S-ar putea ca aceste Catavasii ale Bunei Vestiri sa fi ramas dintr-o vreme cand canonul Bunei Vestiri era asociat cu alte canoane din minei sau Octoih si folosot in mod curent in perioadele extrapraznicale. Apoi acestea iesind din uz, sau inlocuindu-se cu canoanele existente ale Maicii Domnului, au ramas doar Catavasiile...E doar o presupunere.
Nu se cunosc date care ar putea valida această presupunere. Cred că totul porneşte de la evlavia faţă de MD, iar singurele Catavasii închinate ei sunt anume acestea. Chiar şi cele de la Adormirea MD sunt identice şi doar cuvântul "naştere" este înlocuit cu cuvântul "adormire".
O altă posibilă explicaţie vedeţi mai jos...
am putea folosi din Octoih irmoasele de la Canoanele Invierii pentru duminici, specifice fiecarui glas, chiar daca tematica acestora este orientata spre cantarile biblice, a lui Moise.
Se pare că asta era vechea rânduială, căci şi la praznice Catavasiile nu sunt decât irmoasele primelor canoane sau, la unele, este rânduit ca drept Catavasii să fie folosite irmoasele ambelor canoane.
Tematica biblică mai pronunţată este chiar un lucru bun.
Cred ca ar trebui compuse Catavasii pentru mucenici si cuviosi, in general, caci doar vreo câțiva sfinti au Catavasii personalizate...
Sărbătorile sfinţilor nu au Catavasii. În general doar cele ale Mântuitorului (dacă ţinem cont ce faptul că şi Bunavestire este de fapt praznicul Întrupării Mântuitorului, chiar dacă multe imne o cinstesc pe MD).
Nu cred că putem inventa ceva în acest sens.
Apropo, ,,Catavasis," înseamnă ,, a coborâ din străni". Aceasta coborâre era pentru că, căntăreții din amândouă strănile să cânte simultan cantarea ( Catavasia) care incheia canonul, sau pentru solemnitatea cantarii?
Katavasis=coborâre. De unde şi pentru ce? - rămâne de văzut.
Catavasiile Naşterii Domnului vorbesc despre coborârea/smerenia Fiului lui Dumnezeu care S-a făcut om şi, deci, a coborât printre oameni. La fel şi cele ale Buneivestiri. Catavasiile Învierii Domnului vorbesc despre coborârea lui la iad. Cele ale Botezului - despre coborârarea la Iordan. Cele ale Cinzecimii - despre coborârea Sf. Duh.
Dar clar că la unele nu se potriveşte acest gen de interpretare şi, mai ales, la Catavasiile Înălţării. De aceea, tot sensul "tehnic" pare mai plauzibil. Dar mai sunt şi unii care spun că termenul de "katavasis" a fost folosit la început doar cu referire catavasiile Naşterii Domnului sau cele ale Buneivestiri (ceea ce ar putea să justifice şi generalizarea lor în timpul anului), după care a fost folosit şi cu referire la alte irmoase.
Citesc in Arhieraticon, editia 1993, la note, cu privire la sfintirea Biserici Noi, spune asa. Se cuvine a sti ca Nu se fac sfintiri de biserici la praznicele Domnului, ale Nascatoarei de Dumnezeu, ale sfintilor cu Polileu, la odovaniile praznicelor sau la inainte-praznuirea lor, si nici in ziua aleasa ca hram a bisericii care se sfințește. Ce parere aveti?
Bine, la praznicile Domnului şi, cel mult, ale Maicii Domnului pot să mai înţeleg. Nu se vrea umbrirea lor cu un eveniment de importanţă locală (deşi e discutabil). Dar interdicţia în celelalte zile şi mai ales la hram, chiar mi se pare o prostie. Păi, în trecut, bisericile n-aveau hram (patron). Sărbătoarea bisericii erau chiar ziua în care aceea a fost sfinţită.