Unde este locul corect pentru binecuvântarea pâinilor şi a vinului ce se numesc în popor paşti... In Joia Mare (practica din Ardeal), in Sâmbata Mare după Sfânta Liturghie, la Liturghia din noaptea de Paşti, În timpul Axionului
Se confundă 3 lucruri deodată. Şi să nu vă speriaţi de faptul că eu o să vă dau un răspuns total neaşteptat.
1. Românii ortodocşi, aşa cum ne arată istoria, se împărtăşeau f. rar sau chiar deloc. Unii luau doar la Paşti pânine binecuvântată şi numeau chiar acea pânine "paşti", or "Paştele nostru este Hristos" (Sf. Pavel), adică este corect să numit doar Trupul şi Sângele lui Hristos Paşti şi nu orice altceva. Acum lumea totuşi se împărtăşeşte, dar continuă să numească "paşti" pâinea binecuvântată la Înviere sau în ajun, iar în Basarabia, se zice "pască / пасха" la cozonacul cu brânză care se binecuvintează în ziua de Înviere după Liturghie.
2. După cum ştiţi, Liturghia din Sâmbăta Mare se face cu Vecernia şi ea trebuie săvârşită după masă. Tipicul Sf. Sava prevede ca după Liturghia clericii şi credincioşii să nu mai iasă din biserică, ci să rămână pt a asculta citirile din Faptele Sfinţilor Apostoli. Pentru întărirea trupească, înainte de Otpustul Liturghiei de Sâmbătă, se face "binecuvântarea pâinilor" cu rugăciunea de la Litie, omiţând cuvintele "grâu" şi "untdelemn", pt că în acea zi nu este binecuvântare la ulei şi deci se binecuvintează doar pâine şi vin, care se mănâncă chiar în biserică, spre întărirea trupului. Această pâine (cu vin) nu are nimic cu paştele şi deci nu poate fi numită aşa. Iar a face ceva asemănător în Joia Mare nu e corect şi total lipsit de logică.
3. În ziua de Paşti, la Axion, trebuie pusă pe o masă, în faţa icoanei Mântuitorului, pâinea numită "artos" (iertaţi-mi tautologia). Aceasta este o singură pâine (fără altceva), cu icoana Învierii imprimată pe ea, care se binecuvintează prin rugăciunea specială din Liturghier, apoi toată Săptămâna Luminată este purtată în procesiune la masa fraţilor, iar în Sâmbăta Săptămânii Luminate, artosul se frânge şi se dă fraţilor. Este total greşit ca această rugăciune să fie citită sâmbătă, asupra pâinii şi vinului (unde trebuie spusă cea de la Litie, în formă adaptată). De obicei artosul se face şi se binecuvintează doar în mănăstiri.
(Iată un articol de enciclopedie despre
ARTOS în rusă. Altceva mai bun chiar nu am ce să vă ofer, decât poate
asta în engleză.)
Concluzie:
1. Acolo unde Liturghia din Sâmbăta Mare se face dimineaţa sau nu se face deloc, nu e nevoie să se binecuvinteze pâine şi vin, pt că scopul binecuvântării acelora era spre întărirea celor care rămân în continuare în biserică pt slujba pascală. Asta era tot ce se mânca înainte în Sâmbăta Mare, iar pâine se dădea nu doar simbolic, ci o bucată mai consistentă şi cu un mic pahar de vin.
2. Acolo unde nu se coace artos cu icoana Învieirii şi nu se ştie despre aşa ceva, rugăciunea din Liturghier la binecuvântarea pânii care (greşit) se numeşte "paşti" nu se citeşte şi nu văd în asta nici o problemă.
3. A confunda toate aceste binecuvântări sau ale face în alte zile sau momente, nu corespunde rânduielii şi logiici.