FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Cum sunt numite sau cand sunt sarbătorite la alte popoare ortodoxe ZIUA SF.DUH și ZIUA SF.TREIMI?
Cunosc doar ca la romani POGORAREA SF.DUH este duminica cinzecimii, iar SF.TREIME se sarbatoreste luni, iar la rusi e invers (parca anapoda )

Am un articol mai vechi la această temă. Îl găsiţi aici.
- Duminică prăznuim Pogorârea Sfântul Duh şi Sfânta Treime care ni s-a descoperit în mod desăvârşit prin pogorârea acestuia;
- Luni prăznuim pe Însuşi Duhul Sfânt, prin care s-a făcut "naşterea Bisericii" şi care nu e o lucrare exclusivă a Duhului, ci a întregii Treimi.

Sinaxarul, imnele liturgice şi textul rugăciunilor îngenuncherii explică clar această logică.

Cum şi de ce s-a ajuns ca în ziua de Cincizecime imediat după Liturghie să se săvârşească Vecernia?
Ar fi o problemă dacă această vecernie s-ar face la vremea ei? Sau, mai bine, parte din priveghere (vecernie, utrenie, liturghie)?

În mod normal Vecernia trebuie făcută la timpul ei, ca un început al următoarei zile liturgice, care e o continuare a Duminicii celei Mari.
Săvârşirea ei imediat după Liturghie e legată de rugăciunile de îngenunchere, care vor să fie ascultate de cât mai mulţi oameni.
De fapt, pe parcursul zilei liturgice de duminică încă nu se fac îngenuncheri şi metanii, ci acestea încep în seara de duminică spre luni. Dar pentru că lumea nu prea vine la Vecernie, mai ales în seara unei zile de sărbătoare în care a fost şi o Liturghie festivă, s-a ajuns la acest compromis.
Eu pun rugăciunile mai importante (fără cele legate strict de Vecernie) imediat după rugăciunea din spatele Amvonului, iar seara merg în una din filii şi săvârşesc Vecernia integral deja cu toate rugăciunile.

Părinte Petru, În slujba Învierii pe care a-ți prelucrat-o, aminteați de folosirea în loc de ”lumânarea pascală”, Tricherul. Puteți detalia puțin despre aceasta practică?
Dacă se folosește acesta, preotul mai ia și crucea în mâna?

Acest trichir este un obiect liturgic rusesc, care are trei lumânări (de unde şi denumirea), crucea şi icoana învierii, puse toate la un loc.

Inteleg.
Dar la romani se mai poate intelege si tricher, ca fiind cel folosit de arhiereu impreuna cu dicherul...

Eu nu-s vinovat că cei mai mulţi români înţeleg lucrurile exclusiv prin prisma propriilor îngustimi.
Şi, apropo, stareţii din Muntele Athos folosesc la Paşti chiar un tricher arhieresc (dar ei poartă şi toiag şi mantie arhierească).

Si la noi un staret, daca ar folosii la Pasti un tricher arhieresc, ce ar avea?

Ar avea doar bătăi de cap și gânduri de "profundă smerenie arhierească"...

bun!

La postul de inceput al acestui topic , catre domnul IEREU se mai numesc si "Rusalii" in unele parti ale romaniei , Rusaliile = Cincizecimea (Duminica Pogorarii Sfantului Duh )

In tipicul zilnic scos de patriarhie, este mentionat faptul ca, in perioada pascala, la liturghie se pot canta antifoanele praznicului invierii pana la Inaltare, dupa penticostarele grecesti. E valabila aceasta mentiune, sau e o prevedere care nu are sustinere?

Există practici diferite, pe care cei care scriu Tipicul zilnic nu le înţeleg, iar atunci când fac astfel de precizări, aduc mai multă neclaritate:
1. Aproape peste tot în Grecia, la Liturghie nu se cântă Antifoanele Obedniţei (Ps. 102, 145 şi Fericirile), ci vechile antifoane: Ps. 91, 92 şi 94, cu refrenuri. În perioada tuturor Praznicelor, nu doar la Paşte, refrenul Antifonului III (mutat ca Antifon II) este legat de tema praznicului: "Mântuieşte-ne pe noi, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce..." şi se menţionează Praznicul. Având în vedere acest refren, unii consideră că şi stihurile trebuie să fie tot cele ale Praznicului. Dar în cazul ăsta, n-ar trebui să mai avem "Veniţi să ne închinăm" la Liturghie, care e stih din Psalmul 94, ci să se zică şi Isodikonul praznical. (Sunt convins că cei mai mulţi n-au înţeles ce am scris. Dar nu mă mâhniţi... Cei care scriu Tipicul anual tot nu înţeleg asta...)
2. Există însă şi altă tendinţă, mai ales în Muntele Athos, unde, de exemplu, doar în Săptămâna Luminată se pune "Îngerul a strigat" şi "Luminează-te" la Liturghie, în loc de Axion, în rest, Axionul obişnuit.

Adică, putem observa nişte tendinţe:
- Săptămâna Luminată e văzută ca însăşi ziua Praznicului, dar unii încearcă să extindă unele elemente pentru toată perioada Praznicului, deşi nu fac acelaşi lucru la toate Praznicile, chiar dacă acelea au o după-prăznuire mai scurtă;
- Se încearcă restrângerea elementelor praznicale, care având în vedere că ţin tocmai 40 de zile, sunt considerate ca exagerate. Tot din acest motiv, deja din săptămâna următoare celei Luminate se intruduce postul de (luni,) miercuri şi vineri, deşi în primul mileniu, toată Cincizecimea nu se postea deloc.

Bun. Am inteles cum e cu antifoanele, dar se pune intrebarea, noi romanii putem sa punem antifoanele in perioada aceasta ca la greci? Cu toate ca in penticostar sunt mentionate fericirile... Măcar duminica.

Dacă cântați vechile Antifoane pe tot parcursul anului, iar la restul Praznicelor veți face ca ll Paști, atunci se poate sș în BOR.

Doamne ajută!
Părinte Petru, dacă vecernia Rusaliilor se săvârșește în continuarea Sf. Liturghii, care va fi otpustul?

Cu respect, preot Cristian!