sa-ti raspund, Marcus, care esti ateu?
[...]
Voila...

Îmi pare rău dar nu comunic cu gândurile mele, în principiu le analizez, și decid în ce măsură sunt folositoare, câteodată nici nu mai apuc să le analizez pierzându-se înapoi în subconștient. Tu, n-ai decât, vorbește cu ele, sau fă ce ști cu ele, dar pentru mine nu sunt altceva decât "proiecte" ce urmează a fi aplicate, îmbunătățite sau care au fost amânate ori respinse.

ha, ha !
Esti simpatic, iti imaginezi ca esti chiar MODELUL uman! Dai rasol, prietene.
De ce crezi ca problema exista si a fost pusa de multi si de mult timp? Ptr ca nu exista? Exista oameni care „comunica” cu gandurile lor.

Doriana,
„Simplul” fapt ca gandesti raul este pacat! Gandul este deja o fapta.
Gandurile nu trebuie sa te bantuiasca. Tu trebuie sa fii stapanul lor si nu invers. (asta este „ibertatea”).

Esenin, vorbiti de un nivel greu de atins; si rar. Pana la el exista gand pacatos, iar pacatul inseamna despartire de Dumnezeu. Arata destul de rau.
Exista insa ganduri care vin si pleaca, la care omul asista pasiv. Numai unele dintre ele sunt primite si gandite, inmultite, imbogatite. Si numai unele din acestea devin simtamant si fapta. Majoritatea sunt respinse.

In ce masura pot raspunde de un proces pe care nu-l pot (inca ) controla? Sau poate nu voi putea niciodata. Caci majoritatea oamenilor mor inainte sa ajunga stapanii propriilor ganduri.

Doriana, SE POATE.
Oricum, faptul ca nu s-ar putea n-ar fi decat dovada ca nu putem rezista pacatului. Adica asta nu schimba natura de pacat a gandului rau.

ha, ha !
Esti simpatic, iti imaginezi ca esti chiar MODELUL uman! Dai rasol, prietene.
De ce crezi ca problema exista si a fost pusa de multi si de mult timp? Ptr ca nu exista? Exista oameni care „comunica” cu gandurile lor.

Modelul uman?... nu știu ce să zic... păi cam sunt om, poate nu model, dar sigur sunt om.
La ce problemă te referi? La cea cum că gandul=faptă? Asta nu e o problemă... e o concepție greșită/depășită. Dacă te referi la strict la "problema" cu oamenii ce consideră că ei comunică cu gândurile... nu am nimic împotrivă, fiecare face cum îi este mai bine, dar eu nu comunic cu gândurile.

Bine.