FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Sarut mana. Intrebarile care le am banuiesc ca necesita niste raspunsuri mai complexe.
Am inteles asa, ca daca pica ajunul sambata sau duminica Randuiala Ceasurilor imparatesti se amana pentru vineri iar in aceea zi nu se face Liturghie (Tipikon pagina 181). De asemenea in Mineiul de Decembrie scrie ca daca va cadea ziua ajunului sambata sau duminica se va face liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur atunci iar in ziua praznicului Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. Cum este de urmat?
De asemenea cand se uneste Vecernia cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare se mai pune vecernie seara inainte pe 24 ? LA fel si in ziua de 5 si 6 ianuarie? Aceste sarbatori bineinteles le-am notat cu datele din calendarul pe stil nou. Deci cam care ar fi randuielile in leagatura cu Sfanta Liturghie din aceste zile si cau Ceasurile Imparatesti! VA multumesc din suflet!

Am fost ocupat. Acum am găsit timp să răspund. Totul e simplu:

Am inteles asa, ca daca pica ajunul sambata sau duminica Randuiala Ceasurilor imparatesti se amana pentru vineri iar in aceea zi nu se face Liturghie (Tipikon pagina 181). De asemenea in Mineiul de Decembrie scrie ca daca va cadea ziua ajunului sambata sau duminica se va face liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur atunci iar in ziua praznicului Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. Cum este de urmat?
De asemenea cand se uneste Vecernia cu Liturghia Sfantului Vasile cel Mare se mai pune vecernie seara inainte pe 24 ? LA fel si in ziua de 5 si 6 ianuarie?

Trebuie urmat exact aşa cum scrie Tipicul.
A. Deci, dacă Ajunul Crăciunului şi Bobotezei este sâmbătă sau duminică (şi respectiv Praznicul duminică sau luni), intervin următoarele schimbări:
- vineri, înainte de Ajun, se citesc Ceasurile Împărăteşti şi nu se face Liturghie (zi aliturgică);
- în ziua Ajunului, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, fără a fi unită cu Vecernia;
- Seara (sâmbătă sau duminică), se face Vecernia Mare a Praznicului + Litia (şi + Utrenia, dacă se vrea Priveghere);
- În ziua Praznicului se face Liturghia Sf. Vasile cel Mare.

B. Dacă însă Ajunul este de luni până vineri, rânduiala este următoarea:
- În ziua Ajunului, după Utrenie, se săvârşesc Ceasurile Împărăteşti, apoi Liturghia Sf. Vasile unită cu Vecernia Praznicului;
- Seara se face Pavecerniţa Mare + Litia (şi + Utrenia, dacă se vrea Priveghere);
- În ziua Praznicului se săvârşeşte Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur.

Sarut mana mult parinte. Toate cele bune!

Blagosloviti! Parinte, am si eu o nedumerire: de ce nu se savarseste Liturghia in cazurile de mai sus (cand ajunul cade sambata sau duminica)? Nu inteleg sensul acestei zile aliturgice! in vinerea mare e clar: se savarseste jertfa Mantuitorului pe sf cruce, dar in aceste zile care este ratiunea?

Problema e destul de complicată, iar părerile sunt împărţite cu privire la zilele aliturgice, mai ales că rânduiala de astăzi s-a format în mai multe etape. Trebuie să mai ţinem cont că ea nici astăzi nu poate fi înţeleasă şi aplicată în parohii, unde nu sunt slujbe zilnice, şi rămân a fi o problemă mai mult pt mănăstiri şi catedrale. Iar acum ceva mai sistematic:
1. Până la încep. sec. XIII la Constantinopol (iar în alte părţi chiar şi în sec. XV) nu era nicio zi aliturgică în timpul anului. Chiar şi în Vinerea Mare se făcea Liturghia Darurilor mai înainte Sfinţite.
2. Tipicul savait avea mult mai multe zile aliturgice decât sunt ele astăzi (5-7), din cauza că, mai ales în Posturi (nu doar în cel Mare), erau slujbe cu "Aliluia" (la Utrenie), "Doamne şi Stăpânul vieţii mele..." şi alte elemente specifice Postului Mare, fără Liturghie. Acest lucru se întâmpla mai ales în zilele de miercuri şi vineri în care se postea foarte aspru şi din acest motiv nu se făcea nici Liturghie.
3. În sec. XIII are loc o sinteză a acestor 2 tradiţii tipiconale, care a păstrat zile aliturgice în ajunul acestor 2 sărbători, numai că în acest caz, şi ziua de ajunare (prin post) trebuie mutată anume în ziua aliturgică. După cum ştim, conform Canoanelor, sâmbăta şi duminica este interzis de a ajuna; deci dacă ajunul se întâmplă în una din aceste zile, vinerea devine zi aliturgică şi pe motivul că în această zi trebuie mutată şi ajunarea. Acest lucru nu s-a întâmplat şi în acest caz ziua aliturgică nu are nici un sens.

3. În sec. XIII are loc o sinteză a acestor 2 tradiţii tipiconale, care a păstrat zile aliturgice în ajunul acestor 2 sărbători, numai că în acest caz, şi ziua de ajunare (prin post) trebuie mutată anume în ziua aliturgică. După cum ştim, conform Canoanelor, sâmbăta şi duminica este interzis de a ajuna; deci dacă ajunul se întâmplă în una din aceste zile, vinerea devine zi aliturgică şi pe motivul că în această zi trebuie mutată şi ajunarea. Acest lucru nu s-a întâmplat şi în acest caz ziua aliturgică nu are nici un sens.

Acest lucru se întamplă anul ăsta pe stilul nou, când ajunul Bobotezei cade sâmbata, iar vinerea este zi aliturgică, iar în calendarele tipărite de BOR scrie: "Zi aliturgică - Harţi". În acest caz cum se mai poate justifica faptul că ziua este aliturgică? Cum se pot împaca în această situaţie cele două noţiuni? Faptul că acum este rânduit a se săvârşi ceasurile împărăteşti ale Bobotezei este un motiv temeinic în acest sens?

Putem face ca în Săptămâna Brânzei. Nu mâncăm nimic până la orele 15:00, după care dezlegăm la mâncare de dulce.
Iar sâmbătă este zi de post uşor (deşi există argumente şi pentru harţi).

Daca Ajunul Botezului ar cadea Duminica, oare cum putem posti... Duminica?

De asemenea, nici eu nu inteleg cum vine zi aliturgica, dar e... harti.

Daca Ajunul Botezului ar cadea Duminica, oare cum putem posti... Duminica?

Păi calendarul nu asta indică? Precizarea noastră era că în astfel de situaţii, postul de sâmbătă sau duminică nu poate fi aspru, iar ziua de post aspru se tranferă pentru vineri, când este şi zi aliturgică.

De asemenea, nici eu nu inteleg cum vine zi aliturgica, dar e... harti.

Nu e logic acest "harţi", dar dacă tot este, ar trebui totuşi să se mănâncă o singură dată în zi, după orele 15:00, exact aşa ca în Săptămâna Brânzei.

Deci, până la urmă, care este motivul pentru care se inversează zilele de săvârșire a celor două Liturghii (a Sf. Ioan și a Sf. Vasilie - dacă ajunul cade sâmbătă sau duminică)? Mă iertați că insist, dar nu văd logica. Poate ține doar de estetica slujbei. Liturghia Sf. Vasilie este mai lungă și cu o anafora mai dezvoltată.

Deci, până la urmă, care este motivul pentru care se inversează zilele de săvârșire a celor două Liturghii (a Sf. Ioan și a Sf. Vasilie - dacă ajunul cade sâmbătă sau duminică)? Mă iertați că insist, dar nu văd logica. Poate ține doar de estetica slujbei. Liturghia Sf. Vasilie este mai lungă și cu o anafora mai dezvoltată.

Nu este nici o logică. Totul a pornit de la o înţelegere greşită a vechii practici...

Putem face ca în Săptămâna Brânzei. Nu mâncăm nimic până la orele 15:00, după care dezlegăm la mâncare de dulce.
Iar sâmbătă este zi de post uşor (deşi există argumente şi pentru harţi)

Părinte și unde scrie de acest transfer? Sau trebuie să îl deducem logic? Pentru că se îmtâmplă de 2 ori în 7 ani și uităm, știu că acum un an, sper să nu greșesc la fel s-a mutat ajunarea din ajunul Crăciunului după 24 decembrie (sâmbăta) pe 23 (vinerea)...

Părinte și unde scrie de acest transfer? Sau trebuie să îl deducem logic?

Pornind de la faptul că "ajunare" înseamnă post aspru, iar sâmbăta şi duminica este INTERZIS de a posti aspru, transferul devine logic şi necesar.

În 2014 ajunul Botezului cade duminica. Se poate face în această duminică Sfințirea Apelor după Liturghie, iar luni, întrucît este zi de lucru, să se împartă doar pentru cei care au lipsit duminica ? În acest fel ar fi mai mulți credincioși prezenți la Sfințire.

În 2014 ajunul Botezului cade duminica. Se poate face în această duminică Sfințirea Apelor după Liturghie, iar luni, întrucît este zi de lucru, să se împartă doar pentru cei care au lipsit duminica ? În acest fel ar fi mai mulți credincioși prezenți la Sfințire.

Teoretic se poate face aşa. Foundoulis demonstrează că în trecut Sfinţirea Mare a apei se făcea doar în ajun, nu şi în ziua Praznicului. Dar ca să nu vă aprindeţi cărbuni pe cap, faceţi sfinţirea şi a doua zi, pentru cei 2-3 câţi vor fi, eventual, fără paremii... Sunteţi totuşi în România, nu în diaspora.

Mineiul pe luna decembrie, ziua 25 - Slujba Naşterii Domnului (text PDF)​
Cadou la Naşterea Domnului.
Felicitări tuturor!

Maine avem Ceasurile Împărătești și zi aliturgica. Zilele aliturgice, am înțeles că sunt de origine palestiniană, dar ce nu am înțeles este, cauza pentru care nu erau compatibile cu liturghiile doar anumite zile de post și nu toate. Tipicul cel Mare, zice ca Ceasurile sa se facă fără întrerupere și specifică să se facă în Naos nu în Pronaos. Noi, până acum am pus Ceasurile cu întrerupere, adică la timpul lor, și în Pronaos. Există vreo explicație de ce specifică tipicul așa? Ar trebui făcute Ceasurile Împărătești ca și celelalte ceasuri obișnuite?

Acestea nu doar că sunt de origine palestiniană, ci (în cazul Crăciunului şi Teofaniei) copie sistemul liturgic din Săptămâna Patimilor, chiar dacă uneori fără motiv şi logică.
Prin urmare, indicaţiile la care vă referiţi, îşi au originea în Vinerea Mare, când se făceau procesiuni şi slujbe specifice, care justificau şi tipicul special.
Apropo, "Ceasurile Împărăteşti" dintotdeauna s-au cântat toate împreună, pentru că doar aşa putea participa împăratul (de unde şi denumirea lor). Cu timpul, acest obicei a trecut şi în parohii, unde ţăranii nu aveau mai mult timp liber decât împăratul...