Care este explicatia faptului ca la citirea acatistului dupa terminare se repeta icosul si condacul 1, si de ce in aceasta ordine ?
multumesc anticipat pentru raspuns
inca o incercare...sau este intrebarea atat de absurda
?
N-as putea sa dau un raspuns f. la obiect... Din cate stiu eu problematica aceatsa e destul de complexa si cere mai mult decat un raspuns laconic. E o legatura f. complexa intre diferite aspecte ce tin de o serie intreaga de elemente de ordin istoric, dogmatic, lingvistic, filosofic, cultural, poetic, literar, matemnatic chiar... si multe altele. Nu mi+e rusine sa recunosc... imi lipsesc (in sensul cunoasterii temeinice) notiunile de versificatie (versul, ritmul, strofa, masura, rima etc.) pt. ca toate au legatura cu intrebarea ta.
Oricum... trebuie sa incepem cu studiul imnografiei bizantine, ceea ce e peste puterile mele. Pe scurt insa, intreaga imnografie bizantina a fost scrisa in limba greaca, in dialectul „
koinos", care era de fapt limba comuna vorbita in intreg imperiul... iar ceea ce e si mai important e ca toate imnurile erau compuse in versuri. La inceput era intr+un anume fel.. in timp au aparut tot felul de adaugiri, modificari.
Au existat insa trei perioade principale (perioada melozilor, incepand cu sec. 5, a melurgilor - sec. 11, și chrysantică sau modernă) insa formele de bază au aparut in prima perioada: troparul (sec. 5), condacul (sec. 6) și canonul (sec. 7). Melozii sau autorii acestor forme poetice creau, odată cu textul, și melodiile respective. Iti dai seama ca ele aveau o forma anume, un nr. de versuri, de strofe, o melodicitate chiar a textului, o melodie sau muzica anume, un ritm.. etc...adiac o serie intreaga de
reguli CARE sa-u pastrat pana la noi, inclusiv repetitia de care amintesti.(
Nu mai stiu sigur, sper sa nu gresesc, dar am citit pe undeva ca la un moment dat gandeau si compuneau imnele dupa regulile acrostihului, adica initialele fiecarui vers formau un cuvant sau propozitie anume.)
Diferenta e ca prin traducere s-au pierdut versificatia, rima si multe altele. La bizantini versificatia era f. importanta... se tinea cont nu de cantitatea vocalelor si de accentul melodic, ci de numarul silabelor si de accentul intensiv, de accentul tonic.. e ceea ce se numeste in limbaj de specialitate ritmul isocron.
La noi la români, initial, textul era reprodus ca atare in limba greaca (prin sec. 15), si abia mai apoii, prin sec. 18, s+au facut traducerile in lb. Rom.
DAR in PROZA. Versificatia.... aleluia. S-a ales praful de ea! Au incercat unii sa puna si in versuri dar au esuat. Lb. rom. nu are bogatia lb. grecesti. Daca ai observat... si acum, chiar si in acatistele recent alcatuite, de multe ori se pastreaza aceasta reminiscenta in sensul ca de multe ori apare o oarecare rima.
Oricum, toate acatistele au ca model Imnul Acatist, inchinat maicii Domnului. Dupa forma si regulile Imnului Acatist s+au alcatuit toate celelalte. Acum ti+am explicat de ce se procedeaza asa.... ramane de vazut si care sunt sensurile simbolice si teologice. As incerca o explicatie dar mi+e teama sa nu cad in ridicol si sa bat campii cu gratie. Mai bine lasam specialistii. Oricum e cat se poate de intuitiv si relativ simplu. Stim ce-i icosul, stim ce-i condacul (search scurt pe wikipedia), retinem mai ales sensul de mic rezumat al sarbatorii, sfarsim cu ideea de la inceput... deci ce poate insemna decat o reluare si repetitie a ideii forta, ideea esentiala care si deschide imnul sau rugaciunea, mai punem si sensul circular al inceputului fara sfarsit, nu uitam de aspectul tehnic al alcatuirii imnului + cel istoric, si deja am incropit o baza de lucru.
Am gasit si niste linkuri utile pt. cei interesati:
http://www.teologiepentruazi.ro/2010/07 ... l-acatist/
http://www.archive.org/stream/Dr.Gianin ... a_djvu.txt
http://www.crestinortodox.ro/liturgica/ ... 96108.html
http://www.nistea.com/eseuri/ionut_mavr ... catist.htm
