FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Anul acesta s-a intamplat ca pe 9 martie sa fie zi aliturgica , in alti ani cade diferit . Multi preoti au facut liturghie pe 8 martie pentru cei 40 mucenici .

Care este folosul acestei zile fara Sf Liturghie (una lume spune ca ar fi o mangaiere pt inceperea postului dar cred ca e fals asa ceva)

Răspund la ultimile întrebări:

1. În trecut nu existau zile aliturgice. Liturghia Darurilor Înaintesfinţite (LDIS) se putea săvârşi în toate zilele Postului Mare de luni până vineri, inclusiv în Vinerea Mare, dar şi în Miercurea şi Vinerea din Săptămâna Brânzei - zile în care, chiar dacă se mănâncă de dulce, este prevăzută o singură masă (spre seară), după obiceiul asceţilor din vechime.
Amintim aici că până la începutul sec. VII, în anumite regiuni, Postul Mare ţinea 8 săptămâni, deci se începea cu o săptămână mai devreme, iar instituirea Săptămânii Brânzei este de fapt un compromis între postitorii de 7 şi 8 săptămâni. Cei cu 8 săptămâni au acceptat brânza şi a doua masă în zilele de luni, marţi şi joi (şi, implicit, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur), iar cei cu 7 săptămâni au renunţat la carne şi au acceptat caracterul "quadrodecimal" al săptămânii, mai ales pentru zilele de miercuri şi vineri.

2. Practica palestiniană a zilelor aliturgice, generalizată după sec. 13, a vizat imediat şi Săptămâna Brânzei, care prin caracterul ei seamănă cu slujbele Postului Mare. Sensul acestor zile, după acum spus, este rezultatul unui compromis, iar în zilele noastre îl putem interpreta numai ca o relicvă istorico-liturgică (aşa cum avem multe altele în cultul nostru), căci toate celelalte interpretări simbolice sau (pseudo-)duhovniceşti doar complică problema.

3. În aceste zile, după Tipic, se poate întâmpla sărbătoarea Aflării Capului Sf. Ioan, iar în Bisericile de stil nou (care au totuşi Triodul pe stil vechi), se poate întâmpla şi pomenirea Sf. 40 de Mucenici (care pe stil vechi cade doar în Postul Mare, nicidecum înainte). După tipicul actual, pomenirea sfinţilor se mută cu o zi înainte sau (mai rar) după. Dar, în duhul compromisului liturgic de altă dată, s-ar putea săvârşi şi LDIS, aşa cum s-a săvârşit de fapt multă vreme.

În Postul Mare, pomeniri generale ale morţilor se fac doar în Sâmbetele 2-3-4 din Postul Mare. Iar pomeniri particulare nu se fac de la Florii până la Duminica Tomii.

Cum se explică faptul că, astăzi sâmbăta a 2 a din post, pe stil nou este Soborul Sf Arhanghel Gavriil, Tipicul cel Mare, a exclus total pomenirea generala a cel adormiți din Utrenie?

Cum se explică faptul că, astăzi sâmbăta a 2 a din post, pe stil nou este Soborul Sf Arhanghel Gavriil, Tipicul cel Mare, a exclus total pomenirea generala a cel adormiți din Utrenie?

Există un principiu general: în perioada de la înainte-prăznuire şi până la Odovania unui Praznic de asemenea nu se fac pomeniri ale morţilor!
Ziua de 26 martie este singura zi de după-prăznuire şi, totododată, Odovania Buneivestiri. Era firesc să nu fie nici un fel de pomeniri.
Aş zice că lumea prea mult caută să facă pomeniri ale celor morţi, dar prea puţin se pregătesc de moarte încă pe când sunt în viaţă...

Parinte, este corecta inlocuirea finalului Troparului „Iata Mirele” (pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi) cu finalurile prevazute la Cantarile Treimice ? Triodul nu pomeneste de asa ceva, doar in cartile de muzica apare aceasta inlocuire.

Am vazut nota respectiva in „Anuarul liturgic si tipiconal”, si tocmai de aceea am vrut sa vad si o parere a cuiva care are experienta cultului si in alte biserici, decat cea romaneasca.

Cred că autorii acelui comentariu au dreptate. Troparul trebuie să aibă sfârşitul fix.

Cum comentati obiceiul credinciosilor de a trece pe sub masa unde este asezat sf Epitaf la slujba Prohodului?
Dar cel al trecerii pe sub Sf Epitaf la iesirea din biserica si la intrarea in biserica?
In cartile de tipic nu scrie nimic despre acest fapt.

Cum comentati obiceiul preotului de a stropi cu Agheazma credinciosii si prinoasele la finalul Parastasului, Sf.Lliturghii, sf Maslu?
Am citit pe forum ca este de origine basarabeana.

va multumesc.

Cum comentati obiceiul credinciosilor de a trece pe sub masa unde este asezat sf Epitaf la slujba Prohodului?

Mi se pare o chestiune semi-magică. Mai ales că implica un haos prea mare în biserică.

Dar cel al trecerii pe sub Sf Epitaf la iesirea din biserica si la intrarea in biserica?

Cred că este suficient sa se treacă o singură dată, la intrarea in biserică după procesiune. Şi asta ca pogorământ...

In cartile de tipic nu scrie nimic despre acest fapt.

Sper nici să nu se ajungă la asta.

Cum comentati obiceiul preotului de a stropi cu Agheazma credinciosii si prinoasele la finalul Parastasului, Sf.Lliturghii, sf Maslu?
Am citit pe forum ca este de origine basarabeana.

Să ştiţi că în Basarabia nu e nici pe departe generalizat acest obicei. Eu îl consider greşit. Prinoasele doar se binecuvântează, ca şi masa de acasă. Şi chiar dacă se citeşte o rugăciune mai extinsă, sensul este acelaşi.