De ce stă Dumnezeu ascuns daca vrea sa fie gasit?

Expunerea învăţăturii de credinţă ortodoxă pentru cei care nu sunt ortodocşi
MihaiG
Mesaje:23
Membru din:14 Feb 2012, 20:36
Confesiune:romano-catolic
Preocupări:Teologie, politica, muzica etc.
Localitate:Timisoara
Re: De ce stă Dumnezeu ascuns daca vrea sa fie gasit?

Mesaj necititde MihaiG » 13 Mar 2014, 20:18

Există un motiv pentru care așa-zisul creator al Universului, nu se arată tuturor (așa cum zice biblia că s-a întâmplat de câteva ori) pentru a lamuri problema existenței sau inexistenței sale?.
Mă tem că aveţi informaţii foarte greşite. Niciunde în Biblie nu se regăseşte vreo situaţie în care Dumnezeu s-a arătat cuiva pentru a lămuri problema existenţei sau inexistenţei sale....

Asta pe de o parte. Pe de altă parte, ca să lămurim foarte bine cadrul discuţiei, vă rog să ne spuneţi, măcar aproximativ, ce criterii aveţi pentru o asemenea "apariţie". Cum ar trebui să vi se "arate" Dumnezeu, pentru a vă convinge şi "lămuri" în mod neechivoc că El există şi pentru a vă spulbera scepticismul?

Constantinos

Re: De ce stă Dumnezeu ascuns daca vrea sa fie gasit?

Mesaj necititde Constantinos » 26 Mar 2014, 21:46

Mă tem că aveţi informaţii foarte greşite. Niciunde în Biblie nu se regăseşte vreo situaţie în care Dumnezeu s-a arătat cuiva pentru a lămuri problema existenţei sau inexistenţei sale....
Eu nu ma tem daca " catolicii " au o biblie mult mai rea decat cea a protestantilor . Pana si ei ar putea recunoaste ca Saul a fost luminat pana la orbirea trupeasca si ca Moise a auzit in har despre existenta Sa : " Eu sunt Cel ce sunt ".
“ Iisus i-a zis: Pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut! ” Ioan 20, 29
Pentru ca M-ai vazut, ai crezut. - credinta adevarata vine din vederea celui Credincios .
Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut! - nu scrie " Fericiti cei ce nu M-au vazut si au crezut " , scrie ca sunt fericiti cei care nu au nevoie de a cerceta vizual si semnele ranilor pentru a-si spulbera indoiala .

MihaiG
Mesaje:23
Membru din:14 Feb 2012, 20:36
Confesiune:romano-catolic
Preocupări:Teologie, politica, muzica etc.
Localitate:Timisoara

Re: De ce stă Dumnezeu ascuns daca vrea sa fie gasit?

Mesaj necititde MihaiG » 27 Mar 2014, 19:43

Mă tem că aveţi informaţii foarte greşite. Niciunde în Biblie nu se regăseşte vreo situaţie în care Dumnezeu s-a arătat cuiva pentru a lămuri problema existenţei sau inexistenţei sale....
Eu nu ma tem daca " catolicii " au o biblie mult mai rea decat cea a protestantilor . Pana si ei ar putea recunoaste ca Saul a fost luminat pana la orbirea trupeasca si ca Moise a auzit in har despre existenta Sa : " Eu sunt Cel ce sunt ".
“ Iisus i-a zis: Pentru ca M-ai vazut, ai crezut. Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut! ” Ioan 20, 29
Pentru ca M-ai vazut, ai crezut. - credinta adevarata vine din vederea celui Credincios .
Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut! - nu scrie " Fericiti cei ce nu M-au vazut si au crezut " , scrie ca sunt fericiti cei care nu au nevoie de a cerceta vizual si semnele ranilor pentru a-si spulbera indoiala .
E bun lucru ca atunci când discutăm subiecte importante să fim foarte riguroşi.

În niciunul dintre exemplele pe care le-aţi dat Dumnezeu nu s-a arătat pentru a lămuri problema existenţei sau inexistenţei sale.

Atât Saul, cât şi Moise, credeau în Dumnezeu înainte de teofaniile la care faceţi referire.

Nici la Ioan 20 nu se pune problema existenţei lui Dumnezeu, ci problema credinţei în divinitatea şi învierea lui Iisus.

Pentru interlocutorul nostru care este ateu, este o distinctie importantă.

MarcusAurelius
Mesaje:118
Membru din:13 Noi 2014, 18:23
Confesiune:alta religie
Preocupări:idolatru

Re: De ce stă Dumnezeu ascuns daca vrea sa fie gasit?

Mesaj necititde MarcusAurelius » 15 Noi 2014, 09:49

esenin
(Aveți pseudo-ul unui poet și matematician ruso-american, Alexander Esenin-Volpin)
inițial, axiomele au fost propoziții (enunțuri) ale căror adevăr era socotit evident, adevăr care își avea originea în practică. Astfel spus, nu are rost să demonstrezi un adevăr general valabil. Dar problema existenței sau inexitenței lui Dumnezeu nu poate fi ridicată la rang de axiomă, bănuiesc că înțelegi de ce, nu?
Nu știu al doilea ce, pentru că nu există primul, ateul nu găsește sursa binelui în sine.

Va să zică, nu este important să știm dacă există cu certitudine și ca urmare nici cei care cred că știu dacă există, nu mai pot să îmi aducă argumente pro pentru că nu am dreptul să știu, nu?
Scuze ca intru in discutie, dar e o idee interesanta cea pe care o enuntati aici, anume ca axiomele sunt adevaruri evidente. Eu as reformula-o putin, spunand ca doar pe baza anumitor axiome se poate construi un sistem axiomatic valid. Asadar nu orice adevaruri pe care le accept imi permit sa obtin o intelegere adecvata a realitatii. Axioma ca exista Dumnezeu trebuie sa treaca si ea la randul ei testul "consistentei logice", adica pornind de la ea sa obtin o explicatie a realitatii ce sa nu contina nicio fisura. Altfel ea va fi un simplu enunt in care pot sa cred si nimic mai mult. Acum, ce-i drept, nu cred ca Dumnezeu poate fi explicat la fel ca in matematica, insa consider ca e necesar ca explicatiile ce pornesc de la propozitia "Dumnezeu exista" sa nu contrazica realitatea sau macar sa nu se contrazica pe ele insele.

Iar acum, revenind la subiectul acestui topic: "De ce sta Dumnezeu ascuns daca vrea sa fie gasit", exista mai multe posibilitati:
1. Fie Dumnezeu sta ascuns pentru ca asa vrea el, astfel incat niciunul dintre noi nu il putem percepe.
2. Fie unii dintre noi nu il putem vedea datorita unor limitari pe care altii nu le au.
3. Fie Dumnezeu se dezvaluie treptat si daca am avea un timp infinit la dispozitie am ajunge sa il descoperim la modul complet
4. Fie Dumnezeu nu poate fi cunoscut pentru ca nu exista ceva de acest gen care sa fie cunoscut.

Pentru primul caz nu putem face nimic. Dumnezeu ar ramane vesnic ascuns si orice discutie despre el nu ne-ar aduce niciun plus de cunoastere, singurul lucru pe care l-am afla e ca suntem limitati. Punct! Eventual ne-am plange de tragismul existentei noastre.

In al doilea caz ne situam deja in interiorul conceptiei crestine. Omul ajunge la Dumnezeu doar prin revelare, adica printr-un fel de transformare interioara, o schimbare a sufletului care sa-i permita absorbtia luminii divine. Desigur, nu toti reusesc sa ajunga la o asemenea transformare spirituala.

In al treilea caz, omul este din start deschis catre Dumnezeu, deci cunoasterea lui Dumnezeu nu presupune absolut nicio problema. Privind lumea, privim la Dumnezeu. Albert Einstein se pare ca avea o conceptie asemanatoare despre Dumnezeu, daca nu ma insel.

Al patrulea caz e cel in care axioma "exista Dumnezeu" esueaza in a oferi o explicatie consistenta realitatii.

Si acum sa observam o ciudatenie: prima si a patra posibilitate prezinta o proprietate interesanta. In ambele cazuri putem explica lumea fara a recurge la ideea de Dumnezeu pentru ca daca Dumnezeu e completamente ascuns, referirea la el nu poate constitui o baza explicativa. La fel si daca nu exista. Asadar vom lua in considerare doar cazurile in care Dumnezeu se manifesta intr-un fel sau altul. In aceste situatii ajungem la el prin credinta. Mai precis, ne fixam in legatura cu el niste convingeri pornind de la un act spontan de convertire (situatia de tip 2), sau pornind de la experienta (situatia de tip 3). Dar mai observam un lucru ciudat: acest Dumnezeu care se dezvaluie treptat prin metode experimentale (situatia 3) nu ne duce decat spre o noua forma de ateism. Asa ca a mai ramas o singura posibilitate: cea a Dumnezeului care se arata doar celor ce au primit revelatia si au acceptat o transformare interioara. Aici ajungem la ceea ce indeobste numim credinta religioasa.

Lucrurile ar parea simple daca aceasta credinta s-ar baza pe un singur adevar nedemonstrabil cum ar fi "exista Dumnezeu". In realitate insa avem de a face cu un intreg complex de credinte. Nu numai ca trebuie sa fim convinsi de faptul ca Dumnezeu e real, dar trebuie sa acceptam si ca Biblia e adevarata, ca sinoadele ecumenice au stabilit adevaruri absolute, ca scrierile Sfintilor Parinti sunt lipsite de erori, ca slujbele Bisericii sunt esentiale pentru mantuirea noastra , ca fara a ne impartasi nu putem ajunge la Hristos si ca insasi mantuirea e un lucru de dorit, ba chiar necesar pentru existenta noastra. Si in plus sunt aspectele sociale ale credintei cum ar fi: mersul regulat la biserica, cultul icoanelor, respectul crescut fata de cler, evitarea relatiilor prea apropiate cu ereticii sau paganii etc. Exista deci un intreg sistem de adevaruri si de comportamente pe care trebuie sa le acceptam in bloc pentru a ne considera, de exemplu, crestini ortodocsi.

A! si mai era un lucru: trebuie de asemenea sa acceptam si ca Dumnezeu nu se ascunde de noi, ci exista in absolut tot ceea ce facem. Iar aici ar putea urma o noua lista de lucruri pe care trebuie sa le credem. In fond, pentru a ne considera credinciosi trebuie sa ne remodelam intreaga realitate in functie de sistemul nostru de credinte sau presupozitii.
Caut crestin cu bun simt. Gasitorului ofer recompensa.


Înapoi la “Ortodoxia pentru ne-ortodocşi”

Cine este conectat

Utilizatori ce ce navighează pe acest forum: Niciun utilizator înregistrat și 6 vizitatori

Crestinism Ortodox.com. Catalogul Resurselor Ortodoxe pe Internet free counters
PELERIN ORTODOX
cron