FORUMUL ORTODOX - TEOLOGIE.NET

Părinte Petru, acum că v-ați stabilit în Occident, aș vrea să discutăm și despre această față mai puțin cunoscută a Ortodoxiei. Să plecăm de la acest material, disponibil și în engleză într-o formă mai bogată.
Pe scurt, ritul latin a făcut parte din Bisericii nedespărțite pînă la 1054, deși anumite erori sau diferențe ale sale au fost aspru criticate de răsăriteni uneori. O mănăstire a benedictinilor din Amalfi a funcționat lîngă Marea Lavră din Athos pînă în sec XIII. La fel existau mânăstiri latine în Constantinopol și Ierusalim, supuse patriarhilor ortodocși.
În sec. XIX, Sf. Filaret al Moscovei a corespondat cu lideri ai Mișcării de la Oxford pt înființarea unei Ortodoxii Latine, iar Sf. Sinod al Rusiei a aprobat în 1869 cărțile de cult ale Vechilor Catolici care s-au alipit Ortodoxiei. Începînd de atunci Biserica Rusiei a organizat în Occident zeci de parohii în ritul latin. O variantă a acestuia a fost ritul galican, restabilit în Franța prin anii 1930, și încurajat de Sf. Ioan Maxinovici în anii 1950. Acestor parohii li s-au adăugat și cîteva mânăstiri care urmează Regula Sf. Benedict întru totul.

1. În ce măsură susține azi BORu ritul latin ?
2. Este doar o strategie misionară (de tipul greco-catolicismului) sau o dorință sinceră de a nu îngropa definitiv această parte din tezaurul Ortodoxiei?
3. În ce măsura poate gestiona Ortodoxia de azi, acuzată adesea de implicări în ecumenism, această diversitate care exprimă un ecumenism cu totul diferit (aici am putea să ne referim și la alte rituri din primul mileniu)?

Chiar zilele astea îmi puneam această problemă şi mă gândeam ca pe viitor să aprofundez subiectul (că acum nu prea am timp).
Eu cred că BORu şi alţii au acceptat ritul latin din motive misionare şi pentru a demonstra că nu ritul este motivul despăriţirii dintre noi, ci primatul papal şi alte erezii papistaşe. Şi aici cuvântul "misiune" nu-l văd ca un şiretlic iezuit, ci ca un principiu sănătos, pt că tot ce e bun în ritul latin merită a fi cunoscut şi valorificat.
La moment, Ortodoxia occidentală se rezumă la diasporele din Răsărit, care sunt legate de ritul bizantin. Nu de puţine ori unii occidentali s-au convertit la Ortodoxie tocmai datorită acestui rit bizantin, care are ceva exotic şi fascinant...
Ritul latin este pracricat doar acolo unde întregi comunităţi romano-catolice sau anglicane au trecut la Ortodoxie, dar de acestea sunt extrem de puţine, iar comuniunea cu ei este împiedicată de discuţiile interminabile privind recunoaşterea hirotoniilor romano-catolice sau anglicane.

La moment nu am timp, dar mi-ar face plăcere să putem aprofunda acest subiect, chiar dacă şi pentru mine, care slujesc în Occident, discuţia ar putea rămâne pur teoretică, căci nu văd cum aşi putea să-i impresionez pe ortodocşii români sau ruşi cu o missă latină din secolul VII.

nu văd cum aşi putea să-i impresionez pe ortodocşii români sau ruşi cu o missă latină din secolul VII.

Pe români și pe ruși nu-i va impresiona, dar poate pe portughezi da, avînd în vedere terra missionis pe care vă aflați.

Pentru asta trebuie să învăţ foarte bine portugheza. Şi spre aşa ceva încă nu m-am orientat.